342 matches
-
aporiile bunătății care se încurcă în propria ei atotcuprindere. Dar această redefinire nu se poate face decât de pe pozițiile spiritului și ale culturii. Și nu mă pot împiedica să-i spun oricărui tânăr vorba nu știu cărui latin: Vita sine cultura, quasi imago mortis est. Marți, 20 ianuarie 1981 Ora de plimbare matinală. "Le spuneam data trecută, dragă Sorel, lui Andrei și lui Gabi, că de nemurire au nevoie oamenii care nu au nimic de făcut. Aceștia merită să trăiască pe câte o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
reorientare tematică, propulsând imaginea către dobândirea puterii absolute în societate, prin intermediul unor modele"23 fie preluate din realitatea concretă, fie din miturile mentalului colectiv. Cuvântul grecesc είκών, de la είκω (a semăna) are, la origine, sensul de asemănare (în limba latină imago; în slavă ikona sau obraz) și poate avea mai multe înțelesuri: imagine, reprezentare, chip, portret. Vorbind despre discurs, imaginea ca reprezentare văzută, nu cea imaginată (imaginară), a fost și rămâne întâiul locutor. Susțin acest aspect de prim locutor al imaginii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
paralele în literatura populară română (57, p. 123), somnul letargic al prin- țesei induce letargie în tot mediul înconjurător : oameni, animale, dar și stihii (focul, vântul etc.). Doar vegetația (cea sterilă, bine- înțeles) crește nemăsurat, cotropind și izolând toată cetatea (imago mundi). „De jur- împrejurul palatului începu să crească un tufăriș de mărăcini, ca un gard viu !... Mărăcinișul se înălță tot mai mult și, în cele din urmă, cuprinse toți pereții... de nu mai puteai vedea palatul defel.” Este aceeași imagine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
siune directă de la unii la alții, ci printr-o afinitate pri- mordială ariană” (19, p. 579). Revenind la valențele simbolice ale arcei lui Noe, dar mărind gradul de abstractizare a simbolului, remarc faptul că arca este o reprezentare a Lumii (imago mundi). În mitul babilonian (95), arca este edificată în șapte zile, iar zeul Ea sugerează ca model templul Apsu (21, p. 167), același care a servit ca model cosmogonic zeului Bel-Marduk (21, p. 36). Pe de altă parte, în majoritatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Kounyou - toba făcută dintr-un fruct lemnos de baobab, „ou al lumii dintâi” (10, p. 417). Gestul lui Noe din legendele românești poate fi circumscris acestui tip de credințe și practici : el bate în toacă și arca („ou cosmogonic” și imago mundi) se clădește de la sine. Aceste câteva exemple nu sunt decât fragmente dintr-o temă mult mai amplă, aceea a facerii lumii prin sunete produse sau prin cuvinte emise de Demiurg. e) Legende finlandeze. Tema de mai sus, ca și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Aceste câteva exemple nu sunt decât fragmente dintr-o temă mult mai amplă, aceea a facerii lumii prin sunete produse sau prin cuvinte emise de Demiurg. e) Legende finlandeze. Tema de mai sus, ca și cea a edificării unei corăbii (imago mundi) din lemnul unui arbore consacrat se regăsesc în legende finlandeze din cuprinsul Kalevalei (cânturile XVI și XVII ; cf. 61, pp. 229-266). Pe un ostrov, Väinämöinen vrea să-și construiască o luntre care să-l ducă până în ținutul mitic Pohjola
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cosmosului „fără ajutorul uneltelor”, printr-un act magic, în speță prin sunete emise/produse de zeul sau eroul demiurg. Analogiile făcute sunt în măsură să confirme și să completeze semnificațiile simbolice din subtextul legendei românești a potopului. Arca este o imago mundi, iar toaca de paltin, un instrument magico-muzical cu valențe cosmo- gonice. Toaca lui Noe face parte din aceeași familie cu toba cosmogonică Damaru a zeului Siva, cu toba din miturile și riturile cosmogonice ale dogonilor, cu toaca (pukku) sumero-akkadienilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Săgeata sau toaca omului, pe de o parte, și fulgerul sau toaca zeului, pe de altă parte, converg și se întâlnesc în acest punct. Din perspectivă mitică și rituală, este singurul loc unde poate începe creația, dar și construcția mănăstirii (imago mundi). Orice alt loc, nestabilit și neconsacrat astfel, se dovedește a fi unul nefast, unde nici o creație (construcție) nu poate dăinui. 6. Rănirea Demiurgului Așa cum am văzut deja, în unele variante populare ale legendei potopului, în timp ce lucrează la arcă, Noe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 87. Este vorba de celebrul Templu din Ierusalim, clădit de regele Solomon (cf. Cartea a II-a a Cronicilor, II-VII). Într-o altă legendă apocrifă - cea a profetului Ieremia -, acest templu este descris ca imago mundi : „Svântul Sion cel scumpu, făcut de prea mândrii Solomon înpărat, ce-l făcuse foarte cu meșteșug mare în chipul ceriului, cela ce era cu totul tot poleit cu aur, cela ce au pogorât singur Dumnedzău de l-au blagoslovit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui copac bătrân pe care i l-a arătat clăditorului o viziune oarecare” (87, p. 204). Esența acestor legende este elementul arhetipal invariant : ridicarea unui lăcaș de cult pe locul (sau din lemnul) unui arbore sacru sau consacrat (Axis et Imago Mundi), în cazul nostru, un paltin. Nu întâmplător, tocmai acest element „păgân” a fost exclus (păs- trându-se toate celelalte) dintr-o „versiune pur clericală” a legendei întemeierii Putnei, așa cum a fost consemnată în 1761 de arhiman- dritul Vartolomei în manuscrisul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
