362 matches
-
ștachetei nu trebuie să inspire teamă elevilor. Din stând lateral față de ștac ă a picioarelor peste ștachetă. Exercițiul mișcării, comparării cu imaginea motrică, iar ștacheta se va, ștacheta va fi așezată la o înălțime mai mare. Se urmărește realizarea unei impulsii corecte precum și a unei mișcări active de avântare a piciorului liber. * Săritura în înălțime cu pășire. În scopul faci fectua și urmă itării învățării procedeului xerciții și în funcție de necesități * elanuri * uate de-a lungul unei linii marcate pe sol; arcarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este în ușoară flexie și suportă greutatea , brațul stâng este semiîntins și ținut înainte au ușor în sus) la înălțimea umărului, cu palma orientată în jos. II.Elanul este structurat tehnic pe trei faze distincte: faza de grupare, faza de impulsie, faza de săltare. aza de grupare se realizează după ce, în prealabil, aruncătorul execută o înălțare lentă pe piciorul drept, continuând cu balansarea piciorului stâng spre corpului aproape în exclusivitate. Piciorul stâng este cu cca. o lungime de talpă în urma celui
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
printr-un sprijin bilateral și se aterializează printr-o pivotare, de la dreapta la stânga (pentru dreptaci). Sistemul “aruncător-greutate” trebuie să aibă un echilibru general stabil și greutatea corpului atletului se plasează pe piciorul drept. Sprijinul unilateral se realizează începând cu o impulsie a piciorului situat de aceeași parte cu brațul de aruncare pentru efectuarea pivotării în continuare pe piciorul opus brațului de aruncare, ridicarea de pe sol a piciorului de impulsie, flexat din articulația genunchiului și angajarea lui într-o mișcare de rotație
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se plasează pe piciorul drept. Sprijinul unilateral se realizează începând cu o impulsie a piciorului situat de aceeași parte cu brațul de aruncare pentru efectuarea pivotării în continuare pe piciorul opus brațului de aruncare, ridicarea de pe sol a piciorului de impulsie, flexat din articulația genunchiului și angajarea lui într-o mișcare de rotație în jurul piciorului de pivotare. Faza de zbor se realizează în momentul trecerii din sprijin pe un picior în sprijin pe celălalt picior și durează foarte puțin în timp
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
răsucire spre dreapta înregistrează și axa bazinului. Brațul stâng se depărtează de trunchi. Executat într-un ritm crescut, razant, pasul al treilea, denumit și pasul încrucișat, este rodul ducerii coapsei piciorului stâng înainte flexat din genunchi, în același timp cu impulsia continuată în așa fel încât axa umerilor ajunge pe direcția aruncării. Axa bazinului se răsucește și ea, dar nu atât cât cea a umerilor. Trunchiul rămâne mult în urmă. Contactul cu solul se face pe partea externă a piciorului, iar
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
capul și privirea rămân orientate spre direcția aruncării; * axa bazinului se menține perpendicular pe direcția elanului. Al doilea pas de aruncare, executat de pe piciorul drept pe piciorul stâng, este mai scurt decât precedentul cu aproximativ 1 și ½ lungimi de talpă. Impulsia pe piciorul drept este mai lungă și mai puternică decât impulsia piciorului precedent, angajând partea stângă a corpului spre înainte. Axa bazinului se întoarce în planul umerilor și, ca urmare, pendularea anterioară a piciorului stâng ia alura unui pas lateral
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
menține perpendicular pe direcția elanului. Al doilea pas de aruncare, executat de pe piciorul drept pe piciorul stâng, este mai scurt decât precedentul cu aproximativ 1 și ½ lungimi de talpă. Impulsia pe piciorul drept este mai lungă și mai puternică decât impulsia piciorului precedent, angajând partea stângă a corpului spre înainte. Axa bazinului se întoarce în planul umerilor și, ca urmare, pendularea anterioară a piciorului stâng ia alura unui pas lateral. Contactul cu solul se face pe pingeaua piciorului stâng, cu vârful
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aruncare, reprezintă “cheia de boltă” a întregului sistem de mișcări care compun elanul. Se mai numește și “pas încrucișat” deoarece coapsa piciorului drept, printr-o mișcare de avântare spre înainte-sus, depășește coapsa piciorului stâng (acesta se află în faza de impulsie ascuțită), picioarele încrucișându-se între ele. Principalele caracteristici ale celui de-al treilea pas sunt următoarele: * impulsia prelungită și razantă a piciorului stâng pe sol imprimă bazinului o accele laturii picioare piciorul drept a unui nou contact ai redus; au
