496 matches
-
Iepurașul Este mic și drăgălaș, Stă-n păduri, nu la oraș. Are lungi urechile Și aleargă repede. Din fire-i cam poznaș Țopăind peste imaș. Și îl cheamă...?
Iepura?ul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83635_a_84960]
-
fântâna cu roată din vecinătatea gazdei mele n-am mai dat. Dispăruse între timp. Iată, deci, că mă pot lăuda ca fost locuitor al locului de care mata ești atât de legat. Apoi, cotenii matale își disputau în fiecare primăvară imașul din vecinătate, în luptă cu cei din cartierul Munteni, la care luau parte uneori și unii normaliști. După cum vezi și mata, pixul meu a cam luat-o razna... Revin la rândurile scrise de mata și mă bucur că scrisul meu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Și jocul din nou porneau. Amintiri Gândurile nu mă lasă Și umerii greu m-apasă, Căci copilăria mea A apus precum o stea. A trecut și pe la tară Și-a lăsat pe ulicioară Glasul meu de copilaș Și surâsul pe imaș. Prin lanuri ne alergam Și pe jos mai și cădeam Și râdeam, ne ridicam, Niciodată nu plângeam. Iată că timpul a trecut Și niciodată aceste clipe Nu am să le uit. Copilăria Când inima mă doare Și simt că nu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
au găsit resturile unui cuptor circular, de copt pâine, datat în același interval. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie Iași Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41. e) La Imaș: la aproape 2,5 km vest de satul Banca și la 3 km sud de gara aceleiași localități, pe un promontoriu situat între calea ferată și Râul Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice făcute la roată, cu decor incizat în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și de poduri, Bârladul și Siretul, precum și gârlele aferente lor, Bârlovița, Dimaciul, Ruginosul, toate folosite vara ca adăpători pentru vite; -aceleași zone folosite ca loc de țarină pentru semănături, grădini, vii și livezi; -aceleași limite zonale acoperite cu păduri, fânețe, imașuri, mlăjet etc., implicit interese și preocupări comune ori similare pentru apărarea, păstrarea și valorificarea resurselor economice de către locuitorii din fiecare așezare în discuție acum, toate aceste caracteristici se constituie în premise din care se poate trage concluzia că aici a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de sus a Umbrăreștilor ca stăpâniri feudale, cu obligații pentru locuitori de a da dijmă din produse și de a efectua unele munci gratuite stăpânului satului, dar păstrând dreptul de folosință devălmașă în câteva structuri teritoriale, cum ar fi pădurea, imașul, fâneața, și Umbrăreștii, partea de jos, în care rămân incluse administrativ-fiscal o bună perioadă de timp Condrea, Salcia și Slobozia Torceștii (Cătunașii); ele rămân stăpâniri devălmașe asupra teritoriului lor. Acestea din urmă au format, în continuare, obștea Umbrăreștilor-răzeși, menționată ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama” în 1817 pentru întreaga avere imobilă, mai puțin casa cu anexele, cât și la nivelul întregii obști sătești pentru pădure, imaș, fâneață, crâșma satului și alte structuri și venituri ale obștii, toate stabilindu-se și împărțindu-se, nu egalitarist, ci după proporția părților cuvenite în raport cu mărimea drepturilor rezervate membrilor din obște, stabilită pe criteriul contribuției fiecărei familii la apărarea și propășirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
implicau închiderea vechilor trasee. Iată, suntem deja în anul 1866 și devălmășia, în colaps, vrea să supraviețuiască prin păstrarea vechilor structuri ce constau în șanțurile (hindichiuri) împrejmuitoare și îngrăditurile, cu ajutorul cărora se controla accesul la diferitele structuri, cum erau fânețele, imașul, țarina, pădurea, sursa de apă curgătoare etc. Multă vreme locuitorii au păstrat în uz expresiile gardul țărnii și poarta țărnii, fără să mai existe așa ceva în realitate, ci doar locul unde acestea existaseră cândva. Nu avem știință despre existența vreunui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încadrarea lor în condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costachi, și urmașilor săi. Dar ei și-au păstrat dreptul de folosință din toate structurile teritoriului lor. Stăpânul avea datoria, ca, în schimbul dijmei și al efectuării unor