870 matches
-
și a grijilor”. Prin aceasta este subliniat factorul emoțional-afectiv, aspectul moral și socio-cultural al utilizării drogurilor de către umanitatea suferindă. Psihanalitic pusă problema, toxicomaniile sunt forme sublimate ale unor pulsiuni refulate; o formă particulară de realizare a „principiului plăcerii” caracteristică Eurilor imature, slabe, narcisice și masochiste. În configurarea personalității toxicomanului au rol următorii factori etio-patogenetici și de personalitate: - curiozitatea, atitudine obișnuită la adolescenți în căutarea de senzații noi, - atracția exercitată de o plăcere interzisă sau de o practică prohibită de adulți adolescenților
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
triadă reprezentată prin: caracterul, viața și mediul bolnavului. Caracterul are o structură personală de tip senzitiv cu rețineri afective, contraste între astenie și stenie, fragilități afective cu tendință la răzbunare, impulsiuni sexuale. În general este vorba de oameni inteligenți, dar imaturi afectiv. Trăirile acestora favorizează dezvoltarea delirantă prin conflicte morale care pun individul într-o stare de inferioritate. În rezumat, este vorba de un sentiment de culpabilitate în relațiile bolnavului cu ceilalți și o imaturitate afectivă cu dificultăți de adaptare-integrare socială
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care prezintă riscul pentru aceste suferințe? În al doilea rând care sunt elementele comune ale acestor suferințe? Persoanele cu risc pentru suferințele psiho-morale sunt persoanele instabile, imprevizibile, cu un dezechilibru sufletesc și moral interior, cele a căror conștiință morală este imatură sau, ceea ce este deosebit de grav, cele care au o conștiință morbidă. Imaturitatea afectivă este accentuată de situațiile frustrante sau castratoare ale vieții, de absența modelelor parentale, de o situație oedipiană nerezolvată. Ele și-o caută permanent. Sunt într-o permanentă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se confundă cu stereotipul sexului său. Histrionismul se asociază cu o stare de dezechilibru psihic, instabilitate, un tip de existență parazitară, afaceri frauduloase, fenomene astenice, dureri diverse ca localizare și intensitate, simptome de tip deficitar, etilism. Bărbatul pasiv-dependent este tipul imatur care-și controlează cu greutate emoțiile, inhibat în viața socială, incapabil pentru o acțiune competitivă. DSM-III-R include în acest grup de personalități patologice, următoarele varietăți: personalitatea histrionică, personalitatea dependentă și personalitatea pasiv-agresivă. Le vom analiza în continuare. a) Personalitatea histrionică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevrotice, sindromul depresiv, instabilitatea și impulsivitatea. După D. Widlöcher, „stările-limită” se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: o activitate fantasmatică, o angoasă de anihilare (distrucția coerenței Eului), o organizare haotică a dezvoltării libidinale, tendințe agresive particulare intense. 7) Personalitățile deficitare și imature Acestea reunesc acele modele de personalități anormale caracterizate prin diferite grade sau niveluri de nedezvoltare psihică. Elementul caracteristic al acestui model este „starea de deficiență” a personalității globale a acestor categorii de indivizi. Starea de deficiență poate avea următoarele aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
loc, aceste persoane duc un stil de viață nesigură, neliniștită, la voia întâmplării, de factură defetistă, căutând în permanență un refugiu, sau o persoană de care să se atașeze. Tipurile de indivizi care intră în această categorie sunt următoarele: persoane imature intelectual, de regulă cu intelectul la limită, sau imature afectiv, lipsite de educație, prostituate, cerșetori, vagabonzi etc. Manifestările lor comportamentale și acțiunile pe care le întreprind sunt forme compensatorii care anulează sentimentul izolării și al imobilismului existenței acestora. Formele de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neliniștită, la voia întâmplării, de factură defetistă, căutând în permanență un refugiu, sau o persoană de care să se atașeze. Tipurile de indivizi care intră în această categorie sunt următoarele: persoane imature intelectual, de regulă cu intelectul la limită, sau imature afectiv, lipsite de educație, prostituate, cerșetori, vagabonzi etc. Manifestările lor comportamentale și acțiunile pe care le întreprind sunt forme compensatorii care anulează sentimentul izolării și al imobilismului existenței acestora. Formele de compensare au caracterul unor conduite de refugiu: cerșitul, prostituția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
