720 matches
-
altă purtare. Într-un cuvînt: a pretinde să regulezi după principii absolute lucrurile omenești sau tot ce le atinge și stă în raport eu ele i se pare unei mulțimi de spirite bune sau o completă imposibilitate sau o rară imprudență. Nu putem tăgădui că-n Englitera, unde, cum zice Macaulay, a ști a transige a fost totdeuna fondul științei de guvernământ, o politică care-și are drept regulă întîie de purtare de-a te pleca necesităților momentului a conjurat de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de limbă". Pasajul din "Romînul" prin care se promite înființarea Comisiei Mixte, primirea Austriei neriverane în ea precum și prezidenția ei perpetuă, prin care se laudă înțelepciunea guvernului de-a face la timp concesiuni nimerite și se impută opozițiunii îndărătnicie și imprudență, acel pasaj leagă de limbă și pe guvern și pe partid și pe confrați. Acel pasaj, pe care "Binele public" [î]l reproduce zi cu zi în fruntea coloanei întîi, pe care noi l-am citat asemenea în polemicele noastre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Străine. D-l Sturza pare iscălit în acest articol ca și când l-ar fi redactat în persoană. Noi vom zice d-lui Sturza: înțelegem până la un punct oarecare necesitatea de a împăca susceptibilități diplomatice pe cari singuri le-ați provocat prin imprudența voastră. Ați vrut în fața lui Ștefan cel Mare să ridicați piticia voastră până la înălțimea marelui Domn și, neputând a-i aduce prinos mari și nobile fapte, i-ați adus declamațiuni seci și provocări după masă, fără să vă gândiți că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sumă de femei în România pe cari le cheamă Eleutheria și o sumă de oameni pe cari [îi] cheamă Lefter. Și acesta este singurul nume pe cari un grec putea să-l dea fie-sei, pentru că numai un grec poate avea imprudența să dea un asemenea nume de vreme ce romanii erau de felul lor satirici, ca și românul, și unui om care și ar fi numit fiica astfel i-ar fi zis: Cave, pater, ne Libertas tua res publica fiat. ["D. C. A
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
critic În interiorul subiectului În exteriorul subiectului Obiectivitate prin eliminarea propriilor interpretări Obiectivitate prin eliminarea interpretărilor subiectului Apropiere de subiect Îndepărtare de subiect Interpretativ Interpretativ Fidelitate și validitate Dintr-o perspectivă cognitivă și experimentală, se poate spune că am comite o imprudență dacă am renunța la binecuvântările exactității și validității în favoarea incertitudinilor metodei studiului de caz, mai cu seamă dacă ne concentrăm asupra studiilor în care N = 1. Atât timp cât ne rezumăm la un singur caz, cum putem fi siguri că avem dreptate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
obscur”, „pedant”, al Hortensiei Papadat-Bengescu, „raportat la bogăția fondului și la ritmul sufletesc, e nu numai un stil necesar, ci și unul perfect”. Lui Ibrăileanu, cu toată lipsa lui de eleganță, nimeni din cei care l-au citit nu are imprudența să-i conteste „spiritul de finețe” și simțul nuanțelor. Lui Ungheanu i se atribuie mai curând un „spirit geometric” decât unul de finețe. E sigur însă că mult mai mult „stil”, adică mai impunător pe mari suprafețe, pretinde spiritul geometric
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
indolență, trândăvie, plictiseală 57 Obiectivitate - subiectivitate 58 Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare 61 Om, omenie, noblețe - josnicie 62 Pasiune, entuziasm, patimă 64 Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate 64 Părinți - copii 68 Personalitate, atitudine 69 Prietenie, devotament - dușmănie, trădare 72 Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare 73 Puterea banului, manipularea În afaceri 80 Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire 81 Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru 84 Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare 85 Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm 87
