1,395 matches
-
colaboratori deja celebri: Tristan Tzara, Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Urmuz, T. Arghezi, Ion Barbu, Al. Philippide, Camil Petrescu ș. a.), "75 H. P.", 1924 (redactată în București de V. Brauner, Marcel Iancu și M. H. Maxy, cu colaborarea lui Ion Vinea, Ilarie Voronca, Stephan Roll, F. Brunea), "Punct", 1925 (redactată în București, de Stephan Roll și Scarlat Callimachi), "Integral", 1925 - 1928 (redactată în București de F. Brunea, Ion Călugăru, M. H. Maxy, Ilarie Voronca, și în Paris, sub redacția lui B. Fundoianu
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
și M. H. Maxy, cu colaborarea lui Ion Vinea, Ilarie Voronca, Stephan Roll, F. Brunea), "Punct", 1925 (redactată în București, de Stephan Roll și Scarlat Callimachi), "Integral", 1925 - 1928 (redactată în București de F. Brunea, Ion Călugăru, M. H. Maxy, Ilarie Voronca, și în Paris, sub redacția lui B. Fundoianu / Fondane, M. Teutsch ș. a.), "Urmuz", 1928 (redactată în Câmpina, sub direcția lui George Bogza), "Unu", 1929 - 1932 / 1935 (redactată în Dorohoi, în 1928, și în București, din iulie 1929, de Sașa
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
sub redacția lui B. Fundoianu / Fondane, M. Teutsch ș. a.), "Urmuz", 1928 (redactată în Câmpina, sub direcția lui George Bogza), "Unu", 1929 - 1932 / 1935 (redactată în Dorohoi, în 1928, și în București, din iulie 1929, de Sașa Pană, Stephan Roll și Ilarie Voronca), Alge, 1930 - 1931 (redactată în București, sub direcția lui Aureliu Baranga, având între colaboratori pe Gherasim Luca, Paul Păun, Mattis Teutsch, Mihai Hubert ș. a.) etc. - este mai întâi o reacție împotriva rafinamentelor parnasiene și simboliste din școlile „cele mai
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
pentru anarhia absolută», în majoritatea artelor, pentru «acte de rebeliune spectaculos-excentrice» . "Româneasca avangardă" ca "modernism bine temperat" apare drept zonă a „inovațiilor / primenirilor reale“, „temeinice“, ilustrându-se îndeosebi prin reprezentanții cercului de la "Sburătorul" lui E. Lovinescu (Ion Barbu, Camil Baltazar, Ilarie Voronca, George Călinescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gh. Brăescu ș. a.), în direcția căruia se aflau, ori „se alătură“ G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, A. Maniu ș. a. Criticul literar Emil Manu, abordând aspectele avangardei din literatura
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
cu modul de viață seminomad al acestei populații. Dimitrie Onciul credea că „Brodnicii lui Ploscânea își trag denumirea de la vechiul nume al Prutului, "Brutos"”. Găsim forma aceasta într-o cronică bizantină, ceea ce poate fi considerat dovadă pentru teza istoricului Onciul. Ilarie Mintici credea că etnonimul brodnic ar fi provenit din slavul „brodeaha”, brodnic înseamnând „a umbla necontenit”, „ciobani cu turmele de oi”. În 1216 erau semnalate cete de brodnici în serviciul cnezilor din Suzdal. Mai mulți autori fac diferența între brodnicii
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
sale. În paginile publicațiilor Neamul Românesc, Neamul Românesc Literar și Calendarul „Neamului Românesc“ există un număr semnificativ de articole, intervenții și proze aparținând Irinei Lecca, autentică intelectuală, care s-a bucurat de prețuirea lui Ioan Bianu, A.C. Cuza, Ion Simionescu, Ilarie Chendi, G.T. Kirileanu, Ion Gorun, Constanța Hodoș, Tereza Stratilescu și alții. Interesante, prin informațiile ce le conțin, dar și prin sentimentele relevate, sunt epistolele trimise de monahia Irina Lecca profesorului și cărturarului Ioan Bianu (1856-1935), personalitate complexă și influentă a
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
