1,373 matches
-
seamă, mai ales în preajma Sărbătorii, care se tot apropie. În fiecare seară de Carnaval, din inițiativa Magistratului, se lansează zeci de mii de licurici. În ultima noapte, sunt eliberați mai mulți decât în celelalte opt la un loc. Un nor incandescent. Pentru asta, în urmă cu șapte ani, în Stațiune a fost înființat un incubator în care, după o metodă descoperită chiar de către Magistrat, se cresc în fiecare vară peste două milioane de insecte-lumină. Cheltuielile sunt suportate de către toți localnicii, pentru că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
obișnuita mână necioplită schițase un soi de cavernă ce dădea spre un plai deșertic, Întrerupt ici și acolo de fragmente de stâncă și de câteva tufișuri scheletice. Din fundul acestei deschideri izbucneau niște lungi limbi roșii, o jerbă de flăcări incandescente. În partea opusă, un palid albastru de fond acoperea Întreaga suprafață a pânzei, Întrerupt de petele alburii ale unor nori Împrăștiați la nimereală, În timp ce o serie de cercuri concentrice plasate În partea de sus călăuzeau privirea către un punct indefinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În rând, parcă imitând aripile unui zbor nebunesc. Pentru un moment, i se păru că galera dispărea Într-un glob de flăcări, orbitor precum fulgerul care distrusese cu ani În urmă turnul de la Santa Croce. Apoi, un mănunchi de raze incandescente se ridică spre cer, depășind gabia și prăbușindu-se În apă cu un sfârâit strașnic. În acea lucire crezu că recunoaște siluetele câtorva trupuri omenești care dansau În albul orbitor, ca și când puntea s-ar fi preschimbat Într-un templu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de al treilea strat bazaltic pe marea șosea națională, cealaltă Îngropată pînă la o adîncime de trei picioare și șase degete În țărmul nisipos al golfului Holeopen alături de vechiul Cap Kinsale. Alți martori oculari declară că au observat un obiect incandescent de proporții enorme zburînd prin atmosferă cu o velocitate Înfricoșătoare pe o traiectorie cu direcția vest sud vest... țaoleu, mult o s-o mai țină așa... poți să Înnebunești de plictiseală aș fi În stare să-mi bag mîna În foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
viață plină de capcane, de pericole și de exaltări, cînd, conform unei parole prestabilite, erau găzduiți tipi bărboși și fete cu mîini clorotice care, din superbe mantouri de blană, scoteau pistoale deloc feminine. Un astfel de tip bărbos, cu ochi incandescenți, care, după o noapte de veghe, fumînd pe Întuneric, va denunța În iarna lui 1879 un atentat, Întrucît „se Îndoia de oportunitatea punerii unei bombe sub biserica parohială“. Racikovski - care va destăinui că doar În urmă cu două nopți În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fi știut să spun de unde. Ceva din el te făcea să te gîndești la una dintre figurile care apar pe cărțile de joc din anticariate sau de pe la ghicitori, un personaj evadat din miniaturile unui incunabul. Avea o prezență funebră și incandescentă, ca un blestem În straie de duminică. — Dacă Îmi veți spune cu ce vă pot servi... — Mai degrabă eu sînt cel care veneam să vă fac un serviciu dumneavoastră. SÎnteți proprietarul acestui stabiliment? — Nu. Proprietarul e tatăl meu. — Pe nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Era o subterană joasă, invadată de căldura uscată ce provenea de la cuptorul aflat Într-un colț. Pe bancuri, câțiva ucenici ocupați nevoie-mare vărsau pe o suprafață de cărămidă conținutul unui creuzet abia scos din flăcări cu un clește lung. Sticla incandescentă se Întinse fluidă peste suprafață, răspândind În jur mici scânteieri fierbinți. Fără să-i pese de căldură, maestrul Începu să o finiseze cu niște clești din bronz, ajutându-se cu o lopățică din același material. Din câteva lovituri hotărâte, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
momentul acela, În depărtare, acoperișul turnului În flăcări se Încovoie cu un trosnet sub propria sa greutate și dispăru În interior, trăgând după sine etajele intermediare. Dante se Întoarse instinctiv, exact la vreme ca să mai zărească o masă de grinzi incandescente ce se prăbușea străfulgerând intermitent prin ferestruicile din zid, ca și când o oaste amețitoare de torțe ar fi coborât vijelios pe scări. Sus, mai rămăsese doar cercul de creneluri carbonizate, o vatră enormă din care ieșeau fum și flăcări roșiatice, aidoma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
reînnoirea alianței și a protecției. Cupa din care băuse, În ultima sa zi pe pământ. Federicus Rex Imperator... Un freamăt Îi străbătu lui Dante șira spinării. Se grăbi să depună, cu respect obiectul pe masa de scris. Aurul parcă devenise incandescent și Îi clocotea Între degete. Nu o cupă de vin, ci de moarte. Cu aceasta fusese ucis Frederic. De un mișel, de un „om neîntreg”. Fixă chipul filosofului, deja neclar printre umbrele serii. Ca și când un geam de cristal s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