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vedere numărul relativ mare al proverbelor propuse (aproape 800), am considerat necesară o prezentare ordonată a lor, după un criteriu ce grupează, pe cât posibil, diversele calități și defecte umane În perechi antitetice: de exemplu, cumpătare, moderație - lăcomie, exces; anticipare, prevedere - imprudență, precipitare; modestie - Îngâmfare, lăudăroșenie; demnitate - lașitate; sinceritate - minciună; istețime - prostie; curaj - frică; recunoștință - ingratitudine etc. Recurgerea la acest criteriu se justifică, apoi, și prin dorința de a ușura cititorului găsirea rapidă a proverbului care l-ar interesa. Pentru a nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o minciună și, dacă păstrează secretul ei, spune-i atunci adevărul”.) „Despre cei de aproape e bine să te informezi de departe.” (H. Papadat-Bengescu) „Scoateți respectul din prietenie și-i veți lua cea mai frumoasă podoabă.” (Cicero) Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitaretc " Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare" Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut, decât că ai zis. (Pentru alții este tocmai invers: consideră că este mai suportabil regretul de a fi vorbit, decât cel de a fi tăcut
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
secretul ei, spune-i atunci adevărul”.) „Despre cei de aproape e bine să te informezi de departe.” (H. Papadat-Bengescu) „Scoateți respectul din prietenie și-i veți lua cea mai frumoasă podoabă.” (Cicero) Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitaretc " Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare" Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut, decât că ai zis. (Pentru alții este tocmai invers: consideră că este mai suportabil regretul de a fi vorbit, decât cel de a fi tăcut. Pentru aceștia este mai important
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se leagă câinele cu cârnați. (Nu se formează deprinderi sau obișnuințe trainice Într-un regim de indulgențe, de concesii În raport cu noi Înșine sau cu ceilalți.) În zadar țipă pasărea după ce a fost prinsă. (Lamentările nu pot nici consola, nici scuza imprudența de care am dat dovadă la un moment dat: „Să-ți pară rău când făptuiești, nu când te pocăiești”.) Soția să fie aleasă mai degrabă cu urechile decât cu ochii. (Ochii pot fi Înșelați adesea de aparențe, dar de ceea ce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
străine câștigată din cărți se numește erudiție. Experiența proprie este Înțelepciune. Cel mai mic capitol al acesteia este mai prețios decât milioane din cealaltă.” (G.E. Lessing) Dacă tăceai, filosof rămâneai. (Uneori, prezentarea unui punct de vedere propriu este considerată o imprudență, mai ales atunci când prin acest fapt deranjăm sau chiar desființăm prejudecățile unor persoane influente. Alteori, neexprimarea voită a unui punct de vedere trece drept un semn de Înțelepciune, deși ea poate să acopere foarte bine un moment de slăbiciune morală
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
extreme: a privi uneori lucrurile mai mult prin ceea ce le aseamănă, iar alteori mai ales prin ceea ce le deosebește. Μ Învingătorul nu trebuie să-și savureze prea mult victoria, pentru a nu se umple de mândrie: infatuarea este generatoare de imprudență! Μ Posibile interogații pentru vremurile de azi: de ce privirile oamenilor, atunci când se Întâlnesc, mai mult se evită decât se caută? de ce oamenii mor astăzi de tineri, iar În loc să se apropie cu Încredere de semenii puterii, pe care din convingere i-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atât de necunoscut, cât de amintirea greșelilor comise, care ne apasă conștiința, și de faptul că nu putem evita un moment când trebuie să dăm socoteală (dacă nu justiției divine, atunci neapărat propriei conștiințe, care, dacă până atunci am făcut imprudența de a o ignora, În ceasul al doisprezecelea se răzbună, intrându-și În drepturi). Μ Ne confruntăm uneori cu afirmații surprinzătoare, contrariante, care cuprind un paradox prin ele Însele: de exemplu, „Sportivul X este prea bun ca să câștige un campionat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din România, incluzând în carte și o diatribă împotriva modului cum funcționează însăși Televiziunea Română. Nu sunt respectate nici regulile elementare ale politeții. Grid Modorcea reproduce convorbirile sale particulare cu diferite persoane sau descrie mizeria din locuințele celor ce au făcut imprudența să-l găzduiască. Indiscreția sa stupefiantă seamănă cu aceea a lui Paul Goma. Și totuși cartea prezintă interes, fiind scrisă cu talent literar. Cu scandalos de evident talent literar. Dumnezeu ar fi trebuit să înzestreze cu o armă atât de
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
lit., 695; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 428-429; Florin Mihăilescu, Poetica spațiului apocaliptic, VR, 2001, 5-6; Al. Pintescu, Postmodernism și postmodernisme, ST, 2001, 9; Bogdan Alexandru Stănescu, Camera cu molii, LCF, 2002, 37; Constantin M. Popa, Provocări și imprudențe, „Mozaic” (Craiova), 2003, 11-12. N. Br.