a fost papă al Romei din 19 noiembrie 461 până în ziua morții sale - 28 februarie 468. Ilarie, arhidiaconul de origine sardă la Roma (Sfântul Hilarius), apropiat Papei Leon cel Mare, a fost ales Papă al Romei pe 17 Noiembrie și consacrat în data de 19 noiembrie 461. Ca arhidiacon, în timpul pontificatului lui Leon I, a luptat puternic
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
Episcopului Romei și s-a opus condamnării Patriarhului Constantinopolului, Flavian, de către al doilea Conciliu Ecumenic de la Efes din 449 convocat pentru a soluționa problema ereziei lui Eutichie. Conform unei scrisori a împărătesei Pulcheria, găsită printre scrisorile papei Leon I, arhidiaconul Ilarie își cerea scuze că nu i-a adus o scrisoare din partea papei, după evenimentele de la conciliul ecumenic. Însă datorită lui Dioscurus, Episcop de Alexandria, care a încercat să împiedice ca Ilarie să meargă la Roma sau la Constantinopol,el a
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
împărătesei Pulcheria, găsită printre scrisorile papei Leon I, arhidiaconul Ilarie își cerea scuze că nu i-a adus o scrisoare din partea papei, după evenimentele de la conciliul ecumenic. Însă datorită lui Dioscurus, Episcop de Alexandria, care a încercat să împiedice ca Ilarie să meargă la Roma sau la Constantinopol,el a avut mari dificultăți în a reuși să execute ordinul papei, acela de de a-i aduce noutățile privind rezultatul conciliului. Ca și papă, Ilarie a continuat politica predecesorului său, Leon cel
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
Alexandria, care a încercat să împiedice ca Ilarie să meargă la Roma sau la Constantinopol,el a avut mari dificultăți în a reuși să execute ordinul papei, acela de de a-i aduce noutățile privind rezultatul conciliului. Ca și papă, Ilarie a continuat politica predecesorului său, Leon cel Mare, care în disputa cu Ilarie, Episcop de Arles în privința provinciei romane,Galia, a obținut de la împăratul Valentinian al III-lea faimosul edict (445) prin care recunoștea supremația Episcopului Romei asupra tuturor celorlalți
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
la Constantinopol,el a avut mari dificultăți în a reuși să execute ordinul papei, acela de de a-i aduce noutățile privind rezultatul conciliului. Ca și papă, Ilarie a continuat politica predecesorului său, Leon cel Mare, care în disputa cu Ilarie, Episcop de Arles în privința provinciei romane,Galia, a obținut de la împăratul Valentinian al III-lea faimosul edict (445) prin care recunoștea supremația Episcopului Romei asupra tuturor celorlalți episcopi (supremația papală). La Narbonne, Hermes, fost arhidiacon, a fost numit de predecesorul
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
să respecte dreptul asupra parohiilor cerute de Leontius, episcop de Arles, ca aparținând jurisdicției sale. O altă decizie era asupra proprietății bisericii care nu puteau fi înstrăinată, până ce un conciliu nu examina cauza vânzării. Scurt timp după acest conflict papa Ilarie s-a găsit implicat într-o altă ceartă diecezală. În anul 463, "Mamertus", arhiepicop de Viena, a fost consacrat ca episcop de Die, deși această biserică, după un decret al Papei Leon I, aparținea diecezei mitropolitane de Arles. Când a
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
într-o altă ceartă diecezală. În anul 463, "Mamertus", arhiepicop de Viena, a fost consacrat ca episcop de Die, deși această biserică, după un decret al Papei Leon I, aparținea diecezei mitropolitane de Arles. Când a ajuns la urechea papei Ilarie acest lucru, l-a însărcinat pe epicopul de Arles, "Leontius", să convoace un mare sinod al episcopilor din câteva provincii, pentru a investiga problema creată.
