649 matches
-
Căsătoria este un aranjament aprobat social între un bărbat și o femeie care implică o relație economică și sexuală. Copiii născuți într-un cuplu căsătorit se spune că sunt "legitimi", de unde acei născuți de o femeie necăsătorită sunt adesea considerați "ilegitimi". Societatea în general dezaprobă nașterile în afara căsătoriilor, în parte deoarece copiii au în acest caz mult mai probabil nevoie de sprijin din partea societății în ansamblul său. 9.1.1. Familia extinsă și familia nucleară Toate sistemele de familie pot fi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
său. A știut să-și creeze o legendă glorioasă În timp ce trăia o istorie uneori mizeră, alteori cumplită. A creat un tip de dictator, des copiat mai apoi: omul providențial. După ce a pus mâna pe putere, trebuia să-și legitimeze faptele ilegitime. Și a reușit să convingă poporul francez, care, În 1802, l-a ales consul pe viață cu o majoritate covârșitoare. Nu s-a mulțumit doar să facă războiul, a vrut și să-l povestească. În calitate de comandant al trupelor din Italia
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Dorobăț, Editura Institutul European, Iași, 1993. Tournier, Michel, Vineri sau viața sălbatică, traducere, cuvânt înainte și postfață de Radu Sergiu Ruba, Editura Univers, București, 1999. Urmuz, Pagini bizare, Editura Cartier, Chișinău, 1999. Viața lui Lazarillo de Tormes, traducere de Irina Ilegitim, Editura Evenimentul, Iași, 2000. Studii, articole, eseuri Constantinescu, Viorica S., "Timpul parodiei", în Cultura poetică, Editura Junimea, Iași, 1999. Dane, Joseph, "Parody and Satire: A Theoretical Model", în Genre, nr. 13/ 1980. Vianu, Tudor, "Antichitatea și Renașterea", în Studii de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
A new form develops aut of the old; only the function is altered. Parody therefore becomes a constructive principle in literary history"). 47 Vezi cel dintâi roman picaresc spaniol, apărut în 1554, Viața lui Lazarillo De Tormes, traducere de Irina Ilegitim, Editura Evenimentul, Iași, 2000. 48 Philippe, Gilles, Romanul. De la teorii la analize, traducere de Elena Popoiu, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 15. 49 În Cahiers de linguistique théorétique et appliquée, nr. 6/1969, pp. 167-181. 50 Pârvu, Sorin, "Prefață
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o parodiere a elegiei dedicate de Ovidiu unei tinere fete care chelise (Amores, 1, 14". Cf. Cizek, E., note la Petronius, Satyricon, ed. cit., p. 213. 175 Bahtin, M., "Eposul și romanul", în op. cit., p. 538. 176 Traducere de Irina Ilegitim, Editura Evenimentul, Iași, 2000. 177 Publicată la Drei-Masken-Verlag, München, 1922. 178 Cf. Weisstein, Ulrich, Imitations with a vengeance, 1966, p. 807. 179 Marian Popa, "Parodie și istorie. Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p. 156. 180 Ibidem. 181
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Montblanc va avea, în 1914, un băiat, pe care plănuiește să îl facă moștenitorul lui Édouard, numindu-l Édouard. Dar totul se strică în momentul în care François, însărcinat de fratele său Édouard să asigure pregătirea în afaceri a fiului ilegitim mai mare, Jean, va încerca să îl facă inapt pentru calitatea de succesor încurajându-i înclinațiile spre dezmăț. Dându-și seama de aceste încercări de corupere a fiului său, Édouard îl va îndepărta pe fratele său, François. Ca succesor al
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
românii, după ce au trăit timp de secole în curtea unor imperii odioase, să se poată adăposti. Acum, nu ne este defel lesne a lămuri lumea de ce atunci ne-am codit. Am ezitat să înfruntăm niște imperii pe care le știam ilegitime. Intuiam de pe atunci că vor fi măturate la lada de gunoi a istoriei pentru crimele oribile pe care le înfăptuiseră. Am fost pedepsiți aspru imediat de soarta nemiloasă, pentru această șovăială. Prinși în vâltoarea acelor vremuri cumplite, ne-am pus
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a celei juridice. Statul reprezintă forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric și localizate geografic pe un anumit teritoriu, în care un grup de indivizi, deținând, în virtutea suveranității poporului și ca expresie a voinței acestuia ori ilegitim, prerogativele și instrumentele exercitării autorității publice, ale elaborării și aplicării normelor de conviețuire socială, exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impun voința general obligatorie a acesteia. Din perspectivă politologică, statul reprezintă o comunitate politică ocupând
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
