767 matches
-
de personal de specialitate”. Sistemul de asistență socială era inițial accentuat centralizat, atât suportul financiar, cât și cel al serviciilor de asistență socială. În 1997 s-a declanșat un proces de descentralizare caracterizat însă mai degrabă prin confuzie, incompletitudine și incoerență: descentralizarea nu a fost completată și de un transfer financiar pentru comunitățile sărace pentru a reduce decalajele dintre comunitățile avantajate social și cele dezavantajate; descentralizarea, fără asigurarea unor specialiști și a surselor de finanțare corespunzătoare, a dus, în fapt, la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analize toxicologice pentru a exclude prezența alcoolului sau a altor agenți exogeni. Grupul canabis-pozitiv a Înregistrat un nivel considerabil crescut de simptome hipomaniacale și agitație În vreme ce grupul canabis-negativ (de control) și un nivel inferior de halucinații auditive, aplatizare afectivă și incoerență verbală. Subiecții canabis-pozitivi au avut o evoluție pe termen scurt foarte bună. După o săptămână grupul a arătat o ameliorare marcată, mai ales În ceea ce privește simptomele psihotice, În timp ce grupul de control a rămas practic neschimbat. Réactions dépressives Rareori, utilizarea regulată de
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
cu o evoluție în general ciclică, adesea de natură constituțională și endogenă, uneori însă și secundar reactiv (A. Porot). Acesta se caracterizează printr-o dispoziție afectivă exaltată, de tip euforic, fugă de idei ce poate ajunge la o stare de incoerență, polipragmazie, instabilitate motorie, agitație, logoree, gândire prin asonanță, adesea un limbaj de tip moriatic. Din punct de vedere psihopatologic se notează următoarele tipuri de tulburări specifice: - tulburări de dispoziție afectivă de tip euforic, - tulburări intelectuale (atenție flotantă, inconstanță, fugă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mania verbală” în care accelerarea ritmului gândirii și hiperactivitatea sunt de mică intensitate; b) Mania coleroasă, caracterizata prin reacții de mânie și irascibilitate crescută; c) Mania confuzivă sau incoerentă, înrudită cu sindromul amențial prin caracterele sale de degradare profundă și incoerență în gândire și activitate; d) Mania supraacută sau „furoarea maniacală”, asociată cu abolirea stării de conștiință și stări onirice; e) Hipomania, este o stare de excitație maniacală mult atenuată, minoră. Sindromul maniacal poate fi întâlnit în faza maniacală a PMD
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și determinările acesteia nu sunt în raport cu ideile, sentimentele și determinările acestora independent de voința sa”. Din această definiție rezultă că starea delirantă se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: - un dezacord cu realitatea, - dezordinea vieții psihice care constituie substratul gândirii delirante (incoerență și automatism). Rezultă de aici faptul că delirul poate fi considerat în felul următor: - sub aspectul său superficial-formal (idei, convingeri, teme); - sub aspectul său profund, ca sens și ca determinare, în raport cu condițiile constituirii sale (starea delirantă a personalității). Pentru Y
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imposibilitatea fixării atenției, reflectarea realității înconjurătoare sub o formă fragmentară, fără o legătură. 2) Dezorientarea în timp și spațiu, în raport cu situația sau circumstanțele, cu propria sa persoană sau nerecunoașterea persoanelor din jur, cu rare excepții a celor foarte apropiate. 3) Incoerența gândirii de diferite grade, cu slăbirea sau cu pierderea simțului critic. 4) Alterarea memoriei, constând în dificultatea bolnavului de evocare a propriilor acte comise de acesta în cursul perioadelor sale de confuzie, precum și o amnezie completă a acestora. Cauzele care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