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pas încrucișat” deoarece coapsa piciorului drept, printr-o mișcare de avântare spre înainte-sus, depășește coapsa piciorului stâng (acesta se află în faza de impulsie ascuțită), picioarele încrucișându-se între ele. Principalele caracteristici ale celui de-al treilea pas sunt următoarele: * impulsia prelungită și razantă a piciorului stâng pe sol imprimă bazinului o accele laturii picioare piciorul drept a unui nou contact ai redus; au pe partea externă cește spre dreapta, până ce axa acestuia ajunge la 25°-35° față de l l format
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fondul coborârii ușoare a C.G.G. (cu cca 5-6 cm); * se execută rapid și razant (liniar), asigurând un ritm favorabil realizării următorului pas și a unei contracții activ explozive la nivelul muscu lor, în faza efortului final; * după încheierea fazei de impulsie, în faza de zbor, atletul apropie foarte rapid piciorul stâng de celălalt. La reluarea de către cu solul, coapsa piciorului stâng se află înaintea piciorului drept; * lungimea pasului încrucișat este aproximativ identică cu a pasului precedent, dar timpul de execuție evident
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de aruncare. Privind intrarea aruncătorului sub suliță și realizarea arcului întins, este ă și se rotește în interior, până ă a cutiei toracice; șold, coapsă dreaptă, abdomen și piept), își încetează necesar să semnalăm următoarele acțiuni specifice: * piciorul drept continuă impulsia pe sol până când ajunge pe extremitatea inferioară a lanțului extensorilor, până la nivelul primului metatarsian; * șoldul și coapsa piciorului drept înainteaz ce axa bazinului devine perpendiculară pe direcția aruncării; * pieptul se întoarce rapid spre înainte-sus, concomitent cu coborârea cotului stâng, care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
marginea posterioară spre marginea anterioară a cercului. Intrarea în piruetă sau faza sprijinului bilateral este faza care marchează legătura dintre finalul balans pe piciorul stâng începe în următoarele condiții: * greutatea corpului trece de pe piciorul drept pe piciorul stâng, printr-o impulsie incompletă, executată de piciorul drept menținându-se sprijinul bilateral; * pivotarea pe piciorul stâng se face pe marginea anterioară a plantei, fără o ridicare evidentă a călcâiului; * umărul stâng în rotare trece pe deasupra punctului de sprijin (pivot talpa piciorului stâng); * piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a 294 295 sistemu gur punct de sprijin pe piciorul stâng. Această fază se caracter inea dinapoi a cercului. Îndepărtarea piciorul area următoare, de traversare dinamică a cercului; ția aruncării, iar piciorul drept este angajat spre înainte, în mișcarea de impulsie (împingere) lungă dar energică, spre mijlocul cercului; și bărbia este poziționată pe planul median al pieptului. lui aruncător disc. Ca urmare, aruncătorul trece într-o nouă fază, aceea a pivotării pe un sin izează prin următoarele acțiuni motrice: * în prima
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Săltări peste un spațiu marcat de linii, cu și fără obiect. * Săltări succesive, cu pauze între momentele s poziției, cu și fără obiectul de aruncat. * Piciorul stâng nu blochează la finalul elanului. * Cotul brațului de aruncare este prea sus. * Lipsește impulsia pe piciorul de aceeași parte cu brațul de aruncare. * Nu este folosit trunchiul pe parcursul efortului final. * Aruncări cu piciorul stâng înainte pe direcția de aruncare cu elan mic al trunchiului înapoi și înainte. * Aruncări peste o ștachetă înălțată optim. * Ridicarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
probei de 100 mp, cele mai importante implicații și considerații tehnice, cu accent mai ales pe faza de accelerare. Perioada de sprijin este structurată pe următoarele faze și momente: a) faza de amortizare, b) momentul verticalei și c) faza de impulsie. Alergătorul fiind în contact cu sprijinul, în virtutea celei de - a III-a legi a mecanicii (toate acțiunile provoacă o reacție egală și de sens contrar... sau, doua corpuri în contact exersează una asupra celeilalte forțe egale și de sens contrar
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
greutatea corpului și nu produc nici un efect. Momentul verticalei poate fi considerat ca un moment de repaus în ciclul pasului de alergare. Aici se înregistrează și cea mai coborâtă poziție a CMC (centrul de masă al corpului). c) Faza de impulsie - constituie faza motoare în ciclul pasului de alergare. Începe odată cu trecerea progresivă a proiecției a CMC înaintea punctului de sprijin și se termină odată cu începerea fazei de zbor, moment în care proiecția CMC, în raport cu punctul de sprijin, este maximă. Acțiunea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