fundamental al puterii politice, de care depinde autoritatea acesteia, capacitatea sa de conservare sau de apărare, de adaptabilitate la confruntările noi ale vieții politice, ale societății civile. Activitățile guvernamentale sunt legitime, în măsura în care răspund intereselor naționale, „binele comun”. O putere devine ilegitimă prin contestarea ei de întreaga națiune sau de majoritatea populației. O condiție a legitimității este respectarea de către putere a Constituției. Un guvern desemnat legal, poate deveni ilegitim din cauza acțiunilor sale. Lipsa de legitimitate se exprimă prin pierderea de către guvern a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Activitățile guvernamentale sunt legitime, în măsura în care răspund intereselor naționale, „binele comun”. O putere devine ilegitimă prin contestarea ei de întreaga națiune sau de majoritatea populației. O condiție a legitimității este respectarea de către putere a Constituției. Un guvern desemnat legal, poate deveni ilegitim din cauza acțiunilor sale. Lipsa de legitimitate se exprimă prin pierderea de către guvern a raportului popular sau prin retragerea sprijinului partidelor parlamentare<footnote Sensul juridic al legitimității unei instituții sociale indică faptul că modul de constituire, organizarea și funcționarea acesteia sunt
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
a celei juridice. Statul reprezintă forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric și localizate geografic pe un anumit teritoriu, în care un grup de indivizi, deținând, în virtutea suveranității poporului și ca expresie a voinței acestuia ori ilegitim, prerogativele și instrumentele exercitării autorității publice, ale elaborării și aplicării normelor de conviețuire socială, exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impun voința general obligatorie a acesteia. Din perspectivă politologică, statul reprezintă o comunitate politică ocupând
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
fundamental al puterii politice, de care depinde autoritatea acesteia, capacitatea sa de conservare sau de apărare, de adaptabilitate la confruntările noi ale vieții politice, ale societății civile. Activitățile guvernamentale sunt legitime, în măsura în care răspund intereselor naționale, „binele comun”. O putere devine ilegitimă prin contestarea ei de întreaga națiune sau de majoritatea populației. O condiție a legitimității este respectarea de către putere a Constituției. Un guvern desemnat legal, poate deveni ilegitim din cauza acțiunilor sale. Lipsa de legitimitate se exprimă prin pierderea de către guvern a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Activitățile guvernamentale sunt legitime, în măsura în care răspund intereselor naționale, „binele comun”. O putere devine ilegitimă prin contestarea ei de întreaga națiune sau de majoritatea populației. O condiție a legitimității este respectarea de către putere a Constituției. Un guvern desemnat legal, poate deveni ilegitim din cauza acțiunilor sale. Lipsa de legitimitate se exprimă prin pierderea de către guvern a raportului popular sau prin retragerea sprijinului partidelor parlamentare<footnote Sensul juridic al legitimității unei instituții sociale indică faptul că modul de constituire, organizarea și funcționarea acesteia sunt
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
episoade ale Genezei care sînt semnificative din punct de vedere al interpretului gnostic. S-ar putea ca utilizarea prea frecventă a expresiei lui Harold Bloom să creeze impresia falsă că procedeele gnostice n-ar fi legitime. Ele sînt, Într-adevăr, ilegitime din punctul de vedere al tradiției, nu Însă și din punct de vedere logic, În măsura În care Încearcă să dea un Înțeles rezonabil unei narațiuni mitice care, luată ca atare, se dovedește plină de contradicții. Tradiția aplanează aceste contradicții recurgînd la mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
marcat de fraudă și violențe inacceptabile 12. Apelul adresat suveranului de Iuliu Maniu și Dinu Brătianu, care Îi cereau acestuia să refuze să se prezinte la deschiderea noului parlament, mergea În aceeași direcție, a refuzului de a cauționa legal proceduri ilegitime și totalitare 13. și un epilog: anul 1947tc " Și un epilog \: anul 1947" Anul 1947 Închide cercul tranziției către regimul de democrație populară. Odată cu obținerea majorității confortabile În Adunarea Deputaților, Întărirea controlului partinic asupra societății și statului devine prioritatea regimului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
suferință. Nu trebuie să uităm, pentru a putea să evităm erorile trecutului. Concluziile Comisiei, pe care mi le însușesc, afirmă că sistemul comunist totalitar din România a fost impus prin dictat străin. Într-adevăr, a fost vorba de un regim ilegitim, întemeiat pe o ideologie fanatică, o ideologie a cultivării sistematice a urii, pentru care „lupta de clasă” și „dictatura proletariatului” simbolizau esența progresului istoric. Importată din URSS, ideologia comunistă a justificat atacul împotriva societății civile, a pluralismului politic și economic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
