699 matches
-
regulă, factorul declanșator îl constituie o singură crimă, pe parcurs detectivul poate fi implicat într-o sumedenie de intrigi colaterale. Dar ele nu îngreunează mersul anchetei, acel iter criminis de care vorbesc juriștii, ci acționează asemenea unui diluant: distruge crusta impenetrabilă a enigmei, îngăduind participarea subiectivității cititorului la marele festin final. Nu e însă necesar și nici dezirabil să-l duci de nas până la capăt pe adevăratul iubitor de literatură polițistă. Un mister pe jumătate ghicit e mai seducător decât unul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
afaceri. Numai că nu era nici o afacere. Un văr al muștelor moarte din sala de așteptare bâzâia muribund în direcția ferestrei din spatele biroului meu. Mi-am pus picioarele pe birou. Musca se opri din bâzâit și privi la spațiul transparent, impenetrabil, din fața ei. Își șterse fața cu piciorușele din față, apoi bâzâi din nou, dar nu era cine știe ce vlagă în bâzâit. Era o bătălie pierdută. Se burzului vreun minut la geam, apoi se așeză din nou pe pervaz și stătu cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Într-o explozie de note muzicale. Vechile magazine de chilipiruri și cofetării erau acum Închise: Kresge’s, Woolworth’s, Sanders Ice Cream. Afară era frig. Erau foarte puțini oameni pe stradă. La un colț stătea un bărbat cu un aer impenetrabil, cu silueta profilându-i-se artistic pe cerul hibernal. Haina de piele Îi ajungea până la glezne. Pe ochi avea niște ochelari de soare de motociclist, a căror bandă elastică Îi Înconjura figura impunătoare, cu maxilare prelungi, iar În vârful capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mănuși gri, sunt mănuși din... Nu mai eram atent. Cum trăiam? Nu trebuia să fiu mort? Plumbul trebuie că trecuse prin sternul meu, rupse o bucată de inimă, spulberase coastele din spate și s-ar fi implantat direct în materialul impenetrabil al mantiei. Oare eram (mi se făcu rău de la o asemenea idee)... nemuritor? Cuvântul începea să aibă un oarecare ecou în interiorul conștiinței mele și începu după un timp să revină. Mai puternic. Mai puternic. Mai puternic! Asurzitor! Nu auzeam, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
sau irlandezi, au o gamă foarte săracă de expresii. Plăcere, durere, uimire - toate sunt semnalate prin mișcări abia perceptibile ale mușchilor faciali, practic indescifrabile pentru cei obișnuiți cu exprimarea liberă a emoțiilor. Și se mai zice despre chinezi că sunt impenetrabili. Dar să ne Întoarcem: când Harry nu și-a reluat locul de lângă ea, Marlena a concluzionat că era felul În care-și arăta el dezaprobarea față de comportamentul ei. Detesta acest fel de atitudine, mai ales la bărbați. Privirea patriarhală dezaprobatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În colaborare. Vaselină alegea una dintre mașinile pe care tocmai le reparase și o luau către est, Îndepărtându-se de lac, pe un drum foarte puțin folosit care ducea către o deschizătură secretă În ceea ce părea a fi un desiș impenetrabil. De-aici Își continuau drumul șerpuitor intrând În zona cu copaci mai Înalți până când coroanele copacilor de deasupra lor deveneau atât de dese că de-abia mai intra lumina. La marginea unei doline, se opreau. Depresiunea se suprapunea peste o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
-l ascultă, sinergia cuvintelor lui către mintea ei deschisă, cum ar transforma-o gâdilându-i sufletul și Înfiorându-i organele sexuale, dând naștere unei imense, imense... plictiseli. Of, Doamne, erau numai tâmpenii. Își imagină Încă o dată chipul Marlenei - cât de impenetrabil și rece i se arătase noaptea trecută. La ce dracu’ folosea adaptabilitatea umană dacă oamenii nu erau dispuși să se schimbe? Nu din cauza asta nu exista nici un sistem penal care să prevină infracționalitatea În mod eficient, nu din cauza asta oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
rochia ei. De unde să știe el că bucata aceea de material era un furou scump de firmă? Dumnezeule, se năpustise furioasă asupra lui din cauza unei cârpe portocalii. Nu țipase; fusese mai rău. Îl privise fix cu o expresie asiatică implacabilă, impenetrabilă, ininteligibilă, inadaptabilă, ca a unei pisici. De-aia Îi plăceau lui câinii. Când ceva mergea prost, erau cea mai bună companie - iertători, veseli non-stop, tot timpul cu chef de joacă, dat din coadă, ham-ham, scarpină-mă pe burtă, te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