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
Porumbaru, Constantin Disescu, Ion Mincu, Theodor Speranția, Nicolae Petrașcu, Dimitrie Olănescu, dr. C.I. Istrati, Virgil Arion, Take Ionescu, Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, George Ionescu-Gion, Nicolae Gane, H.G. Lecca, Zamfir Arbure, Al. Soutzu, Anghel Demetriescu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, dr. Alexandru Obreja, Ilarie Chendi, Barbu Păltineanu, Ștefan C. Ioan, C. Dimitriu-Târgoviște, N. Rădulescu-Niger și Constantin Rădulescu-Motru. Acțiunea a fost însă prost organizată, noua asociație fiind formată ca o anexă minoră a „Societății Presei”, care fusese înființată tot de Hașdeu, în 1883. Asociația nu
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
cea mai longevivă revistă suprarealistă existentă în spațiul românesc. Toate textele publicate respectau cele două direcții definitorii ale suprarealismului internațional: dicteul automat, în esență freudian, și militantismul de stânga. Uniștii (Victor Brauner, Marcel Iancu, Geo Bogza, M.H.Maxy, Sașa Pană, Ilarie Voronca, Claude Sernet) se apropie timid de teza determinării socio-politice a artei. Opțiunea unor membri ai colectivului unu pentru suprarealismul revoluționar prinde treptat semnificația unei revolte articulate, respingând nu doar burghezia, ci și fascismul italian. În această opțiune primează aducerea
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
Treimii. Basilie, micuțul Vasile, este al șaselea dintre cei unsprezece frați, din care doar șapte au ajuns la maturitate. Paleolog, i s-a adăugat mult mai târziu pe "cotorul actului", când a plecat din țară, aflăm din spusele sale lui Ilarie Hinoveanu (interviul V. G. Paleolog, publicat în Ramuri, din martie 1972), nume pe care, prescurtat, îl purta mama sa, Maria Paleo. Ea era "fiica mazilului Mită din comuna Cornu-Dolj", iar tatăl, Badea Georgescu, "al lui Mâniosu, din neamul lui Grozavu
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
Viena-Paris! Memoria criticului, fabuloasă, pare a trage după ea un veac, cu români și francezi, înviind cele mai tulburătoare destine, fie de o clipă, fie strălucitoare pe cerul eternității, într-un spectacol al prieteniei și al ideii. La întrebarea lui Ilarie Hinoveanu despre primele imagini din Craiova copilăriei, V. G. Paleolog evocă "lumea internațională" din Obedeanu, din acel colț al Craiovei, unde a copilărit: "Între acei oameni ajunși Craiovei erau armenii scăpați măcelului din 1896, poruncit de Abdul Hamid, o noapte
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
o mănăstire în părțile Bistriței și se remarca în vremea lui Petru Rareș prin luciditate diplomatică și dârzenie ostășească” (confuzia cu Anastasie este evidentă) este numit Ilarie-Ion. Certitudini documentare pentru a susține prezența episcopului polinominalizat (Layr Iowan, Ilarion, Larion, Ion, Ilarie, Ioan) nu există, jocul ipotezelor, oricâtă emergie și logică ar consuma, putând da câștig de cauză și celor care văd în el primul episcop de Vad nominal cunoscut și celor care-i refuză calitatea, considerându-l episcop de Bistrița. Firește
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
Astroclubul Borealis este o organizație non-guvernamentală, non-profit inregistrată ca Asociație Astronomică la Cluj-Napoca în data de 25 octombrie 2010, de către Marian Niculescu, István Mátis, Dan Uza, Ilarie Grecu si Adrian Vancea. Asociația are ca scop promovarea astronomiei și a științelor conexe, popularizarea descoperirilor, realizărilor, informațiilor relevante acestor domenii precum și îmbunătățirea recunoașterii lor pe plan social. Asociația are următoarele obiective și desfășoară următoarele activități: Ideea formării unui astroclub