accepțiune variată constând din următoarele: - onirismul sau delirul oniric (Lasegue, Regis); - oneiroidia, diferită de onirism (Mayer-Gross) constând din confuzie cu trăiri incoerente și fantastice. S-a vorbit în unele cazuri de „oneirofrenie” și de „catatonia oneiroidă”. 5) Amenția constă în incoerența gândirii, stare de confuzie mintală, agitație dezordonată, amnezie posteritică (Meynert, Chaslin, Mayer-Gross, Jaspers). Este o stare clinică de perplexitate la care se notează prezența iluziilor, a halucinațiilor și ideilor delirante cu caracter fragmentar. 6) Delirul acut este o confuzie mintală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o stare continuă de excitație psihomotorie dezordonată, logoree, neliniște și instabilitate, polipragmazie. Ea poate îmbrăca două tipuri de tablouri clinico-psihiatrice: a) Mania cronică simplă, caracterizată prin excitație psihomotorie dezordonată, logoree, asociații ideative superficiale, asonanță, putând ajunge la o stare de incoerență și acte de violență. b) Mania cronică delirantă, care asociază la tabloul clinic al precedentei idei delirante, de regulă difuze, nesistematizate, dar, în unele cazuri, și un delir sistematizat tematic ce poate aminti de dezvoltările paranoice. Psihoza maniaco-depresivă PMD, împreună cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Delirul este acea tulburare de gândire, caracterizată prin dezacordul ideilor, judecăților și sentimentelor unui individ, independent de voința acestuia, în raport cu realitatea logică (H. Ey). Starea delirantă se caracterizează prin următoarele aspecte: dezacordul cu realitatea obiectivă logică; dezorganizarea vieții psihice prin incoerență, discordanță și autism. Rezultă de aici două atitudini privind modul de interpretare al delirului și anume: a) Delirul este un fenomen psihopatologic elementar, reductibil la o idee, o eroare, un sentiment, o intuiție, considerat ca un fenomen primar ireductibil la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „închidere în sine patologică” (E. Minkowski). În domeniul vieții afective remarcăm dezinteres, inerție, apatie. 2) Simptome inconstante: a) Sindromul catatonic reprezentat prin: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau stereotipă, - pasivitate, sugestibilitate și mimetism. b) Delir caracterizat prin următoarele aspecte: - incoerență, - organizare paralogică de tipul gândirii onirice, - tulburări de comportament. c) Halucinații auditive, cenestezice sau fenomene de automatism mintal. La cele două grupe de simptome psihopatologice, specifice schizofreniei, mai sus menționate, se mai adaugă și un grup de simptome fizice, din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme clinice de schizofrenie, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Tipul catatonic în care predomină tulburările psihomotorii din seria sindromului catatonic (stupoarea, negativismul, rigiditatea, excitația, atitudinea catatonică). 2) Tipul dezorganizat este forma clinică în care se notează următoarele tulburări: incoerența, relaxarea marcată a asociațiilor, comportamentul evident dezorganizat, afectul plat sau flagrant inadecvat. 3) Tipul paranoia se caracterizează prin prezența halucinațiilor auditive și a ideilor delirante asociate acestora, cu caracter sistematizat sau nesistematizat. 4) Tipul nediferențiat este acela în care simptomele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectul plat sau flagrant inadecvat. 3) Tipul paranoia se caracterizează prin prezența halucinațiilor auditive și a ideilor delirante asociate acestora, cu caracter sistematizat sau nesistematizat. 4) Tipul nediferențiat este acela în care simptomele psihotice predominante sunt următoarele; idei delirante, halucinații, incoerență, comportament flagrant dezorganizat. 5) Tipul rezidual se caracterizează prin obtuzia emoțională, retragerea socială, comportament de tip excentric, gândire ilogică, uneori prezența ideilor delirante sau a unor halucinații nepredominante și neînsoțite de un afect puternic. Personal, am preferat, din motive didactice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul formelor precedente și acest grup de psihoze cu evoluție ciclică prezintă manifestări dublu polarizate, fie către polul excitabil, fie către polul inhibat, așa cum se poate vedea în cele de mai jos. Polul excitabil Polul inhibat - gândire incoerentă cu logoree; - incoerența alegerii subiectului, digresiuni; - dificultăți tranzitorii de recunoaștere a persoanelor; - delir de interpretare; - fluctuații anxioase și euforice ale dispoziției afective de o intensitate mai scăzută decât în cazul psihozelor anxios-euforice. - inhibiția gândirii cu perplexitate; - perplexitate ideativă a semnificațiilor (percepție delirantă); - delir
