1,309 matches
-
mormintele fără cruci. trupuri pietrificate împlinesc hărțile rădăcinilor uitate de copaci undeva, între somnul adânc al legendelor și veghea oblicelor gânduri. nu e aer. gheața acoperă tălpile tăcutelor iluzii de viață. frunzele dor și râd gurile ascunzându-și formele... contururi imprecis aruncate între nimic și prea înalt, pentru a fi atins într-un simplu hohot, de clownul timp. se descoperă o urmă de zbor în spirala fără noimă a cuvintelor. frazele curg pe fila din cartea în care corbul a smuls
HĂRŢILE RĂDĂCINILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360568_a_361897]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > POEME DE GEO GALETARU Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului CLIPA ȘI EXTAZUL Poezia și acidul acestor bolboroseli scânteietoare. Înaintezi pe suprafețe imprecise. Mai indecis Ca trestia de lângă lacul auriu. Lucrurile și cheia cu care se intră în lume. În pauza dintre două crime gemene. Perfect conștient. Apa din vis. Cuvântul Care mărșăluiește prin ținuturi iconoclaste. Vestigiile aspre ale memoriei. Un scâncet În
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
desparte percepția de cele care nu se pot cuantifica. Pe acest prag se situează cele 17 personaje ale piesei care trăiesc și explorează aceiași jumătate nemăsurabilă, neperceptibilă, în care ochii minții pot intra decât după ce a acceptat nuanța, subtilul și imprecisul. În cele 17 tablouri, de fapt 17 vise coerente între ele ca desfășurare a subiectului, cele 17 personaje (nu este întâmplător aleasă cifra 17), își trăiesc destinul într-un Stabiliment de protecție a femeilor construite sub pietrele munților. Simbol al
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
CÂNTEC Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 454 din 29 martie 2012 Toate Articolele Autorului același cântec, din piatră pe piatră ne-a unit. tu, înveliș de solzi grei, din panta abruptă a urcușului spre niciunde. eu, contur imprecis al gândului unui sărac, ascuns în colțul îndepărtării de sine. același cântec, promis demult focului, când pădurea așteaptă înserarea cu crengile strânse în jurul unei luni incomplete. aștept. așteptare din piatră pe piatra lunii... Referință Bibliografică: cântec / Anne Marie Bejliu : Confluențe
CÂNTEC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359734_a_361063]
-
au conferit o nouă dimensiune civilizației de stepă care le era specifică. Tătarii în cadrul statului român O primă evaluare a numărului tătarilor din Dobrogea imediat după războiul de independență a fost făcută de Ubicini. Rezultatul său, din anul 1879, este imprecis deoarece tătarii erau incluși împreună cu turcii în grupa musulmanilor. Oricum, în acel moment existau în Dobrogea românească 134.000 de musulmani. Prima evaluare precisă a numărului tătarilor dobrogeni datează din 1911, când sunt înregistrați 25.086, respectiv 7,3% din
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
unei răspunderi juridice). Legiuitorul explică noțiunea de situație a conflictului de interese prin raportare la existența posibilității că un eventual interes personal de natură patrimonială ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor. Această formulare este, în opinia autorului excepției, imprecisă și inadecvată față de posibilitatea individului căruia i se adresează de a-și controla conduita și este astfel contrară jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. Textul de lege criticat, așa cum este formulat
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
dată astfel posibilitatea ordonatorului de credite să stabilească în mod concret mărimea acestei compensații. ... 30. Referitor la dispozițiile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, se arată că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ introduce o limitare imprecisă a destinatarilor articolului. De pildă, printr-un ordin de ministru clasificat s-a dispus ca aceste prevederi să fie aplicate doar angajaților din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne, modificându-se, astfel, textul legal. Totodată, angajații din structura centrală a
DECIZIA nr. 318 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293132]
-
de procedură penală în sensul celor precizate anterior. Cu privire la dispozițiile art. 340 și 342 din Codul de procedură penală, solicită să se constate că prevederile referitoare la judecătorul de cameră preliminară și la atribuțiile acestuia sunt neclare și imprecise, lipsite de previzibilitate în ceea ce privește drepturile de care beneficiază petenții. În acest sens, arată că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a refuzat să admită cereri referitoare la administrarea probelor, întrucât a apreciat că nu se află în
