1,391 matches
-
române care înnobilează Parisul. La Theatre de la Huchette se joacă „Cântăreața Cheală” a lui Eugen Ionesco. De aproape 50 de ani românul dă lecții de viață francezilor. De numele lui Cioran sau Mircea Eliade se leagă cele ale lui Brauner, Ilarie Voroca, Brassei, Ștefan Lupașco, ale Annei de Noailles, ale prințesei Martha Bibescu și nu numai, Străzile poartă nume de români. Și casele: Panait Istrati, Iulia Hașdeu, Dora Distria (Elena Ghica), Maria Ventura, Aristizza Romanescu, Elvira Popescu, Eli Lotar, fiul lui
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
patra aripă a Pentagon-ului va fi ocupată de lieratură, reprezentant al ei fiind românul-evreu Tristan Tzară, dramaturg, poet și eseist simbolist, co-fondator, popagandist și important diplomat Mișcării Dadaiste. Samuel Rosenstock și-a preluat acest pseudonim (după cum cerifică soția poetului Ilarie Voronca), din „Tristan Tzară între mahala și centrul orașului” (Tristan Tzara zwischen Peripherie und Zentrum) a lui Heinrich Stiehler, explicând tristețea omului în țara sa: „Trist-în țară!”. Înzestrat cu carismă de lider, Tristan Tzară reușește în 1916 să strângă în jurul
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
istoriei localității natale. Pe linia creației și a publicisticii a fost stimulat și ajutat de Valeriu Râpeanu - istoric și critic literar, Gh. Mitroi - ziarist la „Viața studențească”, Constantin Apostol - ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial în anul 1974, cu volumul Folclor în Țara Loviștei
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
1898 - m. la 2 oct. 1944 în lagărul nazist de exterminare de la Auschvitz), a fost critic, eseist, poet, teoretician literar franco-român de etnie evreiască. In 1936 a publicat în Franța, unde se stabilise încă din 1923, împreună cu Tristan Tzara și Ilarie Voronca, lucrarea intitulată „La concience malheureuse”, în care zugrăvea epoca sfâșiată de conflicte, cangrenată de criză. După concepția sa, omul nu trebuie să rămână închis în chinga nefericirii, deoarece ființa umană este, prin vocație, demiurgică, cu capacitate de autodepășire, cu
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. “Contimporanul “(!922-1932 ) lui Ion Vinea promova modernismul de avangardă, în această publicație găsim semnăturile lui Gherasim Luca, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Geo Bogza, Brunea-Fox, “Viața Românească “ în care descoperim semnăturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu și mulți alții. Tot în aceast timp scriitorii cu gândire socialistă se încadrau în contextual democratic existent în țară. Ei ( Al.Sahia
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. “Contimporanul “(!922-1932 ) lui Ion Vinea promova modernismul de avangardă, în această publicație găsim semnăturile lui Gherasim Luca, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Geo Bogza, Brunea-Fox, “Viața Românească “ în care descoperim semnăturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu și mulți alții. Tot în aceast timp scriitorii cu gândire socialistă se încadrau în contextual democratic existent în țară. Ei ( Al.Sahia
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
de la Brăila, pe când făceam turul orașului, intuisem la ea o înclinație înspre lirism, o relevare a sentimentelor prin elemente ale naturii și, mai ales, interpretarea dragostei ca un dat sfânt. Și, cum eram la Brăila, locul natal al poetului avangardist Ilarie Voronca, pomeni, în treacăt, de poemul acestuia Colomba, poem de iubire inspirat de soția lui. Din iubirea-i profundă, senină, ieșiseră drept lavă încinsă versurile, orânduite ca-ntr-o carte sfântă în cinci cânturi după modelul Cântării Cântărilor, mă informă
