423 matches
-
176. O altă abordare asupra imagologiei este conturată de studiile întreprinse de Ion Chiciudean și Bogdan-Alexandru Halic, aceștia propunând nu doar o nouă metodă pentru învestigarea imaginii, care are mai mult conotații sociale, decât culturale, ci și o nouă ramură imagologia istorică 177. O contribuție importantă adusă de cei doi autori este perspectiva mai amplă a imagologiei, pe care o consideră drept "disciplina socială care studiază comunicarea prin imagini și modul cum se cristalizează aceste imagini în mentalul individual și colectiv
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Halic, aceștia propunând nu doar o nouă metodă pentru învestigarea imaginii, care are mai mult conotații sociale, decât culturale, ci și o nouă ramură imagologia istorică 177. O contribuție importantă adusă de cei doi autori este perspectiva mai amplă a imagologiei, pe care o consideră drept "disciplina socială care studiază comunicarea prin imagini și modul cum se cristalizează aceste imagini în mentalul individual și colectiv, în funcție de orizontul de interpretare a grupurilor umane pe timpul dezvoltării lor istorice"178. În opinia autorilor, imagologia
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagologiei, pe care o consideră drept "disciplina socială care studiază comunicarea prin imagini și modul cum se cristalizează aceste imagini în mentalul individual și colectiv, în funcție de orizontul de interpretare a grupurilor umane pe timpul dezvoltării lor istorice"178. În opinia autorilor, imagologia istorică trebuie să studieze "imaginile care s-au creat și au funcționat în anumite epoci istorice, analizând modul de proiectare, formare, cristalizare și sedimentare a imaginii celuilalt și autoimaginilor, precum și a imaginilor induse în mod deliberat, urmând anumite modele sau
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
informațiilor referitoare la modul în care a fost recepționată imaginea indusă de grupul țintă al comunicării 182. Chiciudean și Halic se distanțează atât de abordarea sociologică a analizei de conținut, cât și de perspectiva în care obiectul de studiu al imagologiei trebuie să fie imaginea celuilalt, conturând o metodă proprie de analiză a imaginii sociale cu ajutorul unui set de elemente constant definite, articulate în sistemul indicatorilor de imagine. De fapt, indicatorii de imagine sunt o grilă de evaluare a imaginii sociale
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
căruia reprezintă valorile pe care indicatorii și subindicatorii de imagine ai unui obiect social le au într-un anumit mediu și pentru un anumit public. În spațiul românesc, prin Luminița Iacob 183 se desprinde un alt punct de vedere asupra imagologiei, aceasta reluând legătura cu etnopsihologia și acordând un spațiu amplu problematicii stereotipurilor etnice, fără însă a ignora însă statutul interdisciplinar al imagologiei. Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un anumit public. În spațiul românesc, prin Luminița Iacob 183 se desprinde un alt punct de vedere asupra imagologiei, aceasta reluând legătura cu etnopsihologia și acordând un spațiu amplu problematicii stereotipurilor etnice, fără însă a ignora însă statutul interdisciplinar al imagologiei. Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele despre sine (autoimagini) sau despre alte popoare (heteroimagini) (...) Ambele categorii de imagini pot exista și, ca atare, sunt și studiate sub forma
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
spațiul românesc, prin Luminița Iacob 183 se desprinde un alt punct de vedere asupra imagologiei, aceasta reluând legătura cu etnopsihologia și acordând un spațiu amplu problematicii stereotipurilor etnice, fără însă a ignora însă statutul interdisciplinar al imagologiei. Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele despre sine (autoimagini) sau despre alte popoare (heteroimagini) (...) Ambele categorii de imagini pot exista și, ca atare, sunt și studiate sub forma stereotipurilor etnice"184, în timp ce
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un anumit grup. Apartenența la o comunitate este extrem de importantă în formarea imaginii și, prin urmare, analiza imaginii trebuie să aibă în vedere felul în care se structurează comunicarea la nivelul grupului, dar și conținutul acesteia. La acest nivel, abordarea imagologiei strict din perspectiva imaginii celuilalt, cu scopul de a înțelege discursul, este o îngustare a studiului imaginii, întrucât ignoră o multitudine de elemente și asimilează mecanismele sociale culturii în general. În termenii lui Wunenburger 187, este nevoie de cel puțin
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este nevoie de cel puțin o perspectivă dublă pentru a defini imaginea, ea fiind totodată sensibilă și inteligibilă, prezentă și absentă, nicio caracteristică unilaterală neputând cu adevărat oferi răspuns la întrebarea ce este imaginea. Din acest punct de vedere, definiția imagologiei propusă în lucrarea de față este domeniu interdisciplinar care studiază reprezentările simbolice într-un anumit context și care are ca scop investigarea felului cum gândește o societate dintr-un anumit spațiu și dintr-o anumită epocă. Capitolul 2 Imaginea între
