290 matches
-
ce îndestula trebuințele sale modeste și îi rămânea timp destul și pentru studii și pentru petreceri și distracții. Nota Dir.” (p. 758) Iacob Negruzzi, ca Director al revistei, neagă sau nuanțează ceea ce afirmase el însuși în iulie. Asemenea nînțelegeri, reveniri, incongruențe arată tocmai frământările din grupul apriopiaților lui Eminescu și ele se vor regăsi în studiul publicat de Nicolae Pătrașcu în Convorbiri literare (în cartea sa, însă, vor fi diferențe de text, autorul rescrie, taie, adaugă,etc.) Dacă nu ținem cont
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Apar figuri mitologice și livrești, peisajul se spiritualizează în viziuni (neo)expresioniste, tonalitatea senină, jubilatoare face adesea loc decepției și interogației, iar discursul liric devine, dacă nu neapărat mai profund, cel puțin mai opac. Poetul profesează cu voluptate - uneori excesivă - incongruența, asintaxismul și oximoronul. Rezultatul acestor operații este o lirică bazată pe bruierea sintaxei uzuale și pe metaforizarea intensă a câtorva nuclee semantice „tari” (sângele, lumina, oglinda, țărâna etc.). De altfel, poetica sublimării obiectului sau a sentimentului va constitui și baza
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
Poetul postbelic nu are, așadar, o frază argheziană și una barbiană, nu oscilează între mari modele, preluate mai întâi cu șovăieli de novice și abandonate apoi cu lejerități de maestru. Traseul său poetic nu este unul ondulat, cu inegalități și incongruențe, cu notabile (s)căderi și mari reușite; el e un poet mereu egal cu sine, și perfect matur de la bun început. Și de o originalitate ce refuză parcă să se dilueze. În poeme coexistă două tipare lirice bine încrustate, altfel
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
rafinament, în acorduri fin de siècle. Dar și teatralitatea animă un imaginar poetic pendulând între senzualitatea „serbărilor galante”, de sorginte verlainiană, și macabrul, baudelairean, al agoniei și morții. Cu grație, I. evită pastișa, iar nota lui originală derivă din observarea incongruențelor vieții și absorbirea lor într-un dans al halucinării funambulești (Noapte fantastică, Sonet regal, Trecutul, Scenetă, Nocturnă). Inima aprinsă de iubire e „lampion”, „hârtie și spoială”; „lumina nepoftită” îi stingherește pe morții din suflet: „Doar unul dintre dânșii - un mic
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
9.4.4. Strategii de restrângere 110 3.9.5. Strategiile tehnologice 111 3.9.6. Strategiile inovaționale 118 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial 118 3.9.6.1.1. Neprevăzutul 122 3.9.6.1.2. Incongruențele 127 3.9.6.1.3. Necesitatea procesului 129 3.9.6.1.4. Structura sectorului și a pieței 130 3.9.6.1.5. Schimbări ale modului de percepție 131 3.9.6.1.6. Noile cunoștințe 131 3
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
angajat În sectorul respectiv și reprezintă simptomele schimbărilor care au avut deja loc sau se pot produce În viitorul imediat cu un efort minim. Ele includ (Băcanu, 1997, p. 285): • neprevăzutul - succesul neprevăzut, eșecul neprevăzut și evenimentul neașteptat din exterior; • incongruența - discrepanța dintre realitatea În fapt și percepția realității; • necesitatea procesului - veriga lipsă din structura sectorului sau din structura pieței. Sursele externe se referă la transformările care au loc În afara firmei sau a sectorului respectiv și se Împart În trei categorii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Compania a perceput schimbarea ca pe o oportunitate; șocul transformării „imposibilului” În realitate a impulsionat renunțarea la planurile și prognozele sale și adaptarea cât mai performantă la noile cerințe. 3.9.6.1.2. Incongruențeletc "3.9.6.1.2. Incongruențele" O incongruență este, de fapt, o discrepanță Între realitățile economice, Între acestea și percepții, Între principiile producătorilor și ale clienților sau Între verigile unui proces. Incongruența creează o stare de instabilitate, În timpul căreia eforturi mici pot genera restructurări economice și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
perceput schimbarea ca pe o oportunitate; șocul transformării „imposibilului” În realitate a impulsionat renunțarea la planurile și prognozele sale și adaptarea cât mai performantă la noile cerințe. 3.9.6.1.2. Incongruențeletc "3.9.6.1.2. Incongruențele" O incongruență este, de fapt, o discrepanță Între realitățile economice, Între acestea și percepții, Între principiile producătorilor și ale clienților sau Între verigile unui proces. Incongruența creează o stare de instabilitate, În timpul căreia eforturi mici pot genera restructurări economice și sociale de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la noile cerințe. 3.9.6.1.2. Incongruențeletc "3.9.6.1.2. Incongruențele" O incongruență este, de fapt, o discrepanță Între realitățile economice, Între acestea și percepții, Între principiile producătorilor și ale clienților sau Între verigile unui proces. Incongruența creează o stare de instabilitate, În timpul căreia eforturi mici pot genera restructurări economice și sociale de proporții. Este simptomul unei schimbări În curs sau de dată foarte recentă din cadrul unui sector, al unei piețe sau al unui proces. Din acest
