2,060 matches
-
din latină, cu sensul „a îmbrăca”). Cuvintele din familia lexicală a verbului sunt înregistrate tot cu i- inițial: investire, investiție, investitură. Nu foarte diferită e situația în celelalte dicționare: Dicționarul universal al lui Șăineanu (ediția a opta, 1930), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” al lui I.-A. Candrea (secțiunea lingvistică, 1931), Dicționaru limbii românești al lui A. Scriban (1939) înregistrează, toate, doar formele cu i- inițial: a investi, investitură, reflectând astfel, cu mare probabilitate, uzul dominant în epocă. Existase, desigur, și
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
semantică, nici în ultima sa ediție, din 2009, unde coafor este, în continuare, doar un „bărbat care are meseria de a coafa”. Între timp, majoritatea celorlalte dicționare generale - Micul dicționar academic (MDA, 2001), Noul dicționar universal (NDU, 2006), Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007) -, mai sensibile la uzul actual și la sugestiile dicționarelor de neologisme, au acceptat inovația: substantivului masculin i s-a adăugat un neutru, cu pluralul coaforuri, definit ca „atelier unde se aranjează părul (la femei)” (NDU) sau ca „salon
Coafor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4823_a_6148]
-
coiffeur e tradus ca „frisor, cel ce taie și regulează părul”. Dicționarul universal al lui Șăineanu (ediția a opta, 1930) nu cuprinde franțuzismul coafor, ci doar coafură, care este „găteală la cap după obiceiul locului”. La Candrea, în Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea românească” (1931), coafor este „cel ce gătește la cap, cel ce piaptănă cu artă părul”. În Dicționaru limbii românești al lui A. Scriban (1939), definiția e mai concisă: „bărbier (peptănător)”. În dicționarul Academiei (Litera C, 1940), coafor este înregistrat
Coafor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4823_a_6148]
-
încît pînă la urmă romanul a ajuns la 400 de pagini și în el se află povestea a trei generații de-a lungul a 120 de ani. Și dacă admitem că în fiecare om trăiesc mai mulți oameni, atunci trebuie ilustrată și existența acestora. Eroul principal al romanului este chiar de părere că anumite părți ale corpului nostru nu ne aparțin nouă ci altor membri ai familiei, din alte generații. Cred că orice părinte care și-a luat odată copilul în
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
discuție) măsuri administrative. O altă sursă de inspirație: postura de critic literar, într-o conjunctură în care disciplina se confrunta cu o seamă de pedanterii metodologice care amenințau să sufoce percepția estetică imediată, contactul slobod al cititorului cu textul, pedanterii ilustrate, cum se rostește, în verbul ațîțat al unei prefețe, Alexandru Paleologu, „de moftologii puritani și maoiști, de iacobinii teoretizanți, (...) «actanți» ai structuralismului, neostructuralismului, textualismului, transtextualismului, postmodernismului”, dînd ca exemplu scrisul unuia dintre „plicticoși”, Jean Ricardou. Regman înțelegea a se feri
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
posesia manuscrisului și al cărui nume apare menționat la finalul lucrării, putând induce în eroare pe unii cercetători care l-au considerat autor al Concordanței. În ordine alfabetică, de la A la Z, sunt așezate diferite teme biblice sau virtuți creștine, ilustrate, în paralel, cu citate concludente din cărțile Noului și Vechiului Testament. Sursele lui Ioan Marginai sunt: Biblia de le București 1688, o ediție a Vulgatei, Biblia Sacra, Veneția, 1690, aflată în fondurile vechi ale bibliotecii blăjene, dar mai ales s-
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
vechi, tradițional, din care s-au dezvoltat multe dintre valorile actuale. Noul dicționar universal (NDU 2006) are aceeași abordare tradițională, cu singura diferență de a oferi citate și a nu limita în definiție sensul „exact” la exprimarea orei. Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) cuprinde mai multe sintagme noi (între care telefon fix), precum și locuțiuni și expresii familiare (sărit de pe fix, a fi la marele fix); nu înregistrează, totuși, uzul colocvial dominant, sinonimia cu „exact, chiar”. Cuvânt scurt și polifuncțional, fix are
La fix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5320_a_6645]
-
deschidea în trecutele vremuri de restriște ale regimului comunist o fereastră către cultura occidentală - a închinat, pentru prima oară, un număr întreg dansului, găzduit până acum în paginile ei doar parțial și sporadic. Nr.1-11 pe 2010, intitulat DANS-DANS-DANS , bogat ilustrat, conține o serie de studii de sinteză, dar și altele axate pe reliefarea unor personalități ale dansului din toate generațiile, unele texte scoțând la iveală informații inedite, cum ar fi corespondența Floriei Capsali cu Casa Regală a României. Un alt
Evenimente la încheierea stagiunii by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5438_a_6763]
-
