745 matches
-
trăite mai ales în timpul somnului, dar sunt reprimate cu ajutorul rațiunii la oamenii cumpătați, doar în anumite cazuri acestea pun stăpânire pe un individ, sufletul lui având „un aspect cumplit, sălbatic și nelegiuit”. Acesta va avea dorințe împotriva naturii, ca antropofagia, incestul și crima, neducând lipsă de nici o fărădelege. Doar acordul cu sine însuși, când rațiunea sau partea pasională fiind cele care stăpânesc, reușește să îndepărteze această parte tulbure. Ajuns în acest stadiu, acest om va degenera înspre cele mai mari nebunii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
al rațiunii. Arhetipul său stă în ratarea completă a realului și nediferențierea lui de închipuiri și vise: „el este acela care, treaz fiind, este așa cum am văzut că este omul în vis”. Faptul că dorințele tiranului gravitează în jurul paricidului și incestului semnifică însăși pulsiunea nediferențierii, surprinsă atât de originar de Platon în imaginea bestiei cameleonice și policefale, din genul lui Cerber, al Scyllei, sau Chimairei, monștri în care genurile animale sunt încă nediferențiate. Însă Platon sesizează că tirania nu este doar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mituri se sprijină pe o analiză teologico-morală a mitologiei: miturile sunt ficțiuni, și aceste ficțiuni povestesc minciuni profanatoare despre divin. Prin urmare, miturile trebuiesc corectate, eliminate, trebuie prescrise toate aceste povestiri despre paricide si matricide, asasinări de tot felul, violuri, incesturi, ură și înșelăciune (. . .) Miturile sunt socialmente nefaste”. Nu putem fi de acord cu aceste considerații, chiar dacă paternitatea lor se reclamă dinspre nume de maximă rezonanță. E adevărat că mitul e un produs ficțional, dar unul care fasonează și apoi impune
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de o boală cu transmitere ereditară; 3) mama suferă de un handicap fizic, psihic sau motor serios; 4)mama are vârsta de peste 45 de ani; 5) mama are deja patru copii În Îngrijire; 6) sarcina a rezultat În urma violului sau incestului 22. Toate excepțiile (În afară de cea de vârstă) se apropie de cele stipulate de legislația eugenică privind interzicerea avortului, aprobată În 1938. Asemănarea include chiar și limbajul folosit. Nici Decretul din 1966 și nici literatura adițională nu Își asumă În mod
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
noi, să bem și să mâncăm ceea ce niște proști oferă unor false divinități. Toți afirmă necesitatea măsurii în domeniul sexual? Gnosticii valentinieni vor mai degrabă orgie, banchet, isterie bahică și fără opreliști. Morala dominantă interzice copularea cu membrii familiei? Trăiască incestul!... Ea exaltă cuplul, fidelitatea, monogamia? Fiecare să-și caute perechea oriunde s-ar afla ea, nu contează căsătoriile sau obligațiile contractuale în prealabil... Mântuirea ți-o afli numai în combustia propriei tale ființe. Orgia lui Valentin duce în același loc
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu adevărat deasupra îngerilor care au creat lumea, aceste duhuri supuse greșelii, responsabile de căderea în timp și în materie. Desigur, această întreprindere poate lua mult timp. Totul depinde de ardoarea postulatului de a participa la orgii, partide de desfrâu, incesturi și alte asemenea fapte malefice în ochii partizanilor idealului ascetic și ai moralei moralizatoare. Numai că în acest joc, nimeni nu pierde, toată lumea câștigă: nu există niciun suflet, nicio individualitate care să scape acestui proces de purificare prin mai rău
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-lea. Relația dintre Michel de Montaigne și Marie de Gournay î6 octombrie 1565-13 iulie 1645) a făcut să curgă multă cerneală. Fiică adoptivă, susțin amândoi pentru a califica relația lor și a o înscrie într-o perspectivă familială care, excluzând incestul, presupune un registru filial, patern, afectuos desigur, dar platonic. Marie, descoperă primele două cărți ale Eseurilor pe la vârsta de optsprezece ani. O pasiune intelectuală la prima vedere. Nu se cunoșteau, ea nu-i scrie autorului pentru că îl credea mort - cartea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și nebunie, și neplăcere, origine naturală, și religie, un scop, a spiritului, a sufletului, terestră, a trupului, și utilitarism INCHIZIȚIE inchizitori, tortură, ISTORIOGRAFIE dominantă, subalternă, știrbită, personaj conceptual, IUBIRE adulter, cuplu ataraxic, de aproapele său, sexualitate, la Erasmus, gnostici, goliarzi, incest, ludică, la Montaigne, Spiritul Liber, la Valla, virginitate, LUMEA ANTICĂ Atena - prăbușirea ei Constantinopol ascensiune, Ierusalim ascensiune, Roma, prăbușirea ei, MORALA blândețe Erasmus, Montaigne, Valla eumetrie, măsură, Erasmus, gnostici, Montaigne Spiritul Liber prietenie Erasmus, goliarzi, Montaigne, Valla, răul, în om
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