suficient de timorat să forțeze câștigul, Începând să facă greșeli elementare. Miza atunci când avea șanse minime, iar uneori, În loc să contreze energic, refuza...!! Pe măsură ce banii se Împuținau, juca incredibil de fricos, pierzând totul!! Pentru a doua oară, Doctorul cu un calm impenetrabil, Începu să-și Îndese buzunarele, zâmbind pe sub mustață...Marele ghinionist, privea la Doctor prostit. La rândul lui, Tony Pavone, Îi Înghețase inima de frică. Instinctiv, binișor se apropie de ieșire, În eventualitatea unui scandal ce va lua proporții catastrofale! Iar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nimic! Eventual v-ași putea recomanda una...!” Tony Pavone privea la maior prostit!! Efectiv, rămase fără grai, mut de uimire. În mod sigur, maiorul Își bătea joc de el ascunzându-i adevărul. Cum nu descoperi nimic suspicios pe fața lui impenetrabilă, suspină. „Am Înțeles...Totuși, când pot intra În posesia analizei care mi se cuvine...?” „Păi, după părerea mea, În două-trei luni s’ar putea să terminăm cu clasificarea hârțoagelor...!” Văzându-l Încruntat, Atena nu Îndrăzni să-i mai pună vreo
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Orice grad de franchețe ar fi fost posibil. Sau cum se spune, momentul adevărului. Însemnând că cea mai mare parte din conversație era, desigur, o compilație de minciuni. Dar sistemul lui Elya nu era unul din acelea perfecte, ermetice și impenetrabile, Elya nu era unul din cristalele sau țurțurii tăi monstruoși. Pipăind, mângâind firele verzi și lungi ale cergii, Sammler Își zise că, din cauză că el și Antonina fuseseră desemnați, parte dintr-o demonstrație a lipsei de sens a acestei răscoliri pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
adora întâlnirile lor lunare, când mâncau sushi și sărbătoreau cele mai mici lucruri din viață - o după-amiază în care copiii nu s-au bătut, o emisiune nouă pe HGTV, pierderea unui kilogram. Jina vedea grupul lor ca pe o fortăreață impenetrabilă. Fiecare se poziționa într-un colț și apăra lucrurile mici din viață. Cum crezi c-a fost pentru ea ? a întrebat Mary. Când a primit telefonul ăla de la agent ? Când totul s-a schimbat pentru ea ? Pentru că-și imaginase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
închipuim că lucrurile ar fi putut să stea altfel. Bărbatul și-a așezat palmele pe genunchi și-a continuat să privească focul. Jinei îi plăcea să creadă că era genul de persoană în stare să citească oamenii, dar Ahmad era impenetrabil. Irene n-avea încredere în el, dar Alice zisese că Ahmad o călăuzise înapoi, către tabără. Bărbatul se ținea retras de restul grupului, dar apoi își oferea mângâierile atunci când nimeni altcineva nu îndrăznea să facă asta. Unii oameni, care treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de joc. Firul acela de apă pe care un om viguros l-ar fi putut trece din doi pași mi se părea mai adânc decât o râpă, mai lat decât un braț de mare. Mariam era atât de îndepărtată, de impenetrabilă; glasul ei îmi ajungea la urechi ca într-un coșmar. Deodată, o leproasă bătrână pe care n-o văzusem apropiindu-se își puse mâna fără degete pe umărul surorii mele. Am țipat și am adunat pietre ca să le arunc asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
decât să se abțină să nu sară și să arunce cu obiecte, să urle tare sau să izbucnească în lacrimi. Undeva, în străfundul stomacului său, se cuibărise o premoniție îngrozitoare, iar mintea părea să-i fie stăpânită de o ceață impenetrabilă. — Ssssh, încerca el să se calmeze. Și: Sssh, se auzea briza în jurul său. Se părea că Sampath îi împărtășise propriile temeri, că aceasta șoptea pentru el, liniștindu-l. Încercă să se lase în voia delicateței acesteia, a liniștii sale, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
un lingam uriaș, bălăcindu-se într-un yoni care este Marea, adăugă el și se văzu nevoit să-i explice nedumeritului Vultur-în-Zbor: O circumlocuție sanscrită, dragul meu Vultur. O glumă nevinovată. Mă tem că am un simț al umorului oarecum impenetrabil. Apoi tristețea coborî din nou asupra lui și continuă: — Deși de ce anume aș vedea locul ăsta nenorocit ca fiind de-a dreptul falic, n-aș putea spune. în definitiv, singurul lucru pe care-l avem în comun pe insulă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
unde Vultur-în-Zbor și Virgil priviseră peste câmpie cu o veșnicie de emoții în urmă se aflau acum patru morminte fără santinele la marginea pădurii, gropi proaspăt săpate în Valhalla.. Era o dimineață liniștită, cețurile ușoare se învolburau, iar muntele rămânea impenetrabil în spatele norilor discreți. Virgil, transpirat de oboseală, cu picioarele îndurerate, cu limba umezindu-și agitată buzele și cu ochii mijiți, urmărea procesiunea ce se apropia. Brațele își recăpătau forțele. în curând vor trebui să repete munca depusă, dar în sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