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acest punct de vedere, imaginarului îi revine rolul de a ghida individul în procesul identității și alterității, rol care trece într-un plan secund atunci când individul intră în contact direct cu alteritatea și începe să o cunoască 393. Preluând perspectiva imagologiei istorice asupra identității și alterității, Luminița Mihaela Iacob susține că identitatea este o construcție care se transformă în timp în funcție de alteritate, felul cum este percepută diferența dintre noi și ceilalți fiind un punct esențial în definirea identității și implicit a
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de referință al indivizilor, intrând în limbajul de zi cu zi. Deși nu elaborează o teorie despre identitate și alteritate, Alexandru Duțu propune o perspectivă interesantă asupra acestora, susținând că alteritatea ar trebui abordată din punctul de vedere al unei imagologii a relațiilor mentale, prin care se va analiza imaginea celuilalt. Evident, perspectiva lui Duțu rămâne ancorată în domeniul literaturii comparate, întrucât "descoperirea elementului străin (la part de étranger) este descoperirea alterității"471, însă autorul nu neglijează istoria, susținând că "orice
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interesele pe care le are într-un anumit context. Așa cum spuneam, nu doar experiențele personale au un rol esențial în conturarea reprezentării, ci și cadrul socio-cultural în care are loc procesul de decodificare și reinterpretare a realității. În acest sens, imagologia acordă un spațiu amplu acestui cadru și proceselor care au loc în interiorul acestuia și susține că imaginea trebuie analizată și în funcție de orizontul de interpretare a grupurilor umane pe timpul dezvoltării lor istorice. Încă din secolul al XX-lea, Robin George Collingwood
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și proceselor care au loc în interiorul acestuia și susține că imaginea trebuie analizată și în funcție de orizontul de interpretare a grupurilor umane pe timpul dezvoltării lor istorice. Încă din secolul al XX-lea, Robin George Collingwood atribuia metafizicii ceea ce cercetătorii atribuie astăzi imagologiei, filosoful englez considerând că metafizica este în primul rând o încercare de a descoperi ce cred oamenii unui anumit moment istoric despre natură și lume în general și de a afla care sunt credințele care constituie presupozițiile întregii lor fizici
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre natură și lume în general și de a afla care sunt credințele care constituie presupozițiile întregii lor fizici, ale investigării căreia îi supun orice detaliu 514. Paradigma lui Collingwood și cea imagologică își găsesc un numitor comun în câmpul imagologiei istorice, care analizează imaginile care au fost create și au funcționat în anumite epoci istorice. În acest sens, în analiza imaginii este esențial să fie avute în vedere elementele sociale și culturale specifice epocii în care s-a format respectiva
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
continuă transformare, în care reprezentarea obiectelelor necesită procesări complexe, individul apelează la șabloane mentale, scurtând procesul reprezentațional și traducând astfel necunoscutul în termeni familiari. De fapt, ceea ce psihologia socială numește reprezentare socială, etnopsihologia numește stereotip și etnostereotip, iar filosofia și imagologia numesc imagine. Indiferent de paradigmă însă, imaginea trebuie văzută ca un fenomen în care se structurează diferite elemente și care în final conturează reflectarea unui anumit obiect în mentalul individului. Concluzii Imaginea este o căutare permanentă a sensului, indiferent că
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
psychologie sociale, historique et littéraire, plus précisément à la littérature comparée. Tout cela peut être regroupé comme nous allons voir dans le premier chapitre, Une théorie de l'image, une théorie de l'homme sous l'égide généreuse de l'imagologie, dont le caractère interdisciplinaire offre la possibilité d'investiguer l'image avec des outils au-delà des frontières d'un seul paradigme. Ainsi, l'épistémologie de l'image consiste à identifier sa conformité aux lois et à analyser ses mécanismes à
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
image. Les premières études dans le domaine ont été menées par la psychologie sociale, pour être ultérieurement façonnées par la littérature comparée. Des imagologues tels Hugo Dyserinck et Joep Leerseen affirment que la littérature comparée peut s'identifier à l'imagologie. À cet égard, les recherches en matière d'imagologie de l'Europe de l'Ouest ont analysé l'image de l'autre dans le contexte historique, à travers les écrits littéraires, décrivant et expliquant ainsi l'image que les individus
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
menées par la psychologie sociale, pour être ultérieurement façonnées par la littérature comparée. Des imagologues tels Hugo Dyserinck et Joep Leerseen affirment que la littérature comparée peut s'identifier à l'imagologie. À cet égard, les recherches en matière d'imagologie de l'Europe de l'Ouest ont analysé l'image de l'autre dans le contexte historique, à travers les écrits littéraires, décrivant et expliquant ainsi l'image que les individus d'un groupe avaient sur l'altérité. Le deuxième
