432 matches
-
primul rând adresată (deși, dintr-un alt unghi, ea ar putea fi citită și de cei declarați după buletin persoane mature). Cu o asemenea inspirată, spontană și totodată laborioasă alegere a editorului de la Humanitas Junior, noua colecție se anunță fără ifos ca o inițiativă curajoasă. Mult mai complexă decât ar putea părea la prima vedere. Următoarea apariție anunțată este un volum al lui Neagu Djuvara despre geneza poporului român pe înțelesul tinerilor. Ce va fi însemnând "pe înțeles", mai ales în
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
profesiunea de bază a "prințului"!) a accelerat un proces început sub oblăduirea lui Iliescu și iuțit de evoluția implacabilă a evenimentelor. Nu are nici o importanță că Radu Duda se revendică - oportunist - unei tradiții pe care o ilustrează conjunctural și cu ifose. Important e că el a pus pe același talger două sisteme care se exclud cu violență. Până și numele sub care va candida - Radu al României Duda - ridică serioase probleme de ordine constituțională: cum să candidezi pentru obținerea unei funcții
Monarhie sau Republică? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7239_a_8564]
-
pe o cultură a diferenței, învățată și bine exersată, pe care memoria generațiilor care ne-au precedat ne-o amintește pe tonul cel mai cuceritor, cel al faptului de viață trăit în mod firesc, destins, îmbogățitor, fără agresivitate ideologică, fără ifos. Exact așa cum ne-ar plăcea să o trăim și să o întemeiem pe durata lungă." * În paginile de proză ale numărului l-am găsit pe multitalentatul nostru colaborator Pavel Șușară (critic de artă, poet, gazetar, prozator și și altele) cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
repulsia firească, Arthur își lipi urechea de buzele ei. Cotoroanța îi șopti ceva. Arthur făcu ochii mari și căzu puțin pe gânduri. Mergi, că trebuie să-mi comand rochia de mireasă. De la Chanel.” croncăni iarăși zgripțuroiaca. “De francezii ăștia cu ifose nu putem scăpa nici în Evul Mediu, mai adăugă ea, cu obidă, scuipând un oscior.” Arthur nu mai pierdu timpul. Încălecă val-vârtej și călări toată noaptea până la Londra. În zori, orașul îl primi somnoros, dar cu porțile deschise. Târgoveți, plăpumărese
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
a fi iubit sau temut, el a întâmpinat opțiunea lui Machiavelli. Dacă se înșela sau nu pe sine, nu știm. Nu a fost cazul altora. Când, în caleașca de stații lungi, țarina Ecaterina (cea Mare!) gonea furtunos prin ceea ce, cu ifose, numea Taurida, descurcărețul Potiomkin îi arăta sate și orășele, viu colorate și pestriț populate de toate semințiile imperiului, al căror unic cusur era că toate casele de-a lungul șoselei - altele nu erau - aveau un singur perete. Folosind aceeași droașcă
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
Tătaru împrumută o mască pe care o poartă cu aplomb, ca într-o piesă de kabuki fenomenologic. Sufocată de somptuozitatea clișeelor, persoana eseistului dispare în spatele paravanului lexical. Lipsește o cît de mică manieră în legarea cuvintelor, autorul lăsîndu-se posedat de ifosul înfiorător al snobismului de aparat. Doar tema e clară și indicată de la început. În schimb, timbrul e metalic și casant, respingînd prin secimea sterilă a abstracțiunilor livide. Nu e nimc de gustat sau de intuit aici, doar o pletoră verbală
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
celor puțini". Nu numai că am citit-o cu viu interes, dar de fapt n-am lăsat-o din mână de la prima la ultima pagină. Cuprinde o lecție magistrală, de demnitate umană, de vitejie românească, de suferință liber consimțită, fără ifose sau moralizări, fără bătutul cu pumnul în piept. Dar mie, păcătosului, numele de familie demn de reverență al comandorului aerului mi-a redat întocmai vipia unei veri de demult, a unei vacanțe studențești toride pe țărmul mării, la Costinești, pline
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
în altî poveste De-a lungul râului, pe Cărarea Drumeților, de la Podul Lady Aberden până la Podul Champlain, am răscolit într-o zi de vară, centimetru cu centimetru, înainte și după furtună, această frumusețe meșteșugit ordonată și cu totul lipsită de ifose, câutând verighetele părinților mei pe care aflasem trăgând cu urechea la sfatul unor guralive vecine că mama mamei le-ar fi aruncat legate strâns c-un fir aspru de cânepă (smuls de pe fusul pe care-l torcea) în groapa cu
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
de critică textologică, deci filologică. Intenția inițială, mărturisită în primul articol, a fost și a rămas neclintită: combaterea gravelor manifestări de incompetență profesională, evidente mai cu seamă în colecțiile "populare" și "școlare" colecții devenite, prin nepriceperile impertinente ale unora, prin ifosele pseudo-editoriale ale altora și prin nepăsarea multora colecții de afirmare nesăbuită - cum altfel ar fi putut fi? - ale imposturii și surse de profituri necinstite, întrucât provin din vânzarea unor cărți a căror calitate nu corespunde exigențelor specifice, înșelând astfel buna-credință