Sandu Florea semne (1 septembrie 2011). Executată manual de Alexandru Ciubotariu în doar 80 de exemplare numerotate (format 24 x 35, tip album alb-negru), cartea-obiect Semne și desemne scoate la lumină 12 planșe cu versurile unui „clasic” al liricii autohtone, ilustrate grafic de un „clasic” al benzii desenate românești și americane. Istoria planșelor inedite de poezie BD, dezvăluită în prefața lui Sandu Florea, ar merita inclusă într-un volum separat de amintiri despre Nichita Stănescu; ea poartă încărcătura emoțională specifică marilor
Nichita Stănescu în benzi desenate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5144_a_6469]
-
francez (recenseur); în emisiunile de televiziune din ultima vreme, s-a repetat cu insistență varianta recénzor, cu accentul pe silaba penultimă. Varianta se explică destul de ușor prin analogia cu cénzor, dar și prin tendința actuală de a deplasa accentul final, ilustrată mai ales de forma edítor. Acțiunea de realizare a recensă mântului poartă oficial denumirea de recenzare. De la recenzor, un comentator glumeț a derivat verbul a recenzora („ăștia e șmecheri, vrea să monteze cipuri în fiecare. Români, nu vă lăsați recenzorați
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
tematic dedicat orașelor care au purtat pentru un timp numele Stalin: Brașovul, Kuçove din Albania, Varna din Bulgaria, Eisenhüttenstadt din Germania, Katowice din Polonia, Dunaújváros din Ungaria, plus încă șapte din fosta Uniune Sovietică. Dosarul conține articolele bine scrise și ilustrate, semnate de Bogdan Florin Popovici (Orașele Stalin), Georgeta Filitti (Fețele Orașului), Corneliu Pintilescu (Orașul Stalin. 1950-1960. Niveluri și forme ale discursului identitar). Din articolul primului dintre cercetătorii menționați reținem un fragment lămuritor: „Dincolo de cultul personalității, «Orașele Stalin» pot fi interpretate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5391_a_6716]
-
transformări de amploare, prin zeci de ilustrate și cărți poștale rarisime. De altfel, și Kogălniceanu a înțeles importanța Constanței și, odată pierdute moșiile din sudul Basarabiei - în urma aceleiași păci de la Berlin -, s-a mutat aici: volumul ne oferă unica (probabil) ilustrată care reproduce imaginea „caselor Kogălniceanu”, azi dispărute. Dar Constanța nu înseamnă numai economie, ci și o imensă moștenire culturală. Orașul este alcătuit „în straturi” (antic grecoroman, medieval bizantin, otoman, fin de siècle, interbelic și, hélàs, comunist), fiecare din ele valorificând
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
autori-colecționari reușesc performan- ța de a induce un discurs autoreferenț ial, în ductul istoriografic principal. Odată cu istoria Constanței, ei au punctat și istoria cartofiliei constănțene, descoperind și oferindu- ne cărți poștale care ne înfăți- șează chiar... editurile și editorii respectivelor ilustrate. Pe această cale, ni se deschide o poartă de acces către mediul cultural al Constanței de odinioară: o recuperare simbolică, întrucât, în perioada comunistă, accentul s-a pus aproape exclusiv pe economie, urbea fiind văduvită de universitatea pe care o
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
se bucură de o analiză nuanțată în care spațiul cultural joacă rolul său, fără a anula anumite constante ale acestei vîrste, considerate generic. Peisajul contemporan al literaturii pentru copii este disputat între banda desenată, albumul - în sensul de carte bogat ilustrată -, carte documentară dar și noi forme de poezie, basm, teatru și roman care nu o dată se plasează sub semnul hibridității și al diversității. Așa cum și-au propus, Denise Escarpit și echipa ei de colaboratori au reușit să iasă din stereotipia
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
Publice și Amenajării teritoriului în cabinetul Mugur Isărescu, el însuși arhitect și dascăl, este autorul unei superbe serii de albume despre aceste ctitorii din vremea lui Carol I și despre oamenii care le-au înălțat. Scrise cu dragoste și superb ilustrate, toate aceste albume sunt minunate lecții de estetică, de profesionalism, dar și de cinste și chibzuită cheltuire a banului public. Impresiile despre București ale unor călători dinainte de venirea lui Carol I sunt dezolante. O localitate cvasi-rurală, înecată în praf (sau
O plimblare prin micul Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6595_a_7920]
-
Abuzul semantic aparține doar dicționarelor de după al doilea război mondial; cele mai vechi nu cuprindeau sensul generalizant. La ?ăineanu, în Dicționarul universal, condescendența era "fapta prin care se acordă ce s-ar putea refuza", iar la Candrea, în Dicționarul enciclopedic ilustrat "Cartea românească" - "faptul de a împlini cu bunăvoință cererea sau pretențiunile cuiva, în special a unui inferior, lăsând de o parte orice mândrie sau autoritate". Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, tomul I, partea a II-a, C, 1940) era cât
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
excepție parțială este Noul dicționar universal (2006), care integrează raportul ierarhic într-o definiție mai largă, renunțând totuși, surprinzător, la accentele negative: "purtare plină de considerație sau de bunăvoință față de un inferior; respect". Micul dicționar academic (2001) și Dicționarul explicativ ilustrat (2007) nu schimbă aproape nimic față de DEX. Dicționarele rămân un ghid pentru vorbitorii care dezbat chestiuni lingvistice în internet: "problema este că sensul cuvântului condescendent nu este acela de Ťsuperiorť, ci Ťrespectuosť" (romgleza.romaniandestinations.com). Putem totuși spera că anglofilia