faza motoare în ciclul pasului de alergare. Începe odată cu trecerea progresivă a proiecției a CMC înaintea punctului de sprijin și se termină odată cu începerea fazei de zbor, moment în care proiecția CMC, în raport cu punctul de sprijin, este maximă. Acțiunea de impulsie se realizează printr-o contracție de învingere, cea ce determină ca presiunea asupra solului, prin forța tangențială (Ft), forța de inerție, forța normală (Fn), forța gravitațională și rezultanta (F), să fie mai mare decât greutatea corpului. Presiunea asupra solului este
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cantității de mișcare a unui obiect este proporțională cu forța aplicată și această schimbare se produce în direcția aplicării forței. Cantitatea de mișcare = masa x viteza. Viteza de deplasare depinde în principal, în condițiile pistelor sintetice, de mărimea forțelor de impulsie și a forțelor de agățare - tracțiune, de unghiul de impulsie și de modalitatea contactului cu solul. Putem considera că pista sintetică, datorită caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
aplicată și această schimbare se produce în direcția aplicării forței. Cantitatea de mișcare = masa x viteza. Viteza de deplasare depinde în principal, în condițiile pistelor sintetice, de mărimea forțelor de impulsie și a forțelor de agățare - tracțiune, de unghiul de impulsie și de modalitatea contactului cu solul. Putem considera că pista sintetică, datorită caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie”, respectiv „faza de tracțiune- impulsie” Vom revenii cu argumentele care
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
mărimea forțelor de impulsie și a forțelor de agățare - tracțiune, de unghiul de impulsie și de modalitatea contactului cu solul. Putem considera că pista sintetică, datorită caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie”, respectiv „faza de tracțiune- impulsie” Vom revenii cu argumentele care vor justifica această opțiune. Perioada de pendulare - începe după terminarea fazei de impulsie, când același picior al alergătorului părăsește solul și trece într-o perioadă de oscilație
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
agățare - tracțiune, de unghiul de impulsie și de modalitatea contactului cu solul. Putem considera că pista sintetică, datorită caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie”, respectiv „faza de tracțiune- impulsie” Vom revenii cu argumentele care vor justifica această opțiune. Perioada de pendulare - începe după terminarea fazei de impulsie, când același picior al alergătorului părăsește solul și trece într-o perioadă de oscilație, având ca axă articulația coxo-femurală, cu faze de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie”, respectiv „faza de tracțiune- impulsie” Vom revenii cu argumentele care vor justifica această opțiune. Perioada de pendulare - începe după terminarea fazei de impulsie, când același picior al alergătorului părăsește solul și trece într-o perioadă de oscilație, având ca axă articulația coxo-femurală, cu faze de a) oscilație posterioară, b) momentul verticalei și c) oscilație anterioară. Perioada de pendulare se încheie cu reluarea contactului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
aspecte: 1. Traseul de deplasare a picioarelor și brațelor trebuie să fie strict spre înainte, nu spre exterior sau interior; 2. Înaintarea este dată de acțiunea de extindere completă a genunchiului și gleznei în perioada de sprijin, în faza de impulsie; Este discutabilă, (n.a.) extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. Echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. Eliminarea contracțiilor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în partea anterioară (adică succesiunea de mișcări ale piciorului ce se desfășoară în partea anterioară a corpului) și o limitează pe cea posterioară. O prelungire a mișcării în partea anterioară avantajează înaintarea iar o scurtate în partea posterioară asigură o impulsie mai puternică. Reducerea forțelor de frânare, sau reducerea forțelor ce descresc viteza de deplasare a sprinterului, se realizează în primul rând prin modalitatea de luare a contactului cu solul, nu prea departe față de proiecția centrului de masă al corpului, în
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ca fază a alergării de viteză a preocupat și pe alți specialiști. K. Wiemann (1986) citat de W. Vonstei, o numește „fază de sprijin” sau „de susținere”, fiind componenta dinamică esențială în probele de sprint prin acțiunea de frânare și impulsie. Acțiunea de frânare și impulsie transformată în forță de reacție de sens pozitiv determină viteza de deplasare. Modalitatea de realizare a perioadei de sprijin determină viteza de execuție, dar la rândul ei aceasta este influențată și de „mișcarea piciorului în timpul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]