explicit și categoric sistemul comunist din România, de la înființarea sa, pe bază de dictat, în anii 1944-1947 și până la prăbușire, în decembrie 1989. Luând act de realitățile prezentate în Raport, afirm cu deplină responsabilitate: Regimul comunist din România a fost ilegitim și criminal. Condamnând sistemul comunist din România, îmi afirm admirația pentru eroismul celor care s-au opus dictaturii, de la luptătorii din rezistență și militanții partidelor politice anihilate de comuniști și până la disidenții și opozanții perioadei Ceaușescu. Aduc aici, în sesiunea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să participe lunar la ședințe golite de orice conținut. Mă refer la instituția „partidului conducător”, deci la aparatul care a făcut posibil regimul totalitar comunist. În cazul Securității, a fost vorba de o instituție esențială în susținerea statului totalitar comunist, ilegitim și criminal. În numele statului român, îmi exprim regretul și compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. În numele statului român, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, într-un fel sau altul, și-au văzut destinele ruinate de abuzurile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Diferențierea constituie elementul fundamental al procesului istoric. (6) Ordinea socială depinde de echilibrul dintre procesele de diferențiere și de integrare. (7) Patologia socială reprezintă rezultatul presiunii generate de o schimbare socială prea rapidă. (8) Conflictul și constrângerea sunt divizate în ilegitime (schimbare și dezordine) și legitime (servesc integrării și controlului). Toate acestea sună foarte familiar. În dreptul fiecăruia dintre „postulatele” identificate de Tilly putem înscrie un număr mare de nume de sociologi, mai mult sau mai puțin celebri, care și-au asumat
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
statul este expresia legii, iar legea este ilustrarea perfectă a raționalității. Fără o ierarhie puternică impusă de stat, interesele individuale pot deveni dominante în defavoarea interesului general. Se impune, deci, conservarea statu-quo-ului în care lipsa de obediență civică este considerată ca ilegitimă. Michel Foucault este, la sfârșitul anilor ’70, unul dintre criticii marcanți ai acestei abordări. Acesta a denunțat presiunile exercitate de stat prin intermediul normelor sociale impuse asupra cetățenilor. Criticile au fost direcționate spre guvernarea ca proces (și nu spre guvernul ca
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
fine, baze serioase pentru a rezolva cum e mai bine în interesul general problemele puse de gestiunea colectivității umane: acțiunea va putea avea în vedere realul (...)". El precizează, totuși, că, "dacă știința face să cadă judecățile de valoare nefondate sau ilegitime, încă mai așteptăm demonstrația care să stabilească faptul că aceasta le suprimă pe toate". Mai critic, Jean-François Boissel remarca, într-un text din 7 septembrie 1970, că, "dacă scopul cercetării pe care și-l fixase grupul viza politica în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sancționate de cutumă. Vinovatul trebuie să plătească o taxă numită „dușegubină“ sau „gloaba pân tecelui“. Această dușegubină se percepe de la un bărbat vinovat de relații sexuale înainte de căsătorie, o femeie care naște un copil din flori, pentru orice relație sexuală ilegitimă. Taxa se ridică la 12 galbeni, dar slujbașii nu se mulțumesc numai cu atât și de aici o serie de abuzuri, fiind „ridicați uneori la gros“ chiar și oameni nevinovați, băgați în închisorile isprav nicilor sau ale protopopilor și siliți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alocuri indescifrabilă. Ba mai mult, acești țărani nepricepuți se văd acuzați de potlogeni că tot ceea ce au mărturisit nu reprezintă adevărul, deoarece „sunt toate rubedeniile ei, iar nu oameni străini dentr-a cel sat“. Importanța mărturiilor este însă acoperită de cununia ilegitimă săvârșită de femeie. Că a suferit sau nu contează mai puțin, dar „că s-a oumbrăznicit, a strica cununiacea dupre lege“ și „au îndrăznit și la altă cununie duhovnicească“, iată fapte grave care trebuie pedepsite. Într-o primă cercetare, preotul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
con stată că vârsta unei fete este destul de înaintată, părinții sunt aspru criticați că nu s-au ocupat de măritișul ei, lăsând-o să cadă în păcatul trupesc. În fapt, Biserica încearcă cu ajutorul familiei, să controleze sexualitatea tinerilor și nașterile ilegitime. La 1 septembrie 1792, mitropolitul Cozma cere domnului Mihai vodă Suțu să dea poruncă, prin intermediul ispravnicilor de județ, ca tinerii și tinerele să-și păstreze virginitatea și să evite legăturile sexuale prema ritale. Dom nul întărește jalba mitropolitului și o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îi impune lui Drăgan să se întoarcă la prima lui soție, Ilinca din Craiova, respectând astfel dorința acesteia. Cea de-a doua soție din satul Nămăiești, județul Muscel, va primi doar ajutor material pentru creșterea greșitui rezultat din căsătoria lor ilegitimă. Drăgan încearcă să se apere, să protesteze, să refuze hotărârea luată, dar nimeni nu-l ascultă. Se consideră că nu există „vreo vină de care să să poată despărți de la biserică“ de către prima lui soție. Soborul își justifică toleranța în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]