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca o interdicție. Fuga: pulsiunea irezistibilă de a pleca brusc, fără un scop și fără o adresă anumită. Se caracterizează prin faptul că este subită, irațională și limitată în timp. Fuga de idei: accelerare a fluxului ideativ putând merge până la incoerență. Gatism: incontinență sfincteriană întâlnită în cazurile de arierație mintală profundă (imbecili, idioți) sau în cursul fazelor terminale ale stărilor demențiale. Glischroidie: lentoare sau vâscozitate ideativă, afectivă și motorie, adesivitate cu bradipsihie specifică stărilor epileptoide. Halucinație: percepție fără obiect. Tulburare psihopatologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apărută brusc, căreia bolnavul nu i se poate opune și care-l determină să comită acte iraționale, brutale sau periculoase. Incest: întreținerea de relații sexuale între rude apropiate (ascendenți și descendenți) prohibită de legile biologice, morale, culturale, religioase și social-juridice. Incoerență: tulburare psihică caracterizată prin lipsă de coeziune de legătură logică între idei, acte și conduite. Indiferență: stare de neutralitate afectivă, lipsă de interes, inactivitate și necomunicare cu mediul, întâlnită la unii bolnavi psihici. Inhibiție: proces funcțional activ care suspendă sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Enurezis Epilepsie Erotomanie Euforie Excitație Exhibiționism Exogenie Extaz Fabulație Fetișism Fobie Frigiditate Frustrare Fuga Fuga de idei Gatism Glischroidie Halucinație Heautoscopie Hiperestezie Hiperstenia Hipnagogice Hipnapompice Hipoestezia Hipomanie Hipostenia Homosexualitate Iatrogenie Idee fixă Identitate Iluzie Imaginea de sine Imaturitate Impulsiune Incest Incoerență Indiferență Inhibiție Insatabilitate psihomotorie Involuție Ipohondria Isterie Iterație Îndoială Lesbianism Licantropia Lipemanie Logoclonie Logoree Manie Manierism Masochism Mânie Megalomanie Melancolie Menopauză Mentismul Mitomania Mongolism Monomanie Moria Mutism Narcisism Narcolepsie Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rezerve persistau. Unii au înțeles însă că situația devenise ireversibilă. Acest segment important al populației s-a angajat atunci într-o profundă activitate cognitivă de reorganizare a reprezentărilor lor sociale. Au devenit susținători ai noului curs, militanți pentru noua ordine. Incoerența însă persista, evoluția contradictorie a societății încuraja încă ecartul și adoptarea unei atitudini de atenție. Dar noile practici, elaborate de noii dirigenți și de susținătorii lor, au început să se impună, iar actorii sociali care se opuneau acestor practici au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin înțesarea metaforelor sau a nucleelor liricoide sau eseistice pe un vag schelet epic. Cultivarea fragmentarismului și a rupturilor epice sau finalul, imprevizibil, obscurizează și mai mult conținutul unor scrieri ce par emanația unei schizoidii auctoriale. În general, aspectul de incoerență vine din amalgamarea mai multor formule tematice și narative, din beția de cuvinte sau din incapacitatea scriitorului de a fixa un palier epic. Calul troian este o istorie insolită, care se alcătuiește ca o succesiune de povestiri stranii, cu deschideri
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
peste care domnesc angoase, criticul descifrează în farsa tragică anumite convenții de atelier, poetica deschisă spre a aglutina stiluri extrem de diverse, urmările firești ale acestei atitudini estetice în construcția personajului, a intrigii, replicilor etc., totul pus sub semnul parodicului, mimând incoerența realității și discontinuitatea labirintică a psihicului. Concluziile atestă metamorfoza comicului contemporan, întrepătruns cu alte categorii estetice și alte stiluri. De la teatrul absurdului M. a trecut lesne la poetica Noului Roman, situat pe același palier al genezei social-filosofice. Primele delimitări teoretice