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și procesului. 1. Realitățile economice incongruente apar atunci când crește cererea față de un produs sau un serviciu fără să se Îmbunătățească performanțele sale economice. Întrucât simpla creștere a cererii nu poate asigura rentabilitatea unui sector, firmele trebuie să folosească prilejul unei incongruențe pentru a-și Îmbunătăți poziția concurențială. Întreprinderile noi, mici și foarte concentrate exploatează cu succes aceste ocazii majore de inovație și beneficiază, de obicei, de un interval lung de menținere a avantajului obținut, deoarece companiile mari sunt prea preocupate să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
urmă a rezultatelor financiare. Uneori problema este nelămurită, Însă este foarte clar ce trebuie făcut; alteori problema este bine Înțeleasă, dar nimeni nu știe cum să o rezolve. „Mini-laminorul” de oțel reprezintă o inovație care a valorificat cu deosebit succes incongruența dintre o cerere sacadată, cu creșterea lentă, și cerințele tehnologice ale unui proces de producție prin definiție supracapacitat. Industria siderurgică tradițională prosperă În timp de război și de reconstrucție; perioadele de pace Încetinesc creșterea cererii. Producătorii sunt constrânși de concurență
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
iar mini-laminoarele pot satisface creșterea sacadată a cererii, lucrând În același timp la capacitate optimă. Deși guvernele, laminoarele integrate și sindicatele continuă să lupte Împotriva lor, mini-laminoarele dețin deja aproximativ 50% din piața de oțel a Statelor Unite. În cazul unei incongruențe, soluția inovatoare trebuie definită clar și introdusă prin folosirea tehnologiei existente, cunoscute și cu resurse ușor de obținut. Dacă dezvoltarea sa necesită o muncă deosebită de cercetare și cunoștințe noi, firma trebuie să mai aștepte, deoarece inovația de succes pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
inovatoare trebuie definită clar și introdusă prin folosirea tehnologiei existente, cunoscute și cu resurse ușor de obținut. Dacă dezvoltarea sa necesită o muncă deosebită de cercetare și cunoștințe noi, firma trebuie să mai aștepte, deoarece inovația de succes pe baza incongruențelor de realitate economică este Întotdeauna simplă și evidentă. De obicei, inovatorii nu sunt deranjați de marii concurenți până când aceștia cresc suficient de mult pentru a transforma Întregul sector. 2. Incongruența dintre percepție și realitate conduce, de obicei, la Îndreptarea eforturilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
trebuie să mai aștepte, deoarece inovația de succes pe baza incongruențelor de realitate economică este Întotdeauna simplă și evidentă. De obicei, inovatorii nu sunt deranjați de marii concurenți până când aceștia cresc suficient de mult pentru a transforma Întregul sector. 2. Incongruența dintre percepție și realitate conduce, de obicei, la Îndreptarea eforturilor Într-o direcție greșită, pentru că realitatea este interpretată În mod eronat, iar managerii nu se concentrează asupra problemelor dominante. În cazul flotei comerciale, s-a Încercat timp de mulți ani
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mărfuri preambalate, ceea ce era mult mai rapid. Inovația a constat În vasul container, care a redus atât costurile, cât și gabaritul cu 60%, a micșorat la un sfert timpul inițial de staționare, contribuind la creșterea traficului comercial de peste cinci ori. Incongruența se anunță singură atunci când eforturile concentrate nu Îndreaptă situația, ci, dimpotrivă, o agravează; nu necesită Însă inovații „eroice”, ci doar adaptarea la metodele existente. Deși caracterizează Întregul sector, soluția trebuie să fie simplă și specifică. 3. Incongruența dintre valorile furnizorilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de peste cinci ori. Incongruența se anunță singură atunci când eforturile concentrate nu Îndreaptă situația, ci, dimpotrivă, o agravează; nu necesită Însă inovații „eroice”, ci doar adaptarea la metodele existente. Deși caracterizează Întregul sector, soluția trebuie să fie simplă și specifică. 3. Incongruența dintre valorile furnizorilor/producătorilor și cele ale clientului/consumatorului este cea mai obișnuită. Producătorii și furnizorii nu știu exact ce cumpără clientul; ei propun ceea ce cred că reprezintă valoare pentru client. Așteptările și valorile acestuia sunt adesea diferite, iar producătorii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cred că reprezintă valoare pentru client. Așteptările și valorile acestuia sunt adesea diferite, iar producătorii/furnizorii se plâng de „lipsa de logică”, de „iraționalitatea” consumatorului, care „nu vrea să achite calitatea”. Cel mai elocvent exemplu de inovație specifică bazată pe incongruența dintre percepțiile consumatorului cu cele ale producătorului se regăsește În domeniul financiar. Marile instituții americane (Merrill Lynches, Dean Witters, E.F. Hutton) consideră că valorile lor coincid cu cele ale clienților, care „investesc pentru a se Îmbogăți”. O mică firmă din
