4,887 matches
-
cu ușurință. În patria simbolică a romanității, mica Românie se înghesuie într-o cameră de hotel care cuprinde aproape toate stările și toate opțiunile destinale. Jucând pe cartea absurdului, regizoarea a creat un efect de ironie superioară dintr-o situație (im)posibilă. La categoria documentar, premiul i-a revenit Andei Pușcaș și lui Dragoș Dulea cu filmul Stremț 89, un reportaj despre „revoluția” care a avut loc într-un colț îndepărtat de Românie, într-un sat din Ardeal aflat pe lângă Cheile
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
politic. Când apare prima ocazie pentru a beneficia de traseism, se comportă laș și uită tot ce au promis.", a spus Emil Boc. "Frunzăverde a a trădat două crezuri scrise și nescrise ale pdl-iștilor adevărați. Primul este scris chiar în imul PDL : "vântul bate, apa trece, pietrele rămân. Au fost probleme grele pt PDL când au plecat lideri importanti: Duvăz, Sasu, Duțu, au dispărut în istorie. PDL a câștigat toate alegerile. Istoria se repetă. Al doilea crez este unul nescris: "casa
Boc: USL strigă că este împotriva traseismului politic. Acum uită ce au promis () [Corola-journal/Journalistic/45634_a_46959]
-
face cu 36 de asemenea spații experimentale în seama cărora se instrumentează dosarul civilizației urbane. În plus, ținta nu e aceea a urmăririi comportamentului uman în situații social-politice de criză, ci o meditație repetată, în arhitecturi textuale perfect armate, asupra (im)posibilității orașului perfect. Compoziția respectă ritmurile gândirii creatoare, nu ale corpului social (chiar dacă, inevitabil, e informată de acesta). De aceea, funcționează ca un perpetuum, deloc incomodată de neizbânzi. Colecția de orașe este și cumul de istorii cu tâlc, aspirând la
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
Nicolae Coan Cam orice neamț bunicel știe pe de rost partea din monologul lui Faust unde bătrânul savant, care nu-l întâlnise încă pe Mefisto, transmută versetul lui Ioan: „Im Anfang war die Tat” („La început voi pune Fapta”). Asta pentru că aproape orice neamț, bun sau rău, crede intim că la temelia lumii trebuie să stea ceva solid, cât se poate de vital. Pentru Ernest Wichner, antologator, alături de Corina Bernic
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
mai putea publica vreodată și că cei doi fii ai săi sînt prizonieri în Rusia. Scrisoarea este însoțită de o fotografie a lui Heidegger și are pe spate următoarea dedicație: Für Alexander Dragomir zur Erinnerung an seine Studienzeit in Freiburg im Breisgau, Martin Heidegger, „Lui Alexandru Dragomir în amintirea perioadei sale de studii la Freiburg, Martin Heidegger“. Scrisoarea lui Heidegger din mai 1947 și fotografia care o însoțește reprezintă ultima „piesă“ din dosarul Heidegger-Dragomir. „Timpul își ieșise din matcă“ și cei
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
anului trecut, în traducere românească (la Editura Fundației Culturale Române) și foarte recent în forma originală, în germană, la Franz Steiner Verlag din Stuttgart, într-o prestigioasă serie dedicată cercetărilor de istorie și cultură a Europei Centrale Răsăritene: Rumänische Schriftsteller im Exil: 1945-1989. Eva Behring, care și-a făcut studiile universitare la București, la sfîrșitul anilor cincizeci și la începutul anilor șaizeci, doctor al Academiei din Berlin cu o teză despre Eminescu, s-a ilustrat în decursul timpului prin mai multe
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
va apărea tot în Germania, pregătește chiar d-sa) și între ele mărturisesc că aștept cu nerăbdare dicționarul scriitorilor români din exil al lui Florin Manolescu. Cartea dnei Behring arată că timpul sintezelor s-a copt. Eva Behring, Rumänische Schriftsteller im Exil: 1945-1989, Franz Steiner Verlag, Stuttgart, 2002
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
Zsolnay (și primul, Cocoșul decapitat, în traducere la Humanitas unde urmează să apară și al doilea, Mănuși Roșii), nu era acasă. Era poate plecat în Germania spre a-și lansa al treilea roman, proaspăt ieșit de sub tipar, intitulat Dad Klavier im Nebel - Pianul în ceață, care încheie trilogia. Acest de-al treilea roman, deja favorabil recenzat în paginile de foileton ale unui mare ziar german - se adaugă și altor surprize plăcute pe care le-am avut la Frankfurt, căutînd ca de
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