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
ademenind ambițios Occidentul pe întinsele spații virane ori pe moșiile cu vii ca la țară, mult prea tihnite pentru pulsul unui oraș care începe să-și dea seama de proporțiile și ambițiile sale, împărtășind de altfel, de câteva decenii bune, ifosele de capitală, acești București nu mai seamănă deloc cu ceea ce vedem astăzi. Deși corespondențe există încă nenumărate, atmosfera și originalitatea și le-a pierdut în cataclismele veacului. Privind fotografiile Bucureștiului interbelic, realizezi spontan că ele au mult mai multe în
LECTURI LA ZI by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Imaginative/13591_a_14916]
-
și profunzimea unui fenomen generator de reacții mefiente, dacă nu chiar futile sau ironice. Puțini sunt astăzi cei ce pricep muzica savantă contemporană. Ei bine, Radu Stan nu numai că o înțelege, dar o și percepe cu toate slăbiciunile, răutățile, ifosele, dar și cu performanțele, galanteriile ori potențialitățile ei. încă de când era la București, întreprinderile sale au purtat amprenta incoativității. Fie ca bibliotecar la secția muzicală a BCS-ului, fie în calitate de cronicar al României literare sau comentator devotat al celebrelor ,Concerte
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
arome în muzica românească. „Când vine vorba de valori nu înșir nume, mai degrabă aș pomeni de anumite arome. Cred că Timișoara are un gust aparte în muzică, mai cu capul în nori, cu un aer mai idealist, cu ceva ifose în plus, și cu ceva complexe. Mie unul îmi place. Timișoara dă valori muzicale nonstop, și mai și exportă“. Cu toate acestea, ora exactă se dă la București, lucru incontestabil și normal, oarecum, din punctul lui de vedere. „Bucureștiul dă
Agenda2006-11-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284861_a_286190]
-
care rîvnea odată după femei îi urmează calmul recules al bătrînului în care glasul speciei s-a stins. În consecință, e un misogin moderat pentru care rostul femeii e exclusiv casnic, schimonosirea cea mai sigură femeia găsind-o în etalarea ifoselor filozofice. Biologic, e de părere că boala e spre binele nostru, adică un avertisment dat de Dumnezeu pentru păcatele săvîrșite, indulgența față de vietăți mergînd pînă la mila pe care i-o stîrnesc gîndacii și în genere insectele, excepție făcînd țînțarii
Un vizionar de limfă caldă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6305_a_7630]
-
morți un nume cît mai viu/ să-i tragem peste moacă un colorat chipiu// Să-i țină umbră deasă și moale cozorocul/ să tremure-ntre buze Măria-sa chiștocul// să-i zicem dară Liru ori poate Tra-la-la// acestei morți cu ifos de-a fi ea viața ta// și să-nălțăm acolo în plin buricul mării/ catarg cu pînză dalbă din chiar izmana sării" (Cristofor către Columb). Dar poezia face parte, vrînd-nevrînd din sfera mitului, chiar dacă ridiculizat, negat, redus la particulele ce
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
se întoarce la ea după 10 ani de apostazie. Doar Sârbulescu pare croit din altă stofă, încălcînd regula smereniei retractile, de aici nervul mucalit de causeur iubitor de savori viagere. Că pentru acești artiști pictura nu e tabiet și nici ifos, ci mod de viață, reiese din constatarea că nu ți-i poți închipui făcînd altceva. Dacă Paștina ar fi constrîns să nu mai picteze, probabil că ar începe să vorbească, precum pietrele care își desfac gura atunci cînd nu mai
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
Oricît ne-am strădui să-i găsim un echivalent, caracterul ne scăpa. Nu-i de pe la noi. Nu ni se potrivește. Nu e, într-un cuvînt, autohton. El vine direct din apus, de la Paris, de prin jurul anului 1797. Și nu cu ifosele bucureștene ale bojuristului nostru de mai tîrziu. Nici cu amnezia conașului, căruia numele greblei nu i se revelează decît prin mișcarea nărăvașa a cozii proiectată în nas. Ci cu prestanta, cu morgă celei mai depline autenticități. Produsul este eminamente străin
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
după doar o zi, adică sâmbătă, a fost retras la cererea premierului. După ce prezintă situație de fapt, Ion Cristoiu scrie, pe blogul său: "Ce vrea să însemne cererea lui Victor Ponta altceva decît o nouă scatoalcă administrată duduii cu atâtea ifose în domeniul finanțelor? Nu credeți că duduia, dacă mai are o umbră de mândrie profesională, ar trebui să-l dea dracului pe Victor Ponta cu Guvernului lui cu tot și să se întoarcă la Harvard? Sau, mai știi, sărmana, poate
Ion Cristoiu îi cere demisia Ioanei Petrescu. Victor Ponta, lovitură pentru duduia cu usturoiul by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/36036_a_37361]