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
de idei Îmi veneau În minte, adâncindu-mă În disperarea În care mă aflam. Dar uneori, tocmai În clipele În care ne simțim la un pas de dezastru, se Întâmplă ca salvarea să ne fie Încă și mai aproape. Săvârșind imprudența de a merge În zone mlăștinoase obosit și agitat, n-am simțit nimic atât timp cât am hoinărit; acum Însă, când vântul pătrunzător al nopții Începu să-mi biciuie trupul, mi-am dat seama de răul pe care mi-l pricinuisem cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Înotul revigorează toate mădularele și pieptul, Face ziua veselă, iar noaptea aduce odihnă. XXII Însă, mai presus de toate, lasă Dieta În grijă să te aibă, Căci mai toate acțiunile sănătoase de ea depind; După eforturi poți bine deznădăjdui Trecutele imprudențe să răscumperi; De aceea, la acest lucru din nou mă-ntorc, Așa cum frecventa repetiție câteodată tinde Să-ntipărească mai puternic un adevăr În minte, Și să-i lege respectarea de practica noastră. XXIII Câteva cuvinte Încă, și-apoi voi termina
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și-apoi voi termina - Să ia aminte omul la legile naturii noastre; În fiecare muritor de sub soare, Efectele sunt consecința anumitor cauze; Corpul și mintea unite sunt una, Și se influențează reciproc; de aceea, ia-ți un răgaz Înainte ca imprudența să distrugă sănătatea corpului Și să răpească spiritul bogăției intelectuale. XXIV Toți cei care, cu Înțelepciune, la inimă pun aceste Reguli Pot spera să atingă o vârstă venerabilă, Nici nu doresc să stea, nici nu se tem să plece; Căci
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
administrativ de la nivelul cel mai Înalt. Criza financiară de atunci a avut În primul rând cauze naturale - o secetă devastatoare - dar și cauze legate de o politică financiară nu chiar greșită, dar prea puțin prevăzătoare . O analiză succintă a acestor „imprudențe financiare” o aflăm la Titu Maiorescu. Acesta a făcut mențiuni la modul În care În timpul guvernării liberale a lui D. A. Sturdza (1895-1899) s-a Încălcat făgăduiala „Înfrânării cheltuielilor”, când s-a adus „finanțelor statului o primejdioasă zdruncinare prin cea mai
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
antante În „problema orientală”. Imperiul rus ar fi fost interesat să flateze aspirațiile naționaliste ale românilor, sârbilor și bulgarilor pentru a provoca o criză În Orient. Din acest motiv, Franța a insistat de câte ori a avut ocazia, că ar fi o imprudență ca România să renunțe la garanția colectivă, mai ales Într-o vreme În care tributul a devenit modic, căci ar deveni expresia unei integrări facile fie de către Rusia, fie de către elementele slave de care este Înconjurată <ref id="13"> 13
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
237. </ref>. România trebuie să aștepte, deoarece nu se dorește tulburarea păcii și redeschiderea „problemei orientale”. Este bine să nu culeagă „ea Însăși fructe necoapte”, căci „o astfel de acțiune unilaterală <independența și regatul - n.n.> ar fi cea mai colosală imprudență; puterea evenimentelor va provoca acest fapt, nu Însă voința națiunii române” <ref id="23"> 23 Ibidem.</ref>. Așadar, observăm că regândirea poziției României ca liant prusaco-rus s-a produs după ce, În martie 1868, s-a Încheiat un acord Între cele
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
șoferilor aflați în stare de ebrietate. Cele mai multe clasificări au în vedere criteriul privind gradul de implicare și de responsabilitate al victimelor în comiterea infracțiunii. Astfel, Mendelshon diferențiază următoarele categoriI: victima total nevinovată (pruncuciderea); victima mai puțin vinovată decât infractorul (ignoranța, imprudența); victima tot atât de vinovată ca și infractorul (provocatoare); victima mai vinovată decat infractorul; victima care poartă responsabilitatea totală (agresoare); victima înnăscută, simulatoare, imaginară. Folosind același criteriu E. A. Fattah (1967) elaborează următoarea clasificare: victima participantă, dispusă să suporte orice consecință din spirit
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
medicul a bolnavului și familiei etc. De regulă trebuie să se evite pe cât posibil i se spună adevărul bolnavului în cazul unor afecțiuni grave, incurabile, chiar dacă acesta insistă și afișează o stare de indiferență sau un fals curaj. O asemenea „imprudență medicală” reprezintă mai mult chiar decât un banal psihotraumatism, este o reprobabilă atitudine de cinism. Trebuie evitată pe cât posibilă o atitudine de descurajare din partea medicului, precum abandonarea bolnavului, atitudine care ar echivala cu „condamnarea la moarte” a bolnavului respectiv. Bolnavul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
timpul tăcută: nu am auzit voci și nici zgomote. Am văzut creșterea civilizațiilor, expansiunea și moartea lor: le-am văzut moștenitorii și am văzut continuitatea lor, în ciuda dispariției și morții.” Nexul viziunii are avantajul că justifică aproape orice; și dezavantajul imprudenței de a planta un „myst” în țara lui Caragiale. Culegerea de articole Politice (1996) a stîrnit un enorm scandal: nu atît prin publicistica propriu-zisă, scrisă de pe poziția opoziției intelectuale la regimul politic din perioada 1990-1996, cât prin secțiunea inaugurală a
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]