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
fi condus la oprirea sau încetinirea emiterii deciziilor și apreciază că, de fapt, tocmai adoptarea art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 va conduce la apariția de noi litigii, căci se instituie un sistem discriminatoriu, imprecis și imprevizibil de aplicare a legii. ... 13. În final, autoarele excepției susțin că dispozițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 încalcă principiul egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât
DECIZIA nr. 517 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299054]
-
însă dispozițiile respective nu oferă indicii și nici nu completează Legea nr. 188/1999 pentru a se putea stabili un set de infracțiuni care l-ar face pe funcționar incompatibil cu exercitarea funcției publice. ... 6. Se arată că, din cauza redactării imprecise a prevederilor art. 54 lit. h) ultima teză din Legea nr. 188/1999, determinarea infracțiunilor care fac persoana incompatibilă cu exercitarea funcției publice reprezintă o problemă lăsată la aprecierea suverană a instituției publice competente să stabilească asupra cazului de suspendare. Așa
DECIZIA nr. 131 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299698]
-
avocat din cuprinsul prevederilor menționate este neconstituțională. Este vorba despre Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, prin care Curtea a apreciat că, din cauza redactării imprecise a acestui text de lege, determinarea infracțiunilor care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat reprezintă o problemă lăsată la aprecierea suverană a structurilor de conducere ale profesiei. Curtea a observat că Legea nr. 51/1995 nu stabilea sfera infracțiunilor care afectează/nu
DECIZIA nr. 131 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299698]
-
de reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească susține, în esență, că există o aparență de neconstituționalitate a art. 94 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, deoarece acesta are o formulare imprecisă și imprevizibilă, întrucât nu se poate stabili dacă persoanele care îndeplinesc funcții de funcționari publici, adică au acest statut profesional prevăzut de lege, în ipoteza în care au raporturile de muncă/de serviciu suspendate, mai ales pentru exercitarea unei alte funcții
DECIZIA nr. 57 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299791]
-
neconstituționale din întreaga reglementare succesivă a acestei componente salariale, cu influență asupra salarizării polițiștilor. ... 21. Referitor la dispozițiile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, se arată că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ introduce o limitare imprecisă a destinatarilor articolului. De pildă, printr-un ordin de ministru clasificat, s-a dispus ca aceste prevederi să fie aplicate doar angajaților din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne, modificându-se, astfel, textul legal. Totodată, angajații din structura centrală a
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]
-
a României, sunt funcționari publici, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. ... 16. Astfel, prin Decizia nr. 253 din 5 mai 2022, Curtea a constatat că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal nu sunt confuze, imprecise și imprevizibile, chiar dacă nu prevăd expres categoriile profesionale vizate, întrucât îndeplinirea condițiilor prevăzute de textul de lege criticat trebuie analizată pentru fiecare categorie profesională în concret, pornind de la normele speciale care îi reglementează statutul. Dispozițiile de lege criticate
DECIZIA nr. 29 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298877]
-
Referitor la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), se susține, în esență, că Hotărârea Camerei Deputaților nr. 9/2025, care are ca titlu și ca obiect de reglementare reducerea numărului de posturi, este incorectă sub aspectul legislației aplicabile și imprecisă, sub aspectul tehnicii legislative, deoarece, potrivit art. 10 din aceasta, după aducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri, Biroul permanent al Camerei Deputaților va supune aprobării plenului Camerei Deputaților structura organizatorică și statul de funcții ale serviciilor Camerei Deputaților, inversându
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
acte emise în domeniul eticii judiciare, cum ar fi Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328 din 24 august 2005. Prin urmare, termenii din cuprinsul dispozițiilor legale criticate sunt confuzi, neclari și impreciși, motiv pentru care nu este posibilă anticiparea de către magistrați a conduitei pe care trebuie să o adopte pentru a nu fi sancționați disciplinar. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 225 din 4 aprilie 2017 prin care a
DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295892]
-
activitatea publicistică în limba română; c) activități prin care se asigură menținerea și afirmarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din străinătate. Prin comparație, adăugarea condițiilor suplimentare de fond privind acordarea cetățeniei mai sus menționate rămâne vagă și imprecisă: „participare activă“, „realizări relevante“ și „contribuții deosebite“, fapt care conduce la concluzia nerespectării exigențelor de calitate specifice normelor juridice, claritate, precizie și previzibilitate, adică a art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 8. Art. I pct. 8 din Legea deferită controlului
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
date în prima și ultima instanță pentru cazul unei judecăți greșite bazate pe o eroare materială. ... 15. Se mai arată că sintagma „erori materiale“ din cuprinsul dispozițiilor legale criticate nu este definită, deficiența redacțională conferind normei juridice un caracter neclar, imprecis și imprevizibil. Legislația nu definește termenul din care să poată fi extrase categoriile de erori de justiție ce pot fi considerate erori materiale ce se pot comite și nici nu definește minim sintagma criticată. ... 16. Referitor la prevederile art. 506
DECIZIA nr. 447 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295881]
-
1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Dan Laurian Elvireanu într-o cauză aflată în procedura camerei preliminare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neclare, imprecise și neprevizibile în ceea ce privește condițiile de regularitate a rechizitoriului, criteriile în funcție de care, în concret, trebuie efectuată verificarea regularității rechizitoriului, precum și legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale, obligațiile judecătorului de cameră preliminară în ceea
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
I pct. 2 din legea criticată, prin prisma cerințelor de claritate și previzibilitate a legii, astfel cum au fost consacrate în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Curtea reține că această sintagmă este imprecisă și inexactă cu privire la actul sau faptul juridic preconizat, nefiind clar dacă noțiunea „schimb de utilizare“ implică un subcontract de arendare sau nu. Totodată, în situația realizării acestui schimb de utilizare, la inițiativa exclusivă a arendașului, proprietarul-arendator este pus
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
salariul de bază intră în calculul indemnizației de concediu de odihnă (...)“ - nu se poate reține că sesizarea privește o chestiune de drept de lămurirea căreia să depindă soluționarea pe fond a cauzei. ... 55. Mai înainte chiar de stabilirea conținutului confuz, imprecis, neclar al normelor incidente ori a caracterului controversat, dificil al chestiunii de drept sesizate, de natură să îi confere statutul de reală chestiune de drept (în sensul autonom al termenului conturat în jurisprudența instanței supreme), se remarcă în primul rând
DECIZIA nr. 85 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297107]
-
explica cum se confruntă trecutul cu prezentul, voi pleca de la progresele care s-au făcut referitor la separația puterilor în stat în țara noastră. Până acum câțiva ani, granițele de facto dintre cele trei puteri au fost definite de contururi imprecise. Pe de o parte, între puterea legislativă și cea executivă, guvernul a fost în poziție dominantă în cea mai mare parte a timpului. El a făcut mare parte din agenda politică a parlamentului, așa cum este normal într-un sistem parlamentar
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani () [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
doar în cazul ființelor ultrasensibile, faustice, hiperlucide, prometeice, a spiritelor bântuite de daimonul neliniștii și interogațiilor ultime, mai exact în cazul oamenilor de excepție pe care îi numim convențional genii. Acest concept, rodat de romantism este folosit adesea cu sensuri imprecise. Geniul e o problemă de luciditate, de privire, poate chiar de frunte, fiind proporțional cu gradul de înțelegere a ființei și a coerenței cosmice. O astfel de înțelegere însă nu poate fi dată decât de configurația genetică. E superfluu să
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi transcris; despre el se poate doar scrie. El se poate doar pune în cuvinte. În acest
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi transcris; despre el se poate doar scrie. El se poate doar pune în cuvinte. În acest
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]