300 matches
-
emoționale și de voyeurism, ascunsă ca un viciu inavuabil, dar vie și iritantă, face ca întreg mecanismul de construcție al grilelor și al agendei mass-mediei comerciale să fie articulat pentru a răspunde și hrăni astfel de pulsiuni primare. Construcții mediatice imunde precum România Mare, Atac la persoană, OTV (pentru a pomeni doar pe cele mai vechi și influente), precum și toată pletora de fițuici și produse de nișă construite pe același calapod, ne-au otrăvit spațiul public și au generat serii de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe asasinarea pamfletară, mincinoasă și calomnioasă, a rivalilor (celebrul "șantajul și etajul" al lui Pamfil Șeicaru, bunăoară), tradiție pe care puritanismul ipocrit și limba de lemn nivelatoare a propagandei din presa comunistă o făcuse dispărută, noua putere deschide baierele haznalei imunde a atacului politic contondent și vezicant cu intenția de a-și lichida adversarii politici (Regele, partidele istorice, intelectualii, tinerii rebeli). Întâi prin ziarul de partid Dimineața, sub comanda lui Stelian Moțiu, și, apoi, cu aprobarea olografă a lui Petre Roman
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
spre fascism". Orgoliu rănit, suferință morală autentică și perfect justificată, nu cred că are importanță ce l-a dus pe Monnerot acolo: la noi un intelectual cultivat, distins, curat, ca Edgar Papu s-a trezit îmediat după '90 în cloaca imundă a României Mari, de am crezut toți că avem halucinații. La fel ca poeții luptători pentru limba română din Moldova sovietică, pe care am uitat acum cât de mult îi admiram toți. Întrebarea este: poți renunța să repui în circuit
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
devenit un muzeu, un memorial, nemaifiind o închisoare ca atare. Dar la Gherla, de pildă, când rugăm autoritățile penitenciare să ne deschidă vechea Zarcă - sau ceea ce a mai rămas din Zarcă (ea nu mai este folosită astăzi, întrucât condițiile sunt imunde; spațiul acesta este plasat într-o subterană, conservată totuși ca relicvă a vremurilor trecute) - comandantul ne spune întotdeauna: „Dar de ce vreți să mergeți acolo, întrucât Zarca nu mai este folosită?”. „Vreau să vadă cum arătau Gherla și Sighetul în realitate
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Sighetul în realitate (îl lămuresc eu pe comandantul Gherlei), nu doar memorialul-muzeu pe care îl vor vizita. Acolo, la Memorial, vor afla informații stocate, muzeificate, dar nu vor avea acces la condițiile propriu-zise de odinioară”. Ei bine, în spațiul acela imund de la Gherla, în subsolul nefolosit astăzi, mai există paturi ruginite, iar pe jos este apă, nămol, mizerie. Nici nu se poate coborî propriu-zis, doar de pe scările care duc la subsol se poate zări totul. Însă această ocheadă aruncată în subterana
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Gherla, în subsolul nefolosit astăzi, mai există paturi ruginite, iar pe jos este apă, nămol, mizerie. Nici nu se poate coborî propriu-zis, doar de pe scările care duc la subsol se poate zări totul. Însă această ocheadă aruncată în subterana aceea imundă constituie tot o formă de a atinge suferința de odinioară a deținuților politici și de a avea acces măcar parțial la condițiile teribile în care erau siliți aceștia să trăiască și să moară. Toți studenții conchid mai apoi: „Noi n-
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
care ți-ai cultivat un strop de prestigiu, ba chiar te-ai bătut cu pumnul În piepturile editorilor și redactorilor și jurnaliștilor tăi că nu te cobori În mizerie, să profiți de un subiect introdus pe piață de cea mai imundă instituție de același tip din România? Cum poți deci tu, instituție ce te-ai vrut cu sânge albastru, să preiei la second-hand un subiect penibil, să-l adaptezi puțin culorilor tale și apoi să-l fluturi În fața audienței proprii, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
învârtindu-te ca titirezul, pe hârtia lucioasă, lustruită de dulgherii geloși, înșiri povești clocind de mult timp în tine... Copilăria îți apare iarăși firească... joci țurca și poarca la Belcești, te scalzi în găuri de bombe, clipocind în mâlul lor imund, fumezi țigări din frunze uscate de sfeclă, te îndrăgostești de fiica șefului de post, intangibila Cecina... BUCUREȘTI FAR WEST Bagaje pentru paradis (I) Daniel CRISTEA-ENACHE În ultimii ani, Valeriu Cristea mai avea puțini prieteni. Unii dintre cei mai dragi muriseră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