munci reglementate prin obicei (legea nescrisă), să asigure locuitorilor pământul necesar pentru arătură, imaș, fâneață, lemne din pădure etc., plus protecția sa față de eventuale oprimări. Și aceasta a fost situația majorității satelor din partea de sud a Moldovei intrate în stăpânire boierească ori mănăstirească. Că o astfel de stăpânire și dreptul de folosință decurgeau din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dau ce este adetul și să nu fie stricăciuni” (subl. n.). După cum se poate observa, el își asumă în scris obligațiile ce țineau de „obicei” și pe care le avea orice dijmaș, inclusiv „adetul”, ce reprezenta plata în bani pentru imașul folosit și îndatorirea de a nu face stricăciuni cu vitele sale în culturile din preajmă. Nu se spune nimic despre obligația muncilor gratuite, probabil în virtutea dregătoriei ce o deținea și prin care era trebuitor țării la hotarul cu Muntenia. E
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dărilor, obligarea celor fugiți din sat la plata dărilor, tocmirea împreună cu sătenii a văcarilor pentru păscutul vitelor, înștiințarea satelor din jur când se găsesc vite de pripas, paza pătulelor și a depozitelor de rezervă, obținerea de terenuri pentru cultură și imaș de la isprăvnicie, când nu ajungeau pentru săteni ș.a. Tot vornicul avea grijă ca vitele sătenilor să nu strice recoltele, prin ridicarea gardurilor țarinei și ancheta stricăciunile făcute de animale. În Oncești, dintre vornicii care au condus comuna mulți ani, menționăm
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor, aceste pământuri s-au divizat, loturile fiind tot mai înguste. După desființarea cooperativelor agricole de producție, prin aplicarea legii agrare, fragmentarea acestor pământuri a continuat. Repartizarea pământurilor între moștenitori și nerespectarea Legii 18
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
însemnată bogăție . În anii 1772-1774, erau consemnați 2 ciobani, un văcar, un porcar și un herghelegiu. În Tarnița figurau crescători de oi încă din anul 1816. Pe măsura măririi suprafețelor cultivate, pășunatul liber s-a restrâns în hotarul moșiei pe imașurile obștești. Pe aceste imașuri, proprii fiecărui sat, se organizează atât stâna de oi, cât și cireada de vaci. Înainte de colectivizare, foarte mulți oameni și-au vândut animalele, fiindcă erau condiționați în cererea de înscriere la gospodărie de factori, cum ar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1772-1774, erau consemnați 2 ciobani, un văcar, un porcar și un herghelegiu. În Tarnița figurau crescători de oi încă din anul 1816. Pe măsura măririi suprafețelor cultivate, pășunatul liber s-a restrâns în hotarul moșiei pe imașurile obștești. Pe aceste imașuri, proprii fiecărui sat, se organizează atât stâna de oi, cât și cireada de vaci. Înainte de colectivizare, foarte mulți oameni și-au vândut animalele, fiindcă erau condiționați în cererea de înscriere la gospodărie de factori, cum ar fi suprafața totală de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost deloc impresionați pentru că și noi, restul copiilo r, ca și ai primarului, adunasem prin curtea părinților tot felul de „captură de război”, cărată tocmai de la șoseaua națională, cale de 4 kilometri, când ne întorceam cu vacile de la păscut. Că imașul era acolo, dincolo de apa Pereschivului și podul cel mare de cale ferată, aproape de apa Bârladului. Țin m inte că, împreună cu fratele, am jumulit de pe caroseria unor camioane părăsite o foaie de cort veche, scorțoasă și deloc frumoasă la culoare. Atunci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ne având încredere în veridicitatea acestor născociri, curios din fire, nu de puține ori Bidaru privea din apropiere la tabăra lor. Îl încântau: caii mici, flocoși, cu copitele mari ce pășteau disciplinați, priponiți de câte un țăruș înfipt în mijlocul unui imaș cu mult troscot și iarbă presărată ici-colo cu câte un bălegar; câinii lățoși care, când nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele; căruțele prăfuite cu coviltir ciuruit, de drugii cărora erau legați catârii cu câte