simultane. Într-o primă grupa, Mihai Viteazul apare ca lider al ideii de nesupunere față de forță otomană, în Țară Românească și în Moldova. Narațiunea preia, în același timp, si adaptează o temă străveche, suprapusa legendei voievodului, privitoare la un posibil incest: Mihai întâlnește două femei, pe grecoaica Visa și pe fiica acesteia, Stăncuța, fără să știe că erau mama și sora sa. Se căsătorește cu Stăncuța și o tratează că pe o roaba pe Visa. O a doua grupa de lucrări
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Familia extinsă modificată 75 3.2.3. Alte tipuri de familie 75 3.2.4. Familia și gospodăria. Grupul domestic 76 3.3. Mariajul și formele sale 77 3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar 77 3.3.2. Tabuul incestului 78 3.3.3. Tipuri de mariaj 81 3.3.3.1. Monogamie și poligamie 81 3.3.3.2. Criteriul rezidențial 83 3.3.3.3. Reguli de căsătorie: endogamia și exogamia 85 3.4.Evoluția structurilor și a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ne oprim aici doar la o descriere succintă a lor. Principalele funcții sociale ale familiei sunt (Tischler et al., 1986): a) Regularizarea comportamentului sexual. Aproape fără excepție, pe întregul glob pământesc nu se permit relații sexuale întâmplătoare, practicându-se tabuul incestului (vezi 3.3.2.), care interzice relațiile sexuale între rudele apropiate, deși criteriul de stabilire a acestora diferă mult de la o societate la alta. Mijlocul oarecum formal al controlului relațiilor sexuale este interzicerea mariajului între părinți-copii, frați-surori, bunici-nepoți, unchi-nepoți și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Aceasta este valabil și pentru grup și pentru unitatea familială din interiorul lui. Necesitatea de a reduce conflictele interne din grupul lărgit (trib) a condus la apariția familiei, iar necesitatea de a le reduce în interiorul familiei a dus la tabuul incestului. În acest context explicativ se înscrie și „principiul legitimității”, elaborat de B. Malinowski (1926), potrivit căruia funcția mariajului și a familiei este de a identifica bărbatul responsabil pentru protecția femeii și a copiilor și pentru plasamentul acestora în societate. Prin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Prin tată, biologic sau doar social, se asigură poziția copilului în sistemul de rudenie în societate, iar prin familie în general, reproducția valorilor, a normelor, cunoștințelor. Teoria cooperării și a schimbului (Lévi-Strauss, 1973) - care explică mai mult endogamia și tabuul incestului (vezi 3.3.2 și 3.3.3) - insistă asupra faptului că mariajul în afara familiei sau a tribului constituie cel mai eficient mijloc de creare de alianțe. Schimbul de femei (mirese) și bărbați (miri) este prima relație socială serioasă care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
constituit baza pentru toate celelalte schimburi ce leagă și mențin indivizii și familiile împreună în sistemele sociale stabile. Explicațiile expuse mai sus, de nuanță funcționalistă, denotă beneficii importante pentru indivizi și grupuri în descoperirea familiei, la baza căreia stau tabuul incestului, schimbul de femei și bărbați prin mariaj și paternitate socială (responsabilitatea tatălui). Prin acestea, grupurile sunt întărite, iar nevoile indivizilor, satisfăcute. Dacă ne întrebăm însă în legătură cu ponderea acestor beneficii, vom vedea că ea depinde de puterea economică și politică, putere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numește „soț de ritual”. Ceremonia este obligatorie pentru ca fetele să își înceapă cariera sexuală și de reproducere. După consumarea ritualului, ele sunt libere să aibă relații sexuale cu câți bărbați vor, cu condiția să nu încalce restricțiile de castă și incest. Totuși, nici aceste relații nu sunt aleatorii, bărbații cu care se cuplează numindu-se „soți vizitatori”. Ei nu petrec mai mult de o noapte la rezidența fetei în cauză, timp în care își lasă armele la ușa casei, pentru a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bărbații din această regiune, fiind din casta războinicilor, lipseau timp îndelungat de acasă. Odată cu reducerea în timpurile noastre a serviciului militar, căsătoriile din Nayar devin tot mai normale (Ember, Ember, 2002). 3.3.2. Tabuul incestuluitc "3.3.2. Tabuul incestului" Este necesar să precizăm de la început că există o diferență între interzicerea relațiilor sexuale dintre rude apropiate și interzicerea căsătoriilor dintre ele. Tabuul incestului este expresia folosită și pentru una și pentru alta dintre aceste situații. Și într-adevăr, cele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
devin tot mai normale (Ember, Ember, 2002). 3.3.2. Tabuul incestuluitc "3.3.2. Tabuul incestului" Este necesar să precizăm de la început că există o diferență între interzicerea relațiilor sexuale dintre rude apropiate și interzicerea căsătoriilor dintre ele. Tabuul incestului este expresia folosită și pentru una și pentru alta dintre aceste situații. Și într-adevăr, cele două planuri se suprapun în foarte mare măsură. Să observăm însă că, dacă mai ales în societățile care au sisteme legislative, interdicția de căsătorie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