lui Elia, orientată către prima oglindă. Aruncă o ultimă privire spre Arrigo. Mâinile Îi tremurau de emoție În timp ce deschidea capacul lămpii. Apoi, cu un gest mai hotărât, apropie flacăra vie de micul clondir. Praful alb se aprinse cu o străfulgerare incandescentă. Concentrată de pe scutul de alamă, raza păru să sară pe suprafața de sticlă. În jurul lor, o fantasmagorie luminoasă se aprinse de-a lungul pereților Baptisteriului, ca o cunună de flăcări. Strălucirea luminii lui Elia Înflăcăra pulberea fină, transformată de raze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ceea ce ți se întâmplă ar fi împotriva voinței tale, dar până la urmă tot o pui la pământ pe femeiușcă, fiindcă te copleșește sentimentul. Trebuie să te înghită cu totul și chiar te acoperă cât ai zice pește: valul roșu, albul incandescent, negura uitării. Și acum ce fac, se întreabă Hans în sinea lui, mereu trebuie să se întâmple ceva, fără timpi morți, trebuie să mergi mereu mai departe, căci altfel e greu să reiei legătura, îți ieși cu totul din ritm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
eprubete în el, astfel încât fiecare din ele să se sprijine cu fundul pe fundul vasului. Apoi se astupă cu ceară atât eprubetele înfundate cu dopul cât și vasul Erlenmayer. Împrejurimile plăcute ale Vienei se înfig în Anna ca un sfredel incandescent, întâlnind nici un perete care să opună rezistență și străpungând apoi fortificațiile dindărăt ale Annei. Anna nu mai are ce să ucidă și începe să se mortifice pe ea însăși, ceea ce este adesea un proces lung și chinuitor. Ar prefera să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pur și simplu în urmă viața trivială și agitată pentru a intra în filosofia Grădinii, unde totul e numai calm și voluptate... Departe, la adăpost de neplăcerile lumii așa cum e, evitând tulburările, se putea imagina o practică existențială eficace și incandescentă. Epicur inventează mănăstirea și tradiția cenobită. Mai târziu, Philodemos pune la punct formele particulare ale unui cler secular epicurian și gândește politica nu atât în termeni de refuz, cât de infiltrare: un om politic epicurian, iată o idee nouă, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
realistă, un țel imanent. Trecând de la o lume la cealaltă, efectuând așadar traseul de la est la vest, epicurismul părăsește meleagurile aspre ale filosofiei care disprețuiește chestiunea cetății, pentru a ajunge în niște ținuturi unde pasiunea politică este trăită la modul incandescent și fundamental. -11- O ataraxie politică. înainte de a interveni pe terenul politic prescriptiv, Philodemos efectuează o critică în toată regula a politicii. Schimbarea de orientare are loc întotdeauna în spiritul unei depășiri a învățăturii lui Epicur, dar și al păstrării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de cal și de om Himerele? Aceeași remarcă, aceeași compoziție, nimeni și nimic nu se sustrage ordinii naturale, iar aceste creaturi nu există în natură. Tunetul, trăsnetul? Nicidecum intenții răzbunătoare ale unor zei nemulțumiți, ci doar o frecare între atomi incandescenți. Sterilitatea? în niciun caz o pedeapsă trimisă de vreo divinitate înfuriată de cine știe ce greșeală a nefericitei, ci o simplă disfuncție a atomilor, a canalelor fiziologice, o consistență inadecvată a substanțelor. Cerul? Gol de zei, dar plin de atomii care compun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ei se arată totală: poezia lui I. Barbu nu era nici pur formală, ca cea a lui Hérédia, nici îmbibată de recele pesimism al poeziei lui Leconte de Lisle; sub forma ei, geologică aproape, se frământă un suflet înflăcărat, lavă incandescentă, care din nostalgia sferelor senine își aruncă prin spații tentaculele lichide. În creația aceste poezii dionisiace, din care Panteismul era cea mai caracteristică, influența lui Nietzsche era neîndoioasă, iar comparația cu Dehmel posibilă. Această fază a activității poetului se prezenta
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de nisip Și orele acestea, fragile frunze de hârtie Ori păsări albe fără formă, fără chip. Efodul timpului stă orbitor și nemișcat Pulverizând sitemele vidate și alpestre În nemișcarea mută e cerul înstelat Rotindu-se încet peste înzăpezite creste După incandescentul eon zburam în cercuri exilate Sub focul orb, străin, al aurorei boreale Se mistuiau milenii în clipe resemnate Uranian eterul se desfăcea în largi spirale. Referință Bibliografică: Efodul Timpului / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I
EFODUL TIMPULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364549_a_365878]
-