u nouă altare (60, p. 47). Paralela pe care o fac cu cosmogeneza nu este gratuită. Cuplul de ctitori legendari întruchipează la scară umană cele două atribute esențiale ale cosmocratului : omnisciența (sihastrul) și omnipotența (voievodul). Ctitoria lor (biserica) este o imago mundi tipică, un microcosmos care trebuie durat în același mod în care a fost durat macrocosmosul. Orice biserică - scrie inspirat Anca Manolescu - reprezintă, în fond, varianta particulară a unui arhetip celest unic. De aceea, ea este virtual construită în clipa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
români într-un gând, într-o unire Să ne dăm mâni cu mâni Pentru a țărei fericire (134). 4. Paltinul magico-apotropaic Am văzut deja câteva dintre atributele simbolice acordate paltinului : arbore sacru, lăcaș al zeului/daimonului, arbore cosmic (Axis et Imago Mundi), arbore consacrat, arbore de judecată, de jurământ și de învestire etc. Este în logica mentalității tradiționale ca un copac cu astfel de valențe să fie încărcat și cu atribute magico-apotropaice. Într- adevăr, așa cum se va vedea, simpla prezență a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
București,1986; Commentarius perpetuus, parabole, în colaborare cu Mircea Ivănescu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986; Maia, roman, Ed. Eminescu, București, 1988; Împăratul vrăjitor, carte pentru copii, Ed. Transilvania, Sibiu, 1990; Ce povestesc icoanele, Ed. Transilvania, Sibiu, 1991; Fluturele negru, roman, Ed. Imago, Sibiu, 1994; Neliniștea cuvintelor, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 1995; A doua neliniște, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 1997; Stacojiu, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 2000; Și va fi ziua a opta..., roman, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Visul bufniței, versuri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
cu Mircea Ivănescu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986; Maia, roman, Ed. Eminescu, București, 1988; Împăratul vrăjitor, carte pentru copii, Ed. Transilvania, Sibiu, 1990; Ce povestesc icoanele, Ed. Transilvania, Sibiu, 1991; Fluturele negru, roman, Ed. Imago, Sibiu, 1994; Neliniștea cuvintelor, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 1995; A doua neliniște, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 1997; Stacojiu, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 2000; Și va fi ziua a opta..., roman, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Visul bufniței, versuri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003; Commentarius perpetuus 2, în colaborare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
roman, Ed. Eminescu, București, 1988; Împăratul vrăjitor, carte pentru copii, Ed. Transilvania, Sibiu, 1990; Ce povestesc icoanele, Ed. Transilvania, Sibiu, 1991; Fluturele negru, roman, Ed. Imago, Sibiu, 1994; Neliniștea cuvintelor, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 1995; A doua neliniște, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 1997; Stacojiu, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 2000; Și va fi ziua a opta..., roman, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Visul bufniței, versuri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003; Commentarius perpetuus 2, în colaborare cu Mircea Ivănescu, Ed. Imago, Sibiu, 2003; Anul 2000
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
vrăjitor, carte pentru copii, Ed. Transilvania, Sibiu, 1990; Ce povestesc icoanele, Ed. Transilvania, Sibiu, 1991; Fluturele negru, roman, Ed. Imago, Sibiu, 1994; Neliniștea cuvintelor, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 1995; A doua neliniște, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 1997; Stacojiu, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 2000; Și va fi ziua a opta..., roman, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Visul bufniței, versuri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003; Commentarius perpetuus 2, în colaborare cu Mircea Ivănescu, Ed. Imago, Sibiu, 2003; Anul 2000, simple exerciții de sinceritate, Ed. Dacia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
doua neliniște, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 1997; Stacojiu, versuri, Ed. Imago, Sibiu, 2000; Și va fi ziua a opta..., roman, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Visul bufniței, versuri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003; Commentarius perpetuus 2, în colaborare cu Mircea Ivănescu, Ed. Imago, Sibiu, 2003; Anul 2000, simple exerciții de sinceritate, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2005; Făptura de raze, versuri, Sibiu, Ed. Imago, Sibiu, 2007; Adagio, roman, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2007; Poezia contemporană sibiană, volum colectiv, cu ilustrații de Ștefan Orth, Ed. Honterus, Sibiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