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
în 1988), printr-o întâmplare, am aflat amănunte interesante privitoare la modul cum s-a ajuns, totuși, la publicarea cărții lui Aurelian Popescu. Ducând cu mașina personală la Craiova, pe la mijlocul lunii iulie 1988 pe Marin Sorescu, Romulus Diaconescu și pe Ilarie Hinoveanu, care terminaseră la Drăgăsani o reușită „ documentare” scriitoricească în județull Vâlcea, alături de încă vreo 30 de scriitori, în frunte cu Dumitru Radu Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor și Constantin Țoiu, vicepreședintele acesteia. Reproșând diplomatic lui Marin Sorescu nepublicarea în „Ramuri
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
alături de încă vreo 30 de scriitori, în frunte cu Dumitru Radu Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor și Constantin Țoiu, vicepreședintele acesteia. Reproșând diplomatic lui Marin Sorescu nepublicarea în „Ramuri” a unei recenzii a subsemnatului, despre cartea cu pricina, am aflat de la Ilarie Hinoveanu, că domnia sa fusese editorul cărții, iar în această calitate, împreună cu Dan Ion Vlad ca redactor, au „periat” textul manuscrisului „care era îngrozitor de vărzuit, amalgamat, agramat, încâlcit” În felul acesta s-a încercat stingerea dramei unui om chinuit de convingerea
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
două ore, a dat buzna, cu fața bandajată, însoțit de doctorita dentistă Astrid, (careia îi facuse pe coperta de garda următoarea dedicație: ,,Distinsei Ana Michaela Stoica-Astrid, medic”) Intârzierea regretabilă de la lansarea cărții a fost cauzată de un stupid accident auto. (Ilarie Hinoveanu: „ Marin Sorescu triumfător la judecata de apoi, vol II, Ed. Alma Craiova, 2006, pag. 410-411) * Epilog Aceasta a fost „odiseea” unui autor și a unei creații literare. Implicat indirect și cunoscând atât pe autor cât și rezultatul în etape
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
în sensul cercetării și valorificării științifice a inestimabilului patrimoniu al civilizației rurale românești din această parte de țară unde și în viața sătenilor acestor meleaguri’’sună clar obârșia rurală cum curge în șuvoiul vijelioaselor ape, limpezimea izvorului”, citându-l pe Ilarie Debridor. În cazul lucrării de față asistăm la o izbutită aplicare a acestor considerente, reunite sub tutela generoasă a inspiratului concept cultural -istoric al localismului creator, formulat și susținut de marii noștri învățați Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Constantin C. Giurescu
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
democratice inclusiv contradicțiile diferitelor ideologii ce străbăteau Europa. Poeziile și pamfletele lui Tudor Arghezi erau o armă în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, George Topârceanu, Alexandru Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, ion Pillat, Benjamin Fundoianu, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Nichifor Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. „Contimporanul” (1922-1932) lui Ion Vinea promova modernismul de avangardă, în această publicație găsim semnăturile lui Gherasim Luca, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Geo Bogza, Brunea-Fox, „Viața Românească „ în care descoperim semnăturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu și mulți alții. Tot în aceast timp scriitorii cu gândire socialistă se încadrau în contextual democratic existent în țară. Ei (Al. Sahia
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