Astroclubul Borealis Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/321389_a_322718]
-
I. Hodoș (cunoscut sub pseudonimul Ion Gorun) și al Constanței Hodoș, scriitoare. A debutat în publicistică la revista "Minerva" din Sibiu (1915), după război publicând la "Renașterea Română", din același oraș. În perioada 1922 - 1938 a fost cu intermitență, alături de Ilarie Chendi și Octavian Goga, unul din directorii revistei cu apariție săptămânală "". În perioada 1922 - 1931 a folosit nu mai puțin de 260 de pseudonime pentru a-și semna articolele publicate în această revistă, ceea ce constituie un record neegalat în publicistica
Alexandru Hodoș (ziarist) () [Corola-website/Science/322906_a_324235]
-
Stănoiu (1920) și Slutica (1925), precum și a unei legende, Piatra corbului (1919) și a unei piese de teatru, Hazail (1931), cărți rare și aproape de negăsit. Unele dintre cărțile sale s-au bucurat de cronici favorabile aparținând lui Nicolae Iorga 1, Ilarie Chendi 2 și Ion Simionescu 3, iar istoricul literar Lucian Predescu4o menționează în Enciclopedia Cugetarea. După decesul soțului, George Lecca, se retrage la Mănăstirea Văratec, unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
care îmi cerea un roman pentru Neamul Românesc Literar. Am colaborat cu romanul Fetele lui Conu’ Arghir, care a apărut pe urmă în volum, în 1910, sub titlul - Pe urma dragostei - ce a dezghețat până și pana severă a lui Ilarie Chendi, care, într-un număr din Luceafărul, din Sibiu, al acelui an, îmi prezice că voi deveni o scriitoare citită în cercurile cele mai largi. El nu socotise cu războiul, cu mentalitatea de după război, când nu mai e vreme de
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Românesc Literar, 1, nr. 2, 1 februarie 1909, p. 106-107. (Irina Lecca - Dreptul vieții) și N. Iorga - Un roman cu tendințe: „Pe urma dragostei“ de Irina Lecca în Neamul Românesc Literar, 3, nr. 15, 24 aprilie 1911, p. 225-226. 2. Ilarie Chendi - Irina G. Lecca - În urma dragostei în Luceafărul, 10, nr. 8, 16 aprilie 1911, p. 191-192. (Dare de seamă). 3. Ion Simionescu - Irina G. Lecca - Marcu Ulpiu-Traian Stănoiu în Lamura, 2, nr. 7, aprilie 1921, p. 539. 4. Lucian Predescu
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
uitate în publicațiile de specialitate, dacă nu sunt reunite în volume cu o mai largă circulație. Așa este și cazul remarcabilelor contribuții ale eminentului istoric literar clujean Mircea Popa. Timp de aproape patru decenii, pe lângă monografiile și sintezele Ioan Molnar-Piuariu, Ilarie Chendi, Universul cărților populare, începuturile criticii literare române, Tipologia romanului românesc și altele, Mircea Popa a elaborat un număr impresionant de studii, articole și comunicări istorico-literare, de superioară ținută științifică, multe răspîndite în reviste și culegeri mai greu accesibile, precum
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
proză în revista "Adam". La revistă au colaborat scriitori de prestigiu ca: Tudor Arghezi, Gala Galaction, Paul Zarifopol, Camil Petrescu, Eugen Lovinescu, Felix Aderca, Mihail Sebastian, Ury Benador, Isac Peltz, Ion Călugăru, Max Blecher, I. Brucăr, Eugen Relgis, Camil Baltazar, Ilarie Voronca, Emil Dorian, pictorul și arhitectul Marcel Iancu ș.a. Filip Brunea-Fox și Iosif Berman au publicat reportaje ilustrate cu fotografii proprii. Spre deosebire de perioada de început a revistei când colaborările cu scriitori neevrei constituiau o parte importantă din agenda culturală a
Adam (revistă) () [Corola-website/Science/326911_a_328240]