roman, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Visul bufniței, versuri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003; Commentarius perpetuus 2, în colaborare cu Mircea Ivănescu, Ed. Imago, Sibiu, 2003; Anul 2000, simple exerciții de sinceritate, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2005; Făptura de raze, versuri, Sibiu, Ed. Imago, Sibiu, 2007; Adagio, roman, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2007; Poezia contemporană sibiană, volum colectiv, cu ilustrații de Ștefan Orth, Ed. Honterus, Sibiu, 2007; Visteriile cetății, 18 poeți sibieni, volum colectiv bilingv, Institutul Cultural Român, București, 2008; Senin ca-n ou, versuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Ed. Honterus, Sibiu, 2007; Visteriile cetății, 18 poeți sibieni, volum colectiv bilingv, Institutul Cultural Român, București, 2008; Senin ca-n ou, versuri, Ed. Vinea, București, 2009; Piața aurarilor, volum colectiv, Ed. George Coșbuc, Bistrița, 2009; Vară de sidef, roman, Ed. Imago, Sibiu, 2010; Eternități de o clipă, volum colectiv, Ed. InfoArt Media, Sibiu, 2010; Puncte de reper, volum colectiv, Ed. Ardealul, Târgu Mureș, 2011; Vânare de vânt, versuri, Iași, Ed. Tipo Moldova, 2012; Visând viața, proză scurtă, Iași, Ed. Tipo Moldova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
pentru că aici se produce ruptura de nivel, comunicarea dintre cele trei zone cosmice. Cosmosul este întotdeauna desăvârșit, oricare i-ar fi întinderea. O țară întreagă (Palestina), un oraș (Ierusalimul), un sanctuar (Templul din Ierusalim) înfățișează deopotrivă o imagine a lumii, imago mundi. Flavius Josephus arăta, cu privire la simbolismul Templului, că "Marea", adică regiunile inferioare, era închipuită de curte, sanctuarul reprezenta Pământul, iar Sfântul Sfinților, Cerul (Ant. Jud. III, VII, 7). Constatăm așadar că imago mundi, ca și "Centrul", se repetă în interiorul lumii
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
din Ierusalim) înfățișează deopotrivă o imagine a lumii, imago mundi. Flavius Josephus arăta, cu privire la simbolismul Templului, că "Marea", adică regiunile inferioare, era închipuită de curte, sanctuarul reprezenta Pământul, iar Sfântul Sfinților, Cerul (Ant. Jud. III, VII, 7). Constatăm așadar că imago mundi, ca și "Centrul", se repetă în interiorul lumii locuite. Palestina, Ierusalimul și Templul din Ierusalim reprezintă fiecare și toate laolaltă imaginea Universului și Centrul Lumii. Această mulțime de "Centre" și această repetare a imaginii Lumii la scări din ce în ce mai modeste se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Știe că țara sa se găsește cu adevărat în mijlocul Pământului, că orașul său este buricul Universului, că Templul sau Palatul sânt adevărate Centre ale Lumii; mai dorește și ca propria casă să se afle în Centru și să fie o imago mundi. După cum vom vedea, locuințele sânt socotite ca fiind cu adevărat în Centrul Lumii și reproducând, la scară microcosmică, Universul. Cu alte cuvinte, omul societăților tradiționale nu putea trăi decât într-un spațiu "deschis" către înalt, unde ruptura de nivel
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de la o răscruce. În insula Bali și în unele regiuni din Asia, când încep pregătirile pentru construcția unui sat, este căutată mai întîi o răscruce naturală, unde se întretaie perpendicular două drumuri. Pătratul construit pornind de la punctul central este o imago mundi. Împărțirea satului în patru sectoare, care presupune de altfel o împărțire paralelă a comunității, corespunde împărțirii Universului în cele patru zări. Adesea este lăsat în mijlocul satului un loc gol, unde se va înălța mai târziu casa de cult, al
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
jertfe sângeroase sau simbolice, despre care se cuvin spuse câteva cuvinte. Oricare ar fi structura unei societăți tradiționale - fie că este alcătuită din vînători-păstori, din agricultori sau a ajuns în stadiul civilizației urbane -, locuința este întotdeauna sanctificată pentru că este o imago mundi, iar lumea este o creație divină. Există însă mai multe feluri de omologare a locuinței cu Cosmosul, tocmai pentru că există mai multe tipuri de cosmogonii. Ne vom mărgini, în acest stadiu, să amintim doar două mijloace prin care locuința
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Cosmosul, tocmai pentru că există mai multe tipuri de cosmogonii. Ne vom mărgini, în acest stadiu, să amintim doar două mijloace prin care locuința (înțelegînd prin aceasta atât teritoriul, cât și casa) este transformată în Cosmos și capătă astfel valoare de imago mundi: a) asimilarea cu Cosmosul prin proiecția celor patru zări pornind de la un punct central, în cazul unui sat, sau prin așezarea simbolică a unui Axis mundi, în cazul locuinței familiale; b) prin repetarea, într-un ritual de construcție, a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]