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Boia, Lucian, Explorarea imaginară a spațiului, București, Editura Humanitas, 2012. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, București, Editura Humanitas, 2000. Boyer, Pascal, Religion Explained: The Evolutionary Origins of Religions Thought, New York, Basic Books, 2001. Brachfeld, Oliver, Note sur l'imagologie ethnique, în "Revue de psychologie de people", 1962, nr. 3. Braudel, Fernand, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura Meridiane, 1994. Burke, Peter, Stets, Jan E., Identity Theory, Oxford, Oxford University Press, 2009. Cabantous, Alain (ed.), Mythologies urbaines. Les
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
societate în tranziție: studii de psihologie socială, București, Editura Știința&Tehnica, 1994. Chevalier, Jean, Gherbrant, Alain, Dicționar de simboluri: mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, traducere coordonată de Micaela Slăvescu, București, Editura Artemis, 1994-1995. Chiciudean, Ion, Halic, Bogdan-Alexandru, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura Comunicare.ro, 2006. Cîrtiță-Buzoianu, Cristina, Filosofia spațiului public românesc contemporan: o abordare comunicațională, în Adrian Muraru (coord.), Filosofia și societatea cunoașterii, Iași, Institutul European, 2012. Clement, Elisabeth, Demonque, Chantal, Hansen-Love, Laurence, Kahn, Pierre, Filosofia de la A
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în tranziție: studii de psihologie socială, București, Editura Știința&Tehnica, 1994. Chevalier, Jean, Gherbrant, Alain, Dicționar de simboluri: mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, traducere coordonată de Micaela Slăvescu, București, Editura Artemis, 1994-1995. Chiciudean, Ion, Halic, Bogdan-Alexandru, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura Comunicare.ro, 2006. Cîrtiță-Buzoianu, Cristina, Filosofia spațiului public românesc contemporan: o abordare comunicațională, în Adrian Muraru (coord.), Filosofia și societatea cunoașterii, Iași, Institutul European, 2012. Clement, Elisabeth, Demonque, Chantal, Hansen-Love, Laurence, Kahn, Pierre, Filosofia de la A la
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
umană a istoriei: direcții în istoria mentalităților, București, Editura Meridiane, 1986. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Dyer, Richard, The Matter of Images. Essays on representation, second edition, London and New York, Routledge, 2002. Dyserinck, Hugo, Imagologia comparată, în Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei:direcții în istoria mentalităților, București, Editura Meridiane, 1986. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, traducere de Paul G. Dinopol, București, Editura Academiei Române, 1977. Eliade, Mircea, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994. Eliade
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
François, Dictionary of Cognitive Science, New York, Psychology Press, 2004. Husserl, Edmund, Filosofia ca știință riguroasă, traducere de Alexandru Boboc, București, Editura Paideia, 1994. Husserl, Edmund, Meditații carteziene, traducere de Aurelian Crăiuțu, București, Editura Humanitas, 1984. Iacob, Luminița Mihaela, Etnopsihologie și imagologie. Sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003. Iacob, Luminița Mihaela, Imagologia și ipostazele alterității: străini, minoritari, excluși, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), Minoritari, marginali, excluși, Iași, Editura Polirom, 1996. Ianoși, Ion, Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer, 2002. Jelloun
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Filosofia ca știință riguroasă, traducere de Alexandru Boboc, București, Editura Paideia, 1994. Husserl, Edmund, Meditații carteziene, traducere de Aurelian Crăiuțu, București, Editura Humanitas, 1984. Iacob, Luminița Mihaela, Etnopsihologie și imagologie. Sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003. Iacob, Luminița Mihaela, Imagologia și ipostazele alterității: străini, minoritari, excluși, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), Minoritari, marginali, excluși, Iași, Editura Polirom, 1996. Ianoși, Ion, Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer, 2002. Jelloun, Tahar Ben, Hospotalité Française. Racisme et immigration maghrébiene, Paris, Seuil, 1997
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în Rapports: XVIe Congrès international des sciences historiques, Stuttgart, Vol. I, 1985. Lantz, Pierre, Simbolism individual (singular), simbolism colectiv, în Monique Segre (coord.), Mituri, rituri, simboluri în societatea contemporană, traducere de Beatrice Stanciu, Timișoara, Editura Amarcord, 2000. Lăzărescu, Dan A., Imagologia o nouă disciplină de graniță, în "Magazin istoric", anul XXVI, nr. 4 (301), aprilie 1992. Le Bon, Gustave, Opiniile și credințele, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Științifică, 1995. Leach, Edmund, Culture and Communication: The Logic by which Symbols are
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]