colectivă, în cazul persuasiunii (reclame, discursuri politice, sloganuri, informații mass-media etc). Trebuie menționat faptul că procesul de contagiune psihică se dezvoltă cu predilecție pe un teren fragil sau favorizant care este de regulă reprezentat prin indivizi cu o personalitate fragilă, imaturi emoțional-afectiv, impresionabili, exaltați, instabili, cu carențe emoționale și educaționale; deasemenea, se manifestă la persoanele care se află în contact permanent, de lungă durată, cu bolnavi psihici, în special cu bolnavi cronici, la indivizii frustrați socio-cultural sau politic, la grupele social-umane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care înflorește sau se usucă în funcție de mediul în care trăiește (reacționează în concordanță cu lumea înconjurătoare); cu cât discrepanța dintre eul emoțional și cel social este mai mare, cu atât gradul de maturizare al persoanei este mai mic; o persoană imatură se va purta, în general, într‑un anumit fel acasă, între prietenii apropiați, și în alt mod (care să o securizeze) în cadrul interacțiunilor sociale; e) eul spiritual: reflectă valorile existențiale ale unei persoane; din această perspectivă, persoanele sunt caracterizate ca
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la sexul masculin. 9.1.2.1. Patogeneza MM Patogeneza mielomului multiplu (figura 1) este inițiată de un factor necunoscut, care induce anomalii cromosomiale într-o celulă B. Aceste anomalii se asociază cu proliferarea necontrolată a unei clone de plasmocite imature (celula mielomatoasă), care se acumulează în măduva osoasă. Consecințele acestei proliferări plasmocitare sunt următoarele: • Celulele diseminează prin circulația sangvină, invadând măduva mai multor oase (de unde denumirea de mielom multiplu) și, uneori, și alte organe (rinofaringe, ficat, rinichi etc). Invazia măduvei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se vor gândi la același lucru, și-și vor pune întrebarea dacă nu cumva este vorba despre o homosexualitate refulată”. „La vârsta mea, ar trebui să fiu capabilă să nu mai roșesc ca o adolescentă. Oamenii vor crede că sunt imatură”. Cogniții pe tema aprecierii critice și a reacțiilor negative ale celuilalt: „A roși, înseamnă să-ți manifești slăbiciunea, înseamnă să-i arăți celuilalt că poate să ne domine și să ne ridiculizeze fără teamă”. Cogniții în legătură cu propria persoană: „Sunt egală
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ani este greu de descris altfel decât într-o formulă schematică. Pe de o parte, Biserica și-a menținut impactul religios asupra maselor. În același timp, Biserica s-a trezit contestată și efectiv zdruncinată de noile obligații față de o societate imatură, care suferă și astăzi de complexul asistenței paternaliste. Odată cucerită libertatea politică, Biserica a avut îndrăzneala să ia poziție în chestiunile acute ale societății postcomuniste, cum ar fi avortul, prostituția, drogurile, noua etică sexuală sau eutanasia. După cincizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rezolvat mistere. Raymond Chandler a fost mereu atent la viața invizibilă a personajului și n-a obosit să prelungească, în scrisori, firele unor pulsiuni existențiale abia sugerate în romane: Dacă a te revolta împotriva unei societăți corupte înseamnă că ești imatur, atunci Philip Marlowe este extrem de imatur. Dacă a vedea noroi acolo unde este noroi constituie un comportament social inadecvat, atunci Philip Marlowe are un comportament social inadecvat. Desigur, Marlowe este un ratat, și o știe. E un ratat pentru că n-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mereu atent la viața invizibilă a personajului și n-a obosit să prelungească, în scrisori, firele unor pulsiuni existențiale abia sugerate în romane: Dacă a te revolta împotriva unei societăți corupte înseamnă că ești imatur, atunci Philip Marlowe este extrem de imatur. Dacă a vedea noroi acolo unde este noroi constituie un comportament social inadecvat, atunci Philip Marlowe are un comportament social inadecvat. Desigur, Marlowe este un ratat, și o știe. E un ratat pentru că n-are nici un sfanț în buzunar. Cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nu fie pedepsiți ori îndepărtați dacă vorbesc despre asta, dacă îl reclamă pe cel vinovat, sau consideră că această formă de abuz este o formă normală de viață. Indicatorii de abuz emoțional includ comportamente nepotrivite ale copilului, care este ori imatur, ori prea matur pentru vârsta lui, printre care: agresivitate; instabilitate emoțională, ciclotimie; lipsă de cooperare; socializare deficitară, absența încrederii în sine și în ceilalți, absența prietenilor; frica neobișnuită pentru ceva, neconcordanță cu vârsta copilului (frica de a merge acasă, de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cerc vicios. Din cauza faptului că intelectul copilului se dezvoltă devreme, mai ales datorită programelor de stimulare pentru preșcolari și copiii mici, părinții par să uite că un copil nu are și aceeași dezvoltare emoțională, ci e mai instabil și mai imatur decât adultul, deși poate gândi mai matur ca acesta. Deci, ceea ce pierd din vedere părinții sau educatorii este faptul că un copil nu are discernământ, oricât de matur s-ar comporta în majoritatea situațiilor. De asemenea, fiindcă își văd copilul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
autor, anularea retroactivă ar constitui un subtip al izolării. 9) Traducerea englezescului supression și a termenilor francezi répression și mise à l’écart. 10) Mecanism figurând în DSM III-R sub numele de reverie autistă. Vaillant utilizează pentru una dintre apărările imature denumirea de fantezie sau fantezie schizoidă. 11) Pentru Vaillant, întoarcerea către propria persoană este sinonimă cu agresiunea pasivă, mecanism figurând în DSM III-R și DSM-IV. 12) În lista lui Valenstein, retragerea este definită ca deplasarea (removal) interesului sau afectului de la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