-
prozele lui Tudor Arghezi lipseau din manualele școlare. Eram, pe atunci, elev al Colegiului Național Carol I din Craiova și membru al Cenaclului literar adiacent „Ion Maiorescu”. În această calitate care ne stimula, fiind noi „cenaclieri”, să ne dăm oarece ifose de „junimiști”, m-am angajat să fac o „comunicare” despre scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri. Pentru o cât mai corectă informare, am recurs la ajutorul Bibliotecii Aman din localitate. Parcurgând scrisorile lui Ion Ghica din ediția îngrijită de
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
lumină lucruri noi. Aspectul cel mai frapant al stilului juridic-administrativ al epocii, plin de grecisme o parte tehnicisme, specializate ( adiiafor, catagrafie, idioctita, ipoptos, a pliroforisi, sincatavasis), multe neologisme ale limbii culte (a theorisi, theorie, a pretinderisi, to analogon, ta practica, ifos, paradegmata, patos, simfonie, siguripsi, diiastigmă, isterisi) - , cu ceva mai puține turcisme (mumbașir, surghiuluc, marifet, alișveriș), corespunde imaginii celei mai tipice a epocii fanariote. Se regăsește astfel și limbajul "lumii vechi" din comediile lui Caragiale: nu numai în cremenalul lui jupîn
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
eventual, a dlui Adrian Păunescu. Gândul că cine a trădat va mai trăda nu adâncea crețuri pe fruntea dlui Gușe și nici n-avea, în fond, de ce. Cei doi alergători răbdaseră angelic atâția amar de ani mofturile, fandoselile, lecțiile, toanele, ifosele, nazurile unui tenor îndrăgostit de sine: revirimentul a putut fi opera a trei ceasuri, timpul fiind în acest caz factor bergsonian de relativitate. De altminteri, nici dl. Neacșu, nici dl. Meșca nu l-au părăsit pe acel Vadim Tudor al
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
intrat în închisoare orb (cu vagi străfulgerări de lumină, dar nu asupra realității, ci interioare, străfulgerări autogene ale beznei, care despica întunericul fără a-l risipi) și ies cu ochii deschiși; am intrat răsfățat, râzgâiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose; am intrat nemulțumit, ies cunoscând fericirea" (Jurnalul fericirii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1994, p. 313). O mărturisire similară aflăm în cartea lui Zaharia Sângeorzan: "Sunt un neghiob bătrân și un vechi ticălos căruia, prin harul Domnului, i s-au deschis, spre
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
fi melodramatice. Apelul la profesioniști cu nume și renume pentru regie și decor (Alexandru Tocilescu și Dragoș Buhagiar la Oase pentru Oto și Alexandru Dabija și Dragoș Buhagiar la Aici nu se simte) scot reprezentațiile din sfera serbării școlare cu ifose care maculează atât de des exploziile adolescentine ale inovației teatrale. Două femei la margine de șosea îi pândesc pe eventualii clienți. Una e o profesionistă a traseului, cealaltă are urgentă nevoie de bani pentru o putea participa la un concurs
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
prea scurtă pentru a cuprinde un spațiu devenit prin rutină și secarea inevitabilă a ideilor demne de interes, înspăimântor de mare. Contrastul este mai evident în cazul cotidianelor unde, foarte adesea, tabletele de autor par un soi de lălăială cu ifose, fără obiect în raport cu densitatea și concretețea informațiilor din celelalte articole. În ce mă privește arunc un ochi peste ele, dacă tema mă interesează citesc începuturile de paragrafe să văd cum se dezvoltă demonstrația și, eventual, finalul pentru concluzii. Doar în
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
exista națiuni care nu-și subțiază nicicând bugetul pentru cultură (mai mare decât cel al armatei) și care-și conservă cu gelozie și mândrie valorile, chiar dacă nu a fost așa mereu în istorie. Pasiunea aproape maniacală a vienezilor pentru muzică, "ifosele" lor imperiale, gustul pentru dezbaterile de idei ce au stimulat comtinuitatea unei adevărate școli filosofice, chiar și proclamarea gastronomiei la rangul de cultură - sunt tot atâtea valori care se bazează de fapt pe democrație, susține implicit și explicit Grete Tartlet
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
într-un univers ca cel înfățișat de tomul Religie și spirit. Și din nou se simte la Stăniloae stenahoria preotului în fața intelectualului laic: liber-cugetătorii sunt niște fanfaroni care abat privirile vulgului de la catapeteasma altarului, punînd în locul tainelor așchiile serbede ale ifoselor meditative. Mai mult, în loc să se închine icoanelor, ei urzesc calambururi ieftine, și în loc să se smerească în fața dogmei, ei preferă strălucirea fadă a figurilor de stil. Numai că în spatele tropilor estetici se întinde netezimea sterilă a unei gîndiri fără busolă transcendentă
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]