I) Avangardă și avatarurile sale. Manifestele Dada / L'Avant-Garde et Șes Avatars. Leș Manifestes Dada / The Avant-Garde and Its Avatars. The Dada Manifestos (unde se remarcă analiști / cercetători de fenomen dadaist, ori scriitori din sfera avangardismului cu contribuții puse sub incandescente peceți stilistice: Tristan Tzara - «Manifeste de monsieur Antipyrine», Michel Sanouillet - «Dada în Paris...», Paul Van Melle - «Leș avant-gardes s'endorment parfois, mais ne meurent jamais», Alain Georges Leduc, Șerban-Dimitrie Soreanu, Anca-Irina Ionescu, Sylvano Santini, Mica Gherghescu, Juan Angel Italiano, Vasile
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
într-o vibrație particulară a trăirilor, o vibrație neobișnuită, nu a contrastelor izbitoare, ci una cuminte, melancolică, încărcată până la esență de o sensibilitate lucidă, capabilă de continuă reîntoarcere în miezul unei temporalități deja apuse și, deopotrivă, purtătoare de o memorie incandescentă a punctelor fixe, tainice, din propriul său parcurs ontologic: „Trec pragul de lemn al casei părintești și devin din nou tânăr ca în basme. Văd abecedarul și resimt fericiții ani ai copilăriei. (...) Intru în dormitorul cu mobilă din lemn de
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
mort, și era frig, Și-i atârnau aripile de plumb...” ( Plumb ) Venind parcă dintr-o lume de dincolo de timp, inaccesibilă muritorilor de rând fără tălmacirea ei într-o cheie apropiată de înțelegerea noastră, dar niciodată mai prejos de strălucirea plumbului incandescent, pe care alchimiștii îl toarnă în forme fabuloase, inconfundabilul poet calcă glorios pe treptele mileniului trei la fel de firesc și „obosit” ca acum 135 de ani, când a văzut pentru prima oară lumina zilei. Face școala primară la Bacău, unde își
„ … DESCHIDE CLAVIRUL ŞI CÂNTĂ-MI … ” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362500_a_363829]
-
obiecte (inele, vase, etc). Lucrarea Domniei Sale, Columna lui Traian. Monument unic al etnogenezei românilor, Edituea Eurobit, 2013 este un veritabil manual modern de istorie antică (națională și universală), un ghid de orientare în labirintul istoriei. E Coloană spiritualității românești deszăvorâtă, incandescentă, tumultuoasă, iradiantă, e o înnobilare a neamului românesc. «Columna lui Traian» a făcut posibilă înălțarea dacilor din imensul cilindru marmorean pe Coloana Infinită a neamului românesc și de acolo spre Coloana Cerului. Nu este oare curios faptul că revista Asociației
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Dadaism pe înțelesul tuturor sau: Gândirea se face în gură Motto: Elogiu celor care mătrășesc artă poetica românească cu așa-zisa poezie în vers alb. Simptomatic, idiosincrazia dilematica își reverberează atenuant ecourile absconse protoarmonice din spatele semitranscendent și disonant al obscurantismului incandescent de sorginte medievală, capsulând filonul crepuscular sincretic și aluziv metempsihotic al transmigrației alchimice înspre circumvoluțiunile interioare ale epocii istorice care tind să formeze adevărate supape paleontologice înspre propensiunea paradigmelor de orientare paseista. 27.02.14 Referință Bibliografica: Foaie verde zis
FOAIE VERDE ZIS MĂTREAŢĂ, DADAIST CU LIMBĂ CREAŢĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368397_a_369726]
-
ahtiată, Unde stăpâna e chiar ea, nenorocirea. Pogoară-n vârf de nori acei, ce văd, Cum soarele apune și răsare, Și mântuiți prin har, cu harul se ( deleg) Ei înșiși, tot pe ei, unde se moare. Unde, în jertfă, nuci incandescenți, De- atât izvor de harică lumină, Mai înfloresc încă o dată, verzi, În mâinile, ce-și scriu în palme, - o vină. Se scurg în palme clipele, ca anii, O zarvă de netimp bate-n pendul, Se tot întrec acei ce-și
UNDE SE MOARE DIN LUMINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368413_a_369742]
-
întuneric. La orizont începu să apară soarele, ca o dungă de foc. Treptat, din adâncimea mării se ridica maiestuos un cerc imens de jar. Înainte de a se despărți de linia infinitului, cercul de foc avea forma unui glob de sticlă incandescentă, așezat peste o lampă de noapte. L-am văzut cum se despărțea cu repeziciune de orizont, ridicându-se spre nesfârșirea cerului. Luna palidă, se pierdea deasupra orașului și era gata să se înfigă în vârful releului de la poștă. Priveam, mut
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
mai nobil e aspirația. Spre a se arăta măreția aspirației acesteia, niciodată n-a mai fost rezămislit în altă ființă, doar că fiecare dintre oameni are un filament propriu ce-o arde și-o descompune în lumină irizată sau flacără incandescentă. Pleiada de actori care au scris istoria teatrului românesc, veșnic nu-și va stinge luminozitatea de soare, prin pizma celor care vremelnic le trec prin față, dar trec în iureș și iau după ei și umbra... Doar unii dintre tinerii
ELVIRA DEATCU. ÎNĂLŢIMEA OMULUI ŞI LUCIREA SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367908_a_369237]