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
materie de sănătate și consumatori, scrie gandul.info. Directiva Comisie Europene mai prevede și norme cu privire la etichetarea și ambalarea pachetelor de țigări. Mai concret, toate pachetele de țigări, dar și de tutun, vor trebui să conțină o avertizare de sănătate ilustrată combinată cu text care să acopere 75% din partea anterioară și posterioară a pachetului și fără vreun element promoțional. De asemenea, informațiile actuale privind gudronul, nicotina și monoxidul de carbon, pe care Comisia Europeană le cataloghează drept înșelătoare, vor fi înlocuite
Zile grele pentru fumători. Mai multe tipuri de țigări ar putea fi interzise by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65227_a_66552]
-
plural sticks, desemnând un produs alimentar: „Croco Bacău a făcut opt milioane de euro din sticksuri” (Ziarul financiar, 12.01.2005). DOOM 2005 a acceptat formă sticks, înregistrată între timp și de Noul dicționar universal (2006) și de Dicționarul explicativ ilustrat (2007), ca substantiv neutru singular, cu pluralul sticksuri. Termenul englezesc (cu sensurile „crenguța”, „baston”, „baton” și multe altele dezvoltate prin extensie și metaforă) a produs așadar în română două unități lexicale: sticksuri (de ronțăit) și stickuri (pentru calculator). Termenul tehnic
Bastonaș, cheie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6548_a_7873]
-
noua construcție, indicând pentru a abuza doar folosirea intranzitivă și sensurile vechi (DEX: „a uza de ceva în mod exagerat; a face abuz"; „a comite ilegalități, nedreptăți, profitând de o situație, de un titlu sau de putere"). Doar Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) schimbă ceva, introducând noua accepție, într-un mod totuși limitat (prin sinonimul parțial „a viola"). Cât de necesar era împrumutul semantic, grefat pe cuvântul mai vechi? Verbul englezesc provine dintr-o terminologie de specialitate, psihologică și socială, și
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
alte sensuri tehnice, intrate deja într-un uz destul de larg: „îmbrăcăminte de scânduri, care susține pereții unui șanț, galeriile unei mine etc.", „îmbrăcăminte specială de protecție pentru conductele neizolate" și „suport (de carton, cu diferite profiluri), pentru ambalat". Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) preia aceste explicații, cărora le adaugă exemplul cofraj pentru ouă. Am putea presupune că în uz s-a produs o specializare: cutia de carton pentru ouă (desemnată diferit în alte limbi și culturi: plaque în franceză, cartone în
Cofrag și cofraj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6498_a_7823]
-
nu respect aici ordinea cronologică, ci mai degrabă una întâmplătoare, după cum mă simt atras pe moment. Cronologia va fi însă strictă în cele cinci volume proiectate, a câte circa o mie de pagini (pe două coloane) fiecare, în formatul Bibliei ilustrate a lui Gustave Doré. O antologie de asemenea dimensiuni nu mai există. Șt. D. - În ce constă de fapt munca ta? Ev. Ev. - Doi oameni sunt angrenați în această treabă: eu și editorul meu, Radișevski - victima mea, în această situație
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
a căzut în mînă JURNALUL DE DUMINICĂ, (numărul din 10-18 aprilie 2010) săptămînal cultural editat de echipa redacțională a Jurnalului Național și avîndu-l drept director pe Marius Tucă. De-a lungul a 64 de pagini cu texte îngrijite și frumos ilustrate, Cronicarul a avut parte de o tematică pitorească și nemonotonă, de la tribulațiile lui Matei Vișniec pe seama celor trei hoațe țigănci din Gare de Lyon, de la Paris, pînă la însemnările autobiografice ale lui Adrian Păunescu (ajunse la episodul 37). Și dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6382_a_7707]
-
din punct de vedere politic, social și religios, și nebowdlerizată (adică necenzurată în latura obscen-argotică a limbii), în care în termenii fără perdea folosiți de Shakespeare pentru organele genitale sau actele sexuale (în conformitate cu spiritul eliberat de falsă pudoare al Renașterii, ilustrat și de Rabelais, Aretino și-atâția alții) să își aibă echivalentul argotic românesc - iar aici doresc să reamintesc unor critici de teatru oripilați de „vulgaritatea" unor recente montări shakespeariene, care, pasămite, ar trăda marea poezie shakespeariană, că în epoca Marelui
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
instant" (vladut.net). Și accentuarea cuvântului ridică anumite probleme. DEX 1996 indica accentul pe silaba finală (instânt), validând astfel o diferențiere față de situația din engleză (accent pe silaba inițială: instant); accentuarea pe silaba finală este confirmată și de Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM2, 2005) a decis, probabil din rațiuni etimologice, în conformitate cu observația că limba actuală preferă formele cât mai apropiate de etimon, stabilirea ca normă a accentuării pe silaba inițială. Mi se pare, totuși, că
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]