definite în funcție de caracterul lor adaptativ în cursul vieții adulte (stabilit în urma unor observații pe termen lung): 1) Prima categorie este aceea a apărărilor psihotice, care include proiecția delirantă, distorsiunea și refuzul psihotic. 2) A doua categorie este cea a apărărilor imature, șase la număr: proiecția, fantezia schizoidă, ipohondria, agresiunea pasivă, activismul (acting-out) și disocierea (sau refuzul nevrotic). Vaillant precizează că exclude din această categorie mai multe apărări imature - precum clivajul, devalorizarea, idealizarea sau identificarea proiectivă -, cunoscute și ca apărări care distorsionează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
delirantă, distorsiunea și refuzul psihotic. 2) A doua categorie este cea a apărărilor imature, șase la număr: proiecția, fantezia schizoidă, ipohondria, agresiunea pasivă, activismul (acting-out) și disocierea (sau refuzul nevrotic). Vaillant precizează că exclude din această categorie mai multe apărări imature - precum clivajul, devalorizarea, idealizarea sau identificarea proiectivă -, cunoscute și ca apărări care distorsionează imaginea și care sunt desemnate prin termeni aflați în legătură cu teoria relațiilor obiectuale. 3) În a treia categorie, cea a apărărilor nevrotice sau intermediare, Vaillant clasează deplasarea, izolarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
secțiunea 2 a capitolului de față, trebuie să notăm dezvoltarea unei terminologii (deja menționată în capitolul 1) care se referă la momentul apariției mecanismelor de apărare: - mecanisme arhaice versus primitive (Fenichel, 1945/1953; English și Finch, 1964); - mecanisme mature versus imature (Semrad, 1967; Vaillant, 1971, 1977; Semrad et al., 1973). Apărările imature sunt considerate a aparține primilor ani de viață, în timp ce apărările mature ar caracteriza stadii de dezvoltare mai târzii. Această terminologie ridică problema relațiilor dintre momentul de apariție a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
terminologii (deja menționată în capitolul 1) care se referă la momentul apariției mecanismelor de apărare: - mecanisme arhaice versus primitive (Fenichel, 1945/1953; English și Finch, 1964); - mecanisme mature versus imature (Semrad, 1967; Vaillant, 1971, 1977; Semrad et al., 1973). Apărările imature sunt considerate a aparține primilor ani de viață, în timp ce apărările mature ar caracteriza stadii de dezvoltare mai târzii. Această terminologie ridică problema relațiilor dintre momentul de apariție a unui mecanism și proprietățile sau calitățile sale ca apărare. Conștient de confuzia
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
poate dezvolta și poate fi utilizată în forma sa inițială o anumită perioadă de timp. Mai târziu, ea se va modifica, rămânând o variantă a aceleiași apărări, sau se va transforma într-o apărare cu totul diferită. Ipoteza că mecanismele imature sau de nivel scăzut evoluează către alte apărări, mature ori mai avansate, a fost discutată de Semrad et al. (1973) și de Dorprat (1985). Eventualitatea ca, pentru fiecare mecanism de apărare, să existe o linie de dezvoltare (Stolorow și Lachmann
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
concluzionăm că evaluatorii independenți, fără o formație psihanalitică, sunt în măsură să identifice în mod fidel mecanismele de apărare - mai cu seamă la subiecți provenind din medii socioeconomice defavorizate - și pot să se pună de acord în privința caracterului matur sau imatur al stilului defensiv al unei persoane. Cea de-a doua problemă enunțată la începutul acestei secțiuni se referă la validitatea evaluării mecanismelor de apărare. Pentru a o soluționa, Vaillant a calculat corelațiile dintre, pe de o parte, evaluarea gradului de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de 20 până la 47 de ani. Stilul astfel identificat pronostica în mod semnificativ un nivel înalt de satisfacție în raport cu viața la vârsta de 65 de ani. Datele culese în cadrul cercetării demonstrează că la nici unul dintre bărbații evaluați ca utilizând apărări imature înainte de 47 de ani nu s-a înregistrat o stare de bine la 65 de ani. Dimpotrivă, dintre bărbații care recurgeau la apărări mature între 20 și 47 de ani, unul singur era într-o stare relativ rea la vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
defensivă a pacienților depresivi este mai importantă decât cea a subiecților care nu prezintă tulburări mintale, iar pe de altă parte, că scorurile ridicate ale pacienților depresivi la anumite apărări ar arăta că aceștia utilizează în principal apărări primitive sau imature, precum regresia și proiecția (Bond et al., 1983; Plutchik et al., 1979; Vaillant et al., 1986; Wong, 1989) sau apărări de nivel intermediar (formațiunea reacțională sau refularea). În alte cercetări, evoluția tulburărilor psihopatologice a fost pusă în legătură cu mecanismele de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]