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pronaosul în tăcere. Cu privirea, îi mustra și îi chelfănea iarăși pe neastâmpărați. Nu le îngăduia niciun giumbușluc. Cheful de hârjoană puse, mintenaș, pe fiecare a gândi la orele de după școală pentru a se întrece în felurite jocuri ale copilăriei. Imașul de la marginea satului părea, dintr-o dată, prea mic pentru marea zbenguială, săturând pofta de oină și țurcă. Ar fi făcut orice, aproape, ca să se poată zbânțui pe izlaz deodată cu iezii și cârlanii. Sau măcar să iasă la scăldat, la iaz
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte gospod, din 21 aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată că satele Vlădeni și Brehuiești au năravul de a-și pășuna vitele pe imașul Hrișcanilor, poruncește ca aceste sate să puie gard către Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bogăție; bunica; bunici; cafeniu; capitală; corp; cultură; dealuri; drept; durere; ecou; electromagnetic; extaz; extins; floarea soarelui; ai flori; cu flori; flotări; fluturi; foaie verde; formular; frunze; galben; gravitație; grătar; grîne; de grîu; gunoi; hectar; iarbă verde; un iepure; iluzie; imaginație; imaș; înflorat; înfloritor; îngrădit; întîlnire; lalele; de lalele; legume; lexic; linie; liniștit; loc deschis; lucru; lucru agricol; luminat; luminos; de maci; magneți; mănos; meleag; miros; mistreți; mîncare; mușețel; naturalețe; negru; neliniște; ochi; odihnă; optimism; peisaj; picnic; pistă; pîine; plantații; plăcere; prăjește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
animăluț; atenție; be; bleah; blîndețe, inocență; bou; Boysam; bucurie; bunătate; cald; car; casă; cărniță; cireadă; cîine; cîmp; cîrlan; cîrlionțat; cîrnați; Crăciun; credință; cuminte; cumpărături; curățenie; deget; dezgust; diaree; drob; Dumnezeu; fiert; ființă; frumusețe; Gigi Becali; gras; la grătar; grijuliu; groază; imaș; indiferență; inel; isteț; iubire; mare; miel; mieluț; mirositor; moale; mor; mort; negru, zburdă; neobrăzat; nevinovat; noroc; oaie mică; ofrandă; oiță; oricînd; osîndă; pajiște; parte; pască; păstor; pășuni; nu-mi place; plăcere; post; prost; pur; revelion; sacru; sărbători pascale; Sfintele Paști
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cămin; cătun; centru administrativ; cenușiu; Cernăuți; cheltuieli; chin; circulație; clădire; comodități; competențe; complexitate; comună; condiție; construcții; copilărie; cult; cumpărături; cunoaștere; dans; depărtare; deschis; distincție; distrus; domiciliu; Dondușeni; emancipare; fain; familie; femei cochete; frică; furnicar; gălăgios; Gheorgheni; haios; haos; ieșire; iluzie; imaș; imens; încîntare; infrastructură; înfricoșător; interes; interesant; intimidare; întreg; înverzit; istorie; junglă de beton; leu; libertate; loc de naștere; locul de naștere; locul tuturor posibilităților; luminație; magazin; mall; mașină; mediu de viață; mediu urban; Miami; mizerie; modernism; modernitate; moll; Mongolia; mort
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lapte; animale; atenție; bani; băț; belșug; berbec; bine; biserică; buhai; bună și cuminte; bunica; Burger; caș; casă; cașcaval; cîmpie; cireadă; clopot; corniță; cornorată; cornute; dex; drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curge; curgere; curs; dea; deasă; degradare; deluroasă; denivelări; depresie; deschidere; descreștere; devale; dîmb; drum anevoios; drum nesfîrșit; drum, uliță; drumeție; Dunăre; dus; efort; eliberare; energic; floare; formă de relief; formă joasă de relief; frumos; fugi; fum; grătar; haină; haos; iaz; imaș; înălțime; interes; întindere; întinsă; inundație; inundații; lan; largă; lărgime; libertate; lînă; luneca; mic; Moldova; Mureș; neant; neliniște; netedă; oaie; ochelari; oi; pășune; piedică; piedici; pierdere; pietre; pîrău; pîrtie; platformă; poieniță; poziție; de presiune; priveliște; provocare; pustie; rece; relaxare; rîpa; risipi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
natura (5); semafor (5); vară (5); alb (4); cîmp (4); deschis (4); frunze (4); verdeață (4); aprins (3); codru (3); marijuana (3); măr (3); permis (3); prospețime (3); acru (2); brad (2); cal (2); eco (2); ecologie (2); fericire (2); imaș (2); împărat (2); închis (2); înverzit (2); liniște (2); mov (2); ochi (2); optimism (2); pășune (2); plantă (2); plante (2); speranță (2); trece (2); vitalitate (2); acasă; adevăr; aer; aer liber; albastră; albăstrui; apple; boală; bradul; de briliant; broccoli
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]