invocarea atacurilor virulente - cam aceasta ar fi teoria lui Ciprian Șiulea, expusă în „Observatorul Cultural“; în aceeași revistă, acum câțiva ani, subliniam un mecanism asemănător în cazul unui întreg grup de intelectuali români, hipnotizați mai degrabă de atacuri din zone imunde precum „România Mare“ și mult mai puțin interesați de schimburi de replică nuanțate și de rafinarea propriilor relații (aceasta nu a dus decât la o prelungire artificială a împărțirii ridicole între răi și buni, cei buni uitând că exact ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
pinguini uriași... Zborul devenise o plutire plicticoasă, fără sens, fiindcă scopul fusese atins. Fiecare trebuia să privească la tot ce se petrecea în spațiul stăpânit de privirea sa. Cei de deasupra poate doi trei dirijau lumina imaculată spre spațiile nemărginite, imunde din adâncuri. Propagarea ei se făcea rapid, generând sufluri ascendente și descendente sau în direcții nebănuite. Dar asta se întâmpla rar și fără efecte vizibile de către cei ce călătoreau mai jos decât jos... Desigur, obiceiul ar fi continuat nestânjenit, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
al unui colțișor sărăcăcios și nesănătos. Nu trebuie să confundăm nici pe pricepuții muncitori din Jura și din Picardia, cultivatori în timpul verii, ceasornicari sau lăcătuși în timpul iernii, cu locuitorii gălbejiți din pivnițele de la Lille, înghesuiți claie peste grămadă în locuințe imunde, care-ți provoacă oroarea numai cît le vezi. Chiar în sînul capitalei, muncitorii inteligenți și sedentari din strada Saint-Martin nu au nimic în comun cu nomazii din strada Mouffetard și din foburgul Saint-Jqcques care adună resturi de țesături pentru a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în piața publică pe Tudor Arghezi să reproducă cu țiganca lui. precupeață de mărgăritărel, scena pe care o cântă în Florile de mucigai. în afară însă de acțiunea profilactică, prin care o societate normală e datoare să se apere împotriva imundei invazii pornografice, problema moralității în artă se reduce la izvorul ei adevărat, la sufletul autorului. Opera este expresia personalității lui. Ea e după chipul lui Dumnezeu prin puterea creatoare, dar e după asemănarea omului prin atmosfera etică, pe care o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Bălăcioiu sunt semne ale unei lumi nobile, evoluate asupra căreia istoria se năpustește cu ciocanele sale primitiv de barbare. Respirăm de aproape un sfert de veac din nou aerul libertății, dar mass media scoate la suprafață tot mai multe caractere imunde, infestate de germenii nimicitori ai lăcomiei, indiferenței, cinismului. Cum de am ajuns atât de strâmbi, atât de contorsionați, cum de ne-am pierdut reperele? Tabloidele scot la vânzare imagini boțite care confundă viața socială cu cea de budoar. Lumea acea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
om mușcă un câine”. Pe cine poate excita faptul că un savant ireproșabil dovedește că Eugen Ionescu, în mintea și sufletul căruia intră cu tancheta ideologică dna Laignel, a fost un spirit profund democrat? Dar cum să nu excite insinuarea imundă că tocmai autorul Rinocerilor a fost el însuși un rinocer? Pe cont propriu sau doar prin complicitate, mai vedem noi; rinocer să-l declarăm, apoi ne ocupăm și de probe. „Un om mușcă un om” - iată știrea supremă. Dna Ileana
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
o căsătorie consumată frugal (...) și s-a trezit lăsată cu un plod în brațe. Daia împroașcă cu noroi în toți bărbații români cu adevărat bărbați (...) și în cultura română”. Nu e greu de ghicit că, vai!, până la urmă, kilometricul și imundul comentariu își va găsi drumul spre tipar cu onorurile de rigoare. Că e de Dâmbovița ori de Sena, de Vltava ori de Hudson, mizeria rămâne mizerie. Mă întreb dacă pe dna Laignel și trogloditul din Lyon ceea ce îi deosebește este
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
atîtea probleme din pricina mizeriei, cît din cauză că tălpile mele, nemaifiind susținute de branțurile ortopedice fără care cu greu mă pot deplasa, chiar și pe o suprafață plană, suferă cumplit la fiecare pas. Adăugîndu-se, de data asta, riscul de alunecare pe clisa imundă de pe cale, concluzia a fost că am renunțat la vizita celui de al n-lea templu ce ne sta în față de cînd am pus piciorul încălțat sau desculț pe pămînt hindus. Chiar și fără toate justificările subsemnatei, mulți dintre colegii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