boțească fața cînd o să descopere cine-i. Am pălit. Fermín Îmi servi o ceașcă din poșirca lui fără să mă mai Întrebe. Am golit-o dintr-o Înghițitură. Avea gust de benzină călduță. Tomás mă observa În tăcere, cu privirea impenetrabilă și Întunecată. — Ați auzit domniile voastre? zise Fermín dintr-o dată. Ca un răpăit de tobe la un salt mortal. Nu. — Mațele slugii dumneavoastră. Uitați-vă, deodată mi s-a făcut o foame... Vă supărați dacă vă las singuri o țîră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
bluzei și mi-l arătă. Era Închis și sigilat. — În scrisoare Îi spun că vreau să ne căsătorim cît mai repede, Într-o lună dacă se poate, și că vreau să plec din Barcelona pentru totdeauna. I-am Înfruntat privirea impenetrabilă, aproape tremurînd. — De ce-mi spui una ca asta? — Fiindcă vreau să-mi spui dacă să o expediez sau nu. De asta te-am chemat azi aici, Daniel. Am studiat plicul care se Învîrtea Între degetele ei ca o urnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
bătut. A fost Tomás. — Tomás? Prietenul dumitale, inventatorul? Am Încuviințat. — Vei fi făcut dumneata ceva. — Bea a fugit de-acasă... am Început eu. Fermín se Încruntă. — Continuă. — E Însărcinată. Fermín se uita la mine năucit. În sfîrșit, expresia lui era impenetrabilă și severă. Nu mă privi așa, Fermín, pentru Dumnezeu. — Ce vrei să fac? Să Împart țigări de foi? Am Încercat să mă ridic, Însă durerea și mîinile lui Fermín m-au oprit. — Trebuie s-o găsesc, Fermín. Stai liniștit. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
vreo zece metri de baza scării. Anticamera ce conducea Într-acolo era Învăluită În beznă. Am Înțeles că Fumero mă putea observa de la doar cîțiva metri de punctul unde mă aflam, fără ca eu să-l pot vedea. Am scrutat Întunericul impenetrabil asemenea apelor unui puț. Am tras adînc aer În piept și, aproape tîrÎndu-mi picioarele, am parcurs orbește distanța care mă despărțea de bibliotecă. Marele salon oval era cufundat Într-o penurie de lumină vaporoasă, presărată cu puncte de umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
oameni pe o insulă așa de mică. Newyorkezii concurează instinctiv pentru orice, de la taxiuri În orele de vârf până la locuri În metrou și de la genți Birkin de la Hermès la abonamente pentru Knicks. Îți ia ani Întregi să navighezi printre standurile impenetrabile ale magazinelor. La cele mai căutate restaurante din oraș, fetele de la recepție, glaciale, Îți cer o rezervare cu șase luni Înainte. „Dacă te lasă să intri fără probleme“, se spune, „atunci probabil că nu merită să te duci“. Încă de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
să ignor senzația de sfârșeală din stomac, expresia surprinsă a lui Michael care stătea la câțiva metri de mine și privirea plină de reproș a tatălui Penelopei, pentru că agitasem spiritele. Când trebuie să pleci? Întrebă calm Penelope, cu o expresie impenetrabilă. În jumătate de oră. Îmi trimit o mașină. Își răsuci inconștient micul diamant din urechea dreaptă și mă privi. Fă ce trebuie să faci, Bette. Înțeleg. —Înțelegi? am Întrebat, pentru că nu-mi venea să cred, dar nu percepeam nici un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
din Țara Soarelui Răsare, unde războiul Onin nu pare a se mai sfârși. - Mulțumesc, spuse Liu Huang Înclinându-se. Maestrul Shan Bao e În sală. Poți intra. Oan-san nu spusese nimic câtă vreme noul sosit spusese noutățile. Chipul lui rămăsese impenetrabil, deși fuga samurailor peste mare indica o tensiune crescândă a luptelor dintre shogun și generalii rebeli. Cu siguranță, clanul Takamori era angajat În aceste lupte. Sau ce mai rămăsese din clan. Japonia rămânea o țară Însângerată. Iar În mijlocul acelor nesfârșite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
oaste trimis la Răsărit. Cetatea Orhei eliberată. Lupte la Tighina. S-au ridicat satele și au năvălit asupra otomanilor. Dar și vești Îngrijorătoare. Corăbiile chemate de Mahomed au la bord Încă o armată. Iar dispozitivul otoman din jurul Cetății Albe e impenetrabil. Peste o sută de mii de oameni masați În câmpie, unde Ștefan nu poate angaja lupta din cauza diferenței numerice. 28 august. Bătălii În munții Vrancei. Ne apropiem de zonele joase. Mesaje vin și pleacă. Cei doi voievozi pregătesc ceva. Pedestrimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]