Imperativul absolut. Al doilea mare gânditor care a cutezat să redeschidă, după aproape 2000 de ani, problema ,,Ființei", cu tendințe chiar de conceptualizare (în ontologic) a fot Martin Heidegger (născut 26 septembrie 1889, Meßkirch/Baden decedat 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau). Martin Heidegger, în celebra lucrare ,,Sein und Zeit" ,,Ființa și timp", 1927! Ce să facem, vrem sau nu, neamțul, tot neamț! Dar pentru că, indirect, cu câteva rânduri mai sus, am pomenit numele lui Kant, reamintim tuturor (mai mult sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a strălucit intens, ca o lumină puternică, imaculata. Avem datoria de a-i repune în drepturile lor firești, pe toți cei care au fost trecuți în uitare, de o istorie contaminată de virusul oportunismului agresiv și poluata prin viclenia specifică im postorilor prolifici. Pentru a completa această lucrare cu profil informațional și statistic, vreau să rememorez viața patriarhala a Craiovei. Dacă în Moldova, Bucovina și Basarabia au existat pogromuri și represalii, unde au murit mulți evrei nevinovați, în inima Olteniei nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
1924. Una lettura", în F. Giasi (a cură di), Gramsci nel suo tempo, Carocci, Romă, 2008. NATOLI A., Antigone e îl prigioniero. Tania Schucht lotta per la vită di Gramsci, Editori Riuniti, Romă, 1990. SCHULTE J., Chor und Gesetz. Wittgenstein im Kontext, Suhrkamp, Frankfurt am Mein, 1990. SCHWEIZER M., Ricerca di inediți relativi al rapporto Sraffa e Wittgenstein, Milano-Udine, Mimesis, 2012. SEN A., "Sraffa, Wittgenstein and Gramsci", Journal of Economic Literature, 41, 2003, pp. 1240-1255. Idem, Piero Sraffa: a student's
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Dumitru HÎNCU - fragment - O evocare a personalității profesorului Klaus Heitmann trebuie, desigur, să înceapă prin a aminti etapele carierei sale didactice. Care a început prin absolvirea Universității din Freiburg im Brisgau, după care a urmat, rând pe rând, dobândirea titlului de doctor al Universității din Marburg, apoi ocuparea postului de profesor de filologie romanică la Universitatea Tehnică din Berlin, iar între 1971 și 1998 - când s-a pensionat - la Universitatea
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
italiene - de la Philippe Commynes și Rabelais până la Apollinaire, Céline, Camus sau Petrarca - începând din 1956 profesorul Klaus Heitmann a publicat peste o sută de lucrări de diferite dimensiuni (inclusiv recenzii), despre limba și literatura română, dintre care citez: Das Rumänenbild im deutschen Sprachraum 1775-1918 - tradusă de mine și apărută în Editura ,Univers" în 1995 - Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană (Buc., 1998), Limbă și politică în Republica Moldova. Culegere de studii (Chișinău, 1998) sau Cercul literar de la Sibiu (în colaborare cu Ov.
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
pe culmile unei generalități extemptă de orice excepție salvatoare. Căci există, într-adevăr, o serie de opusuri conceptuale care păzesc și salvează efectiv turma de artefacte ori teribilisme sonore. Regele va muri și Memorial de Octavian Nemescu, Trans și Musik im Bauch de Karlheinz Stockhausen, Cantus firmus și Infrarealism de Nicolae Brînduș, Orologii și Muzeu muzical de Anatol Vieru sînt doar cîteva din aceste excepții care, în ciuda faptului că evită, de la caz la caz, adoptarea unor vocabulare ori sintaxe consacrate, propun
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
pendulările între iubirea de alcov cu dialoguri nu o dată neconcludente, cu un Robert supradimensionat, și cele de o maximă poeticitate, cum e scena ștrangulării Brândușei, creează un efect de unitate, în ciuda disonanțelor imediate. Dar acesta este Radu Aldulescu: paradoxal și (im)previzibil, realizând, mai mereu, cum spune naratorul Cronicilor, „o lume de o nebunie subtilă, insesizabilă și deopotrivă devastatoare”. Cronicile genocidului închide o cupolă romanescă și desăvârșește unul dintre cele mai interesante personaje ale literaturii actuale. Roman în care viciul tonifică
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
Acasa > Poeme > Emotie > LACRIMI DE LUMINĂ Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului IM MEMORIAM NICOLETA ARTURO SIMPETRU E-atâta liniște și doare Când se așterne peste noi, Iar cerurile-mi par că-s goale, Secate după-atâtea ploi. O rază-abia de mai răzbate Printre mulțimile de nori, Ducând cu ea până departe, Speranțe-n
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384785_a_386114]
-
impulsuri aleatorii, îndeobște; iar dacă-și dau picioare-n dos, e pentru că n-ar face, altfel, pasul (nu pașii!) înainte. Destinul lor este al funiei, cea care trebuie împinsă pentru că nu poate fi trasă (cf.p. 105). Circul circulă dintr-un (im)pas într-altul, ca în romanul picaresc... Ca în Candide-ul lui Voltaire, să zicem, cu care cartea lui Lucian Dan Teodorovici aduce. Aduce, ba chiar seamănă, ca stil, ca tempo (tempo giusto), ca frazare. (De menționat, în paranteză, că