același lucru se întâmplă cu tabuul sexual. Medicii, lucrătorii sociali și alte persoane din domeniul asistenței și intervenției sociale ne pot spune cât de mult este încălcat practic respectivul tabu. Și acestea sunt doar cazurile cunoscute. Oricum, ca normă, tabuul incestului este aproape universal. Excepții mai semnificative constituie Egiptul antic, populațiile inca și cele hawaiene. Dar și aici incestul era permis selectiv, fiind acceptate relațiile sexuale și maritale numai între frați și surori, nu și între părinți-copii și bunici-nepoți. El este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociale ne pot spune cât de mult este încălcat practic respectivul tabu. Și acestea sunt doar cazurile cunoscute. Oricum, ca normă, tabuul incestului este aproape universal. Excepții mai semnificative constituie Egiptul antic, populațiile inca și cele hawaiene. Dar și aici incestul era permis selectiv, fiind acceptate relațiile sexuale și maritale numai între frați și surori, nu și între părinți-copii și bunici-nepoți. El este selectiv și în sensul că, de regulă, permisiunea era pentru familiile regale. Desigur, cu cât categoria „rudeapropiate” include
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
comun, nepracticarea relațiilor sexuale și a căsătoriilor între rudele apropiate este un lucru firesc, natural și nu comportă întrebarea „de ce?”. Discutarea acestui subiect este oarecum un tabu pentru bunul-simț. Dar întrucât spiritul științific nu cunoaște nici o interdicție tematică, nici tabuul incestului nu constituie un tabu investigațional. Antropologi, sociologi, psihologi și alți analiști ai etologiei umane s-au întrebat care sunt cauzele tabuului incestului. Ei au pornit de la constatarea simplă că dacă neînclinația înspre raporturile sexuale (și mariaj) între rude apropiate ar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
subiect este oarecum un tabu pentru bunul-simț. Dar întrucât spiritul științific nu cunoaște nici o interdicție tematică, nici tabuul incestului nu constituie un tabu investigațional. Antropologi, sociologi, psihologi și alți analiști ai etologiei umane s-au întrebat care sunt cauzele tabuului incestului. Ei au pornit de la constatarea simplă că dacă neînclinația înspre raporturile sexuale (și mariaj) între rude apropiate ar fi ceva natural, nu ar mai fi nevoie de tabu. O explicație mai avansată a neatracției erotice din sânul familiei este cea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și al familiarității) aparent opuse sunt complementare în condițiile existenței nici a unei foarte mari apropieri și interacțiuni, dar nici a unei apropieri inexistente sau total superficiale, ci a distanței optimale (vezi și Iluț, 2000). Concepția freudiană argumentează că tabuul incestului este înscris în psihicul nostru de adâncime. Raționamentul ar fi următorul: datorită familiarității, a contactului fizic și afectiv dintre mamă și fiu, acesta din urmă are puternice propensiuni sexuale față de mama sa. El vede însă că tatăl se bucură de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ostilitate față de propriul tată, dar și teamă față de el, pentru că îl simte mai puternic. Soluția este să-și reprime impulsul incestuos. Acesta trece în subconștient, de unde însă lucrează în continuare. Psihicul dezvoltă atunci, ca o formă de apărare, ostilitatea față de incest. Recurgând la istoria evoluției speciei umane, S. Freud conchide că impulsul incestuos este înnăscut, dar la un moment dat pe scara dezvoltării umanității s-a produs o schimbare, iar tabuul de incest s-a înscris în ereditarul uman. Într-o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atunci, ca o formă de apărare, ostilitatea față de incest. Recurgând la istoria evoluției speciei umane, S. Freud conchide că impulsul incestuos este înnăscut, dar la un moment dat pe scara dezvoltării umanității s-a produs o schimbare, iar tabuul de incest s-a înscris în ereditarul uman. Într-o formă mai atenuată, mecanismul psihanalitic de factură erotico-sexuală fiu-mamă-tată, având ca efect complexul lui Œdip, este valabil și pentru fiică-tată-mamă, soldat cu complexul Electra. Teoria freudiană nu răspunde la întrebarea de ce există
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a înscris în ereditarul uman. Într-o formă mai atenuată, mecanismul psihanalitic de factură erotico-sexuală fiu-mamă-tată, având ca efect complexul lui Œdip, este valabil și pentru fiică-tată-mamă, soldat cu complexul Electra. Teoria freudiană nu răspunde la întrebarea de ce există tabuul incestului între frați-surori, verișori-verișoare și, mai ales, rămâne în același paradox ca și concepția respingerii naturale sau a suprasaturației de stimuli: dacă motivația de adâncime ne dictează să nu avem relații sexuale cu cei din familia noastră consangvină, de ce e nevoie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]