dat de magazinul sătesc. “Bolda”, acum închisă, mirosea pe vremuri a boboroanțe și a petrol de lampă. Stă pustie, ca și sediul “Colectivei” care a acrit multe inimi de țărani, împingându-i spre colectivizarea forțată. Nici localul în care crâșmarul Ilarie servea rachie creierelor înfierbântate nu mai e în folosință. Aflu că sătucul neînsemnat a fost unul din cele mai temute cuiburi legionare. Și mai aflu că bunicul bunicului meu a fost cel dintâi român împroprietărit de groful ungur, în semn
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
o învățătoare cum puțini copii au avut fericirea să întâlnească. Doamna Pentiuc Valeria (o a doua mămucă) care a continuat și a modelat tot ce au sădit părinții bun în mine în primii șapte anișori, apoi regretata mea dirigintă, Vatamaniuc Ilaria, a șlefuit și conturat caracterul, talentul și sensibilitățile mele. Dar acum, să vă povestesc, fără multe amănunte, pe unde m-a purtat destinul. După absolvirea celor șapte clase elementare, am urmat cursurile Liceului Nr.2 Suceava, cu profil uman, făcând
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
pe secretarul raional cu propaganda, Mocanu Marin, în stânga pe inspectorul șef al secției de învățământ raionale, Obrăzaru Iulian, lângă care se afla un tovarăș rămas necunoscut sălii, și în dreapta pe Sichitiu Valeriu, din partea regiunii, alături de care se afla învățătorul Popescu Ilarie, în timp ce la procesul verbal trecea Crângașu Vasile, secondat de o tovarășă. Lucrările au fost deschise de gazdă, șeful secției raionale, Obrăzaru Iulian, care a arătat că învățământul din acel an se va desfășura în condiții noi, determinate de măsurile luate
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
diferență consistentă. Eugen Lovinescu și modernismul Ex Occidente lux Revista și cenaclul „Sburătorul” și-au propus promovarea noilor talente, după cum se poate lesne deduce din articolul Celor ce vin (1919) de Eugen Lovinescu, și astfel au fost descoperiți Ion Barbu, Ilarie Voronca - în poezie, Camil Petrescu, Anton Holban, Gh. Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu - în proză, G. Călinescu. Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, în critica literară. Al doilea obiectiv al revistei și cenaclului se referă la fundamentarea teoriei estetice privind sincronismul (Istoria
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
altfel de cum gândesc”, p. 151), credința că viața și literatura sunt strâns legate, iubirea pentru părinți, frate, copii și prieteni. Jurnalul evocă marile sale „întâlniri craiovene” cu mitropolitul Nestor Vornicescu, Ion D. Sârbu, Florea Firan, Tudor Nedelcea, Ioan Rusu Sirianu, Ilarie Hinoveanu, V.G. Paleolog, Valentin Dascălu ș.a. Relatează de asemenea scene, întâmplări și pagini de viață. Vorbește de singurătatea scriitorului, despre lupta sa cu iluziile, despre drogul scrisului și lipsa de timp liber (care la o adică se face), despre necesitatea
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
iar din 2004 a obținut PREMII de EXCELENȚĂ pentru donațiile făcute cu lucrări de grafică În anul 2008, s-a numărat printre mari personalități culturale, ca finalistă la PREMIUL DAN VOICULESCU. Este membru în A.A.P. Tg.-Mureș, condus de Ilarie Gheorghe OPRIȘ Marilena Velicu M-am născut într-o zi de iarnă (13.02.1961) în Cluj. Am absolvit Facultatea de Mecanică -Galați promoția 1982 care nu are nicio legătură cu poezia. Am început să scriu poezii în toamna anului
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
cel puțin la fel de valoroase ca în paginile de roman sau nuvelă pe care le-a pubicat în timp. Prin urmare Brăila nu-și sprijină prestigiul pe numele sonore ale lui Panait Istrati sau Fănuș Neagu ci și pe imaginea lui Ilarie Voronca, aceasta să amintim un singur pilon al poeziei adevărate, un astru fixat definitiv pe cerul instalat al liricii universale. ,, De-alungul timpului, Brăila a avut poeți extrem de talentați; unii trecuți spre uitare - izolați în propiul său orgoliu, alții lăsați sub