sunt cu noi, Sunt Împotriva noastră. Respirația s-a oprit În pustietatea unui blestem misterios. Tăcerea obeza devora metodic Și În timp, se desfasoara „Ospiciul groparilor”: „Au fost chemați groparii de gips la părăstas/ Cei ce mai sunt sechela pustiului imund/ Dar că o fiara franța În hâite s-au retras/ Să caute prin hăuri strigoiul muribund./ Cu urlete macabre cei ce-au adus din Est/ Ororile dementei În fum și-apocalips/ În cimitirul nopții sărbătoresc funest/ Ședința de adio În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mai adânci, Încă de la primul poem: parte a corabiei, dar și un alt nume dat nimfei, pupă, combină, Între conotații, elemente de puritate ce se regăsesc În principiul ,,exist curat”. Alături de acestea, orbirea lui Borges face posibile ruperea de realul imund și intrarea În mister. De aceea poezia, ,,corabie portugheză” se naște din privirea inocentă a misterioasei nimfe trezite la zbor. În acest sens, metamorfoza, trezirea la viață și ,,primele vorbe de fluture” constituie mărturia esențială Împotriva morții că stingere. Cartea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Un caz care v-a dat de furcă? Îl provoacă reportera În interviul luat acestuia. Nu am să mă refer la cancanurile savuroase, la intrigă pitica și funcțiile ei, ci la un element care se stratifica În cariera: codoșul. Sfertodoct, imund, abulic și egoist. Un asemenea ins, În spectacolul sau decrepit, mi-a stat În cale peste 250 de zile, pe când predăm la o școală generală din județul Iași limba și literatura română, În timpul studenției mele la cursurile fără frecvență, răspunde
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de rugă și credință, înseninează sufletul deznădăjduit iar mitul purificării prinde substanță. Orașul este acoperit de culori, de forțe pastelate ale realității dar și ale imaginației noastre. Să nu scăpăm din vedere însă că valorizarea lor poate denunța diabolicele și imundele culori amestecate, terne, murdare, urâte. Negrul ca de cărbune al poluării de pe case și statui pune pe fugă visul frumos. Nemaifiind visul, nu mai este nici ideea. Scriitorul nu mai poate atunci explica ideile prin idei și nici lumina din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fost dintotdeauna un spirit polemic. La fel și în cazul de față, când m-am înscris în campania de recuperare a lui Maiorescu și a Junimii, care fuseseră murdăriți de C. I. Gulian și Savin Bratu (cel care a scris imundul pamflet "Fantoma lui Maiorescu") într-un mod greu de înțeles astăzi. M-am alăturat sus-amintitei campanii de actualizare a maiorescianismului și a junimismului, pe care a duceau, între alții, Liviu Rusu, Mircea Zaciu și alții. A.B.Acum mulți ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
-i drumul, debocați-l.“ Era vorba despre dosarul lui Vadim Tudor contra Rodicăi Culcer de la BBC. De ce era important ? CĂ Vadim putea fi scos din joc cu dosarul Ăsta. Era important pentru că tabăra noastră anticomunistă era deci‑ mată de aceste atacuri imunde ale lui Vadim Tudor - cele de azi ale Antenei 3 trebuie să spun că sunt nimic față de atacurile injurioase ale lui Vadim ; erau absolut îngro‑ zitoare. V.A. : Și așa a ajuns în 2000 în finala pentru prezidenți‑ ale. A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
înălțate "conducătorului iubit", "partidului", "patriei socialiste" etc., prin aberantă repetare, difuzate în mass-media zi de zi, ceas de ceas, de "sacerdoții" noii religii, nu au provocat, nu au indus în rîndul "enoriașilor" fervoarea, ci greața și plictisul. Dacă această maculatură imundă e normal că va intra în noaptea uitării, rămîne în urmă "compromiterea imaginii scriitorului" față de cititorii săi. Cum semnalează Eugen Negrici, în Scurtul istoric al propagandei prin poezie (Cursul scurt!), de la finele culegerii sale: "Așa cum, pentru a fi stăpînit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am numit cele trei instituții istorice: Biserica, Țăranul, văzut ca „instituție”, și Cultura?!Ă Nu, nu dictatura sa mă revoltă În primul rând, a lui Ceaușescu, deși formele ei și oamenii de care s-a slujit au fost (tot maiă imunde, antiumane, antinaționale, urmărind nu numai să păstreze o putere absolută, total nefirească pentru secolul și continentul În care se exersa, ci și să slăbească grav baza biologică a populației. Nu, ci mai ales faptul că dictatorul a profitat de alianțele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cărui denunțuri la securitate contra marelui poet și filosof ies acuma la lumină!Ă și cu alții, cam din aceeași făină, dacă nu informatori, oricum carieriști mărunți, provinciali, Împânzind coloanele bietelor reviste literare de atunci - Contemporanul printre altele! - cu texte imunde, false, ornate, bineînțeles, cu citate din „tovarășul”. Din admirație culturală, dar și din compasiune, mi i-am apropiat pe cei doi „Castor și Polux” ai filosofiei tinere românești, i-am invitat la mine Împreună cu prietenii de atunci, Nichita, Doinaș și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]