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
cu cunoștințele deja existente, decidentul realizând mereu un proces de actualizare a calculului, prin integrarea noilor cunoștințe. Acestea nu sunt însă neapărat integrabile în vechea imagine cognitivă, făcând-o mai exactă și mai coerentă, ci pot crea adesea mai multă incoerență. Metodele analitice clasice sunt aplicabile la o imagine cognitivă care, deși incompletă și incertă, este coerentă logic. Altfel, ele sunt inoperante. Dificultatea care apare în aceste condiții nu stă în calculul propriu-zis, ci în configurația cunoștințelor care urmează să fie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca aberante sau iraționale. De pildă, Septimiu Chelcea, Dumitru Sandu și colaboratorii lor au pus În discuție publică importanța decisivă a unor legături culturale adânci care dau sens opțiunilor și șanselor de viață ce caracterizează tranziția, cu toate contrazicerile și incoerențele acestora. De asemenea, cercetările succesive, pe o perioadă mare de timp, ale grupului Dan Banciu - Sorin M. Rădulescu asupra devianței, corupției, criminalității au adus În fața opiniei publice unele dimensiuni paradoxale ale fenomenelor care explică rezistența și amplitudinea acestora. Corupția, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
literatura onirică nu e o literatură a delirului, nici a somnului, ci a deplinei lucidități.” Diferențele specifice față de alte formule literare care au exploatat visul sunt afirmate răspicat: „În opoziție cu suprarealismul, onirismul refuză dicteul automat, sclavia inconștientului și a incoerenței, cultivând totuși ambiguitatea - dar lucid și riguros calculată. Ambiția literaturii onirice este o dublă negare: o negare structurată și de metodă a suprarealismului, și una formală, de scriitură, dar nu mai puțin categorică, a fantasticului romantic. Onirismul estetic, văzut categorial
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
o „lectură” rapidă a recentei cărți a lui Etzioni, The Monochrome Society (Princeton University Press, 2001; ed. rom.: Societatea monocromă, traducere de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2002). Voi propune apoi câteva reflecții asupra acestei utopii comunitariste, plecând de la ambiguitățile și incoerențele doctrinei pentru a mă opri, în final, la eventuala sa aplicare în practica social-politică. 1. Comunitateatc "1. Comunitatea" Folclorul intelectual din științele umane colportează de aproape un secol legendara distincție între Gesellschaft („societate” - dar, vom vedea mai jos, aceasta e
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Kant greșește numai în măsura în care el nu distinge clar legea ca atare de acea judecată care stabilește dacă ea se aplică sau nu într-o anumită situație particulară 25. Încercând să apere, în acest fel, interdicția necondiționată a minciunii de reproșul incoerenței cu poziția principială a lui Kant, Hofmeister va propune o interpretare cel puțin îndoielnică a textelor din 1797. Ceea ce cădea sub sancțiunea unei interdicții absolute în aceste texte ar fi „ceva contrar cu ceea ce este socotit bun din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
contribuie la fragmentarea activității de evaluare a riscurilor de activitățile de control intern, iar eforturile auditorului intern vor fi mai puțin valoroase și nu vor fi direcționate către un tablou integrat, care să reflecte corelat slăbiciunile organizației. Preocupări legate de incoerențele sistemului de control intern, care se constituie într-un răspuns la evaluările riscurilor și asigurarea rezonabilă pe care trebuie să o ofere acestea managementului general au fost în atenția permanentă a specialiștilor în domeniu. Pe plan internațional sunt recunoscute două
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]