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
a suscitat, cum era și firesc, curiozitatea multora, primul timișorean dintre ei fiind, la 1860, fostul prefect Zsigmond Ormós. „Cine este acela - se întreabă Ormós în cartea sa «Amintiri de călătorie» - care, trecând prin Viena, nu a văzut acest «Stock im Eisen» (butuc de fier) care se află lângă Domul Sfântul Ștefan, la numărul 1 080, într-o nișă, cu bandă de fier și zăvorât cu un lacăt? Într-adevăr, originalul sau, dacă vreți, strămoșul butucilor de fier este cel vienez
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
fost butucul în fier o asemenea emblemă? Nu în înteriorul localului breslei, cum se obișnuia, ci așezat în colțul casei? Pe de altă parte, este sigur că, în anul 1852, un tapițer anunța existența unui magazin de mobilă „Zum Stock im Eisen” - La Pomul în Fier -, iar proprietarul de mai târziu, dentistul Henry Sigruen, a făcut reclamă, timp de ani de zile, pentru casa lui „Zum Stock im Eisen”. Lacătul cămășii de zale În perioada interbelică, vizavi de Pomul de fier
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
în anul 1852, un tapițer anunța existența unui magazin de mobilă „Zum Stock im Eisen” - La Pomul în Fier -, iar proprietarul de mai târziu, dentistul Henry Sigruen, a făcut reclamă, timp de ani de zile, pentru casa lui „Zum Stock im Eisen”. Lacătul cămășii de zale În perioada interbelică, vizavi de Pomul de fier se afla, pe cealaltă parte a străzii, un atelier de lăcătușerie. Calfele care lucrau aici spuneau că toți ucenicii de lăcătuși din împrejurimi încercaseră să deschidă lacătul
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
sorții, al celor străfulgerați de adevărul credinței - asta a cutremurat Ierusalimul în după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul! Măsura omului tinde să se (im)plinească, ca și Legea lor cea veche; Creația se întoarce în baierele firii ei, dragostea începe să inunde pământul într-un altfel de potop - cel al Harului. Mângâietorul stă la porțile inimii omului; peste mai mult de cincizeci de zile
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
în afară, fie dimpotrivă, undeva mai în adâncul textelor sacre. Ilustrez cu o vorbă răspândită la germani - cei care în clipa de față sunt răspunzători pentru avântul valului de refugiați, preponderent musulmani, ce iau cu asalt Europa - Der Teufel steckt im Detail (”Diavolul sălăjuiește în amănunte”). Mă tem că demersul meu de înlăturare a neștiinței n-a condus neapărat le suprimarea angoasei noastre de creștini pașnici, îngoziți și speriați de moarte. Degeaba încerc să-mi imaginez situația absurdă în care am
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
noi, să parcurgem drumul vieții împreună. În 1997, la sfințrea Crucii de pe dealul Kasarnului avea 13 ani. Astăzi este soție și mama unui băiețel de 4 luni. Sosita împreună cu familia în această dimineață de la München, vă vorbește doamna Mărțina Zels”: „Im Namen der Organisatoren Fam. Ducă und Fam. Winterberger möchte ich alle herzlich willkomen heißen. Begrüßen möchte ich Pfarrer, Dekan, Chor, und natürlich alle diejenigen, die heute bei der Einweihung des Wolfsberger Kreuzweges dabei sind. Ein Kreuzweg în Wolfsberg! Warum und
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
Ein Kreuzweg în Wolfsberg! Warum und Was bewegte dazu einen Kreuzweg în Wolfsberg zu errichten? Ein Verbundenheit mit einer Heimat, die geprägt war vom christlichen Leben und dem kindlichen Gottesglauben, wie es Pfarrer Schmid în der Beschreibung des Wolfsberger Kirchenlebens im Heimatbuch beschrieben hat. Ein anderer Grund ist das 1997 errichtete Kreuz am Kasarnhügel mit dem wunderbaren Ausblick auf die Natur auf Wald, Hügel und Dörfer das nun die Endstation des Kreuzweges ist. Ein Kreuz, das von vielen Besuchern immer wieder
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
von vielen Besuchern immer wieder gerne schon bewandert wurde. Aus der Bewunderung der wilden und schönen Wolfsberger Landschaft. Dieser Kreuzweg soll auch ein Sinnbild für das Zusammenleben von katholischen und orthodoxen Christen sein, wie es heute eh schon în Wolfsberg im Alltäglichen gelebt wird. Das waren einige Gründe warum dieser Kreuzweg heute entstanden ist und wofür soll dieser Kreuzweg stehen? Ein Kreuzweg soll jeden einladen und berühren, der nach Ruhe und Einhalt sucht. Den Kreuzweg gehen heißt în sich gehen, für
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]