ANTOLOGIA ,, POEŢII ÎN CETATE ,,- DAR DE SĂRBĂTORI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342601_a_343930]
-
patul de boală, care nu-l deconectează de mersul vieții de din afară. Traduce pe Apollinaire, comentează pe Heidegger dar mai ales corespondează intens cu scriitori occidentali: Breton, Andre Gide, Paul Fargue etc. Era prieten cu Geo Bogza, Sașa Pană , Ilarie Voronca. Scrie de timpuriu o nuvelă în "Bilete de Papagal" sub conducerea lui Arghezi. Apucă să publice o plachetă de versuri: "Corp transparent" și două romane, amical sprijinit de Geo Bogza: "Întâmplări din irealitatea imediată"-1936 și "Inimi cicatrizate"-1937
MAX BLECHER, UN KAFKA SUPRAREALIST. de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342652_a_343981]
-
Gherasim Luca 16.00-16.20 Pauză de cafea 16.20-16.40 Cyril Aslanov, Universitatea Ebraica din Ierusalim: Paul Celan from the Dismantling of the Poetic Discourse to the Deconstruction of the German 16.40-17.00 Marlena Braester, Universitatea din Haifa: Ilarie Voronca - un poet futurist? 17.00-17.30 Discuții Coordonatorii conferinței: Andrei Oișteanu, Măriuca Stanciu UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI, FACULTATEA DE LITERECENTRUL DE STUDII EBRAICE „GOLDSTEIN-GOREN”ȘIBIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNEÎN PARTENERIAT CUINSTITUTUL CULTURAL ROMÂNȘIAMBASADA ELVEȚIEI LA BUCUREȘTIVĂ INVITĂ LA26-27 mai 2011, Bibliotecă Academiei Române
CONFERINŢA „AVANGARDIŞTI ROMÂNI ŞI EVREI ÎN SPAŢIUL CULTURAL ROMÂNESC” de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344341_a_345670]
-
Celan and Gherasim Luca) 16.00-16.20 Coffee break 16.20-16.40 Cyril Aslanov, Hebrew University of Jerusalem: Paul Celan: From the Dismantling of the Poetic Discourse to the Deconstruction of the German 16.40-17.00 Marlena Braester,Haifa University: Ilarie Voronca - un poet futurist? (Ilarie Voronca - A Futurist Poet?) 17.00-17.30 Discussions Conference Coordinators: Andrei Oișteanu, Mariuca Stanciu Referință Bibliografica: Universitatea BUCUREȘTI - CONFERINȚĂ „AVANGARDIȘTI ROMÂNI ȘI EVREI ÎN SPAȚIUL CULTURAL ROMÂNESC” / Ligya Diaconescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CONFERINŢA „AVANGARDIŞTI ROMÂNI ŞI EVREI ÎN SPAŢIUL CULTURAL ROMÂNESC” de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344341_a_345670]
-
00-16.20 Coffee break 16.20-16.40 Cyril Aslanov, Hebrew University of Jerusalem: Paul Celan: From the Dismantling of the Poetic Discourse to the Deconstruction of the German 16.40-17.00 Marlena Braester,Haifa University: Ilarie Voronca - un poet futurist? (Ilarie Voronca - A Futurist Poet?) 17.00-17.30 Discussions Conference Coordinators: Andrei Oișteanu, Mariuca Stanciu Referință Bibliografica: Universitatea BUCUREȘTI - CONFERINȚĂ „AVANGARDIȘTI ROMÂNI ȘI EVREI ÎN SPAȚIUL CULTURAL ROMÂNESC” / Ligya Diaconescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 146, Anul I, 26 mai
CONFERINŢA „AVANGARDIŞTI ROMÂNI ŞI EVREI ÎN SPAŢIUL CULTURAL ROMÂNESC” de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344341_a_345670]
-
ne-a adus în căldura sufletelor noastre, a creștinilor iubitori de Adevăr, o carte document care, înflăcărată de inimile unor conștiințe curate, treze-spiritual, poate urca foarte repede pe catapeteasma sfântă a Neamului, ca un magistral monument. Lucrarea-Roman a lui Moș Ilarie Bichiș/ Călin Kasper, luminată de evenimentele copleșitoare ale celui mai dramatic secol XX din întreaga zbuciumată istorie universală, concretizează tragismul nostru național, programat și promovat de dușmanii străini, în colaborare cu vânzătorii de țară. Viața mărturisitorului Moș Ilarie, retrăită în
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]