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
neimpozabile; doar o optime din operațiunile sale se desfășoară În cadrul bursei. Produsul livrat este de ordin psihologic: liniștea economisirii În locul Îmbogățirii. În timp ce marile firme financiare nu vor nici măcar să accepte realitatea, popularitatea și beneficiile acestei companii continuă să crească. 4. Incongruența de proces, legată fie de ritmul, fie de logica acestuia, nu reprezintă o subtilitate; cei direct implicați sunt conștienți de ea, dar, de multe ori, axioma satisfacerii clientului sau consumatorului este neglijată În favoarea practicilor tradiționale. Vizibilitatea internă și menținerea imaginii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
lipsă”, un detaliu minor al unui proces aproape gata structurat. 3.9.6.1.3. Necesitatea procesuluitc "3.9.6.1.3. Necesitatea procesului" Necesitatea specifică, concretă a procesului apare Într-o afacere sau Într-un sector ca urmare a incongruențelor sau a modificărilor demografice. Necesitatea procesului nu este determinată de un eveniment intern sau extern, ci se concentrează asupra muncii, asupra sarcinilor care trebuie efectuate, perfecționând o metodă, Înlocuind o legătură slăbită sau reproiectând Întregul proces În funcție de ultimele descoperiri științifice
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
imprevizibilă; nu se poate ști nici măcar dacă cel căruia Îi este destinată inovația va fi receptiv sau reticent față de aceasta. Riscurile pot fi reduse substanțial prin integrarea cunoștințelor noi În una dintre sursele definite anterior - Îndeosebi necesitatea procesului, neprevăzutul și incongruențele, unde receptivitatea a fost deja stabilită sau poate fi testată cu un grad ridicat la certitudine. În plus, cunoștințele necesare pot fi definite destul de precis. Din aceste considerente, „cercetarea programată” este la Îndemână. În ciuda tuturor riscurilor și dificultăților, recompensele potențiale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
nefiind înțeleasă de spanioli le făcea impresiunea unui șirte-mărgărite sau vuiet nedeslușit de glasuri 122. Avem și aici de-a face cu imaginea unei forme infinit variate, neraționalizată de nicio "gramatică", doar că accentuarea se face în sensul negativ al incongruenței: varietatea pe care o presupune "mărgăritarul" e percepută în acest context ca sursă a ilizibilității și confuziei. Ceea ce vreau să subliniez e circulația de care se bucura în epocă această reprezentare. Există o atracție certă pe care figura șirului de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unor toponime sau denumiri străine, precum Ohaio în loc de Ohio sau Ghever Bever Ferai. Un necunoscător de germană și de istorie a Brașovului nu ar putea ghici că e vorba despre clădirea Societății Industriașilor (Gewerbeverein), azi Muzeul de Artă. în ciuda acestor incongruențe, cartea și proiectul integral se dovedesc utile, interesante prin tematică, cercetarea realizată și menirea educativă asumată, prin impactul pe care îl vor avea. Personal, lectura ne-a dăruit nu numai confirmarea celor știute, dar și aflarea multor lucruri noi. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cărui merite în detectarea, urmărirea și ,sponsorizarea" critică și sufletească a ,generației 2000" sînt în afara discuției. Salutăm fața generoasă a acestui atît de egotic exeget. Totuși, în alcătuirea cărții de care ne-am ocupat mai sus, d-sa etalează o incongruență amuzantă. Dacă multe din propozițiile tinerilor antologați sînt mai mult decît neconvenționale, exempli gratia: , Nu poți să sugi la infinit p (...) și să nu conștientizezi nimic" (Veronica A. Cara), comentariile d-lui Mincu ,conștientizează" într-un stil hipertehnicist: ,se instituie
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
mere, veniți/ Tocmai din satul meu de la Prut/ În piața Matache, din București./ Stau merele noastre/ Rușinoase și umilite,/ Printre banane" (Vremuri). În fine, Basarabia natală e proiectată într-o dialectică a libertății, nostalgic percepută în umbra neîmplinirii, a dramaticei incongruențe dintre verbul speculativ și fapta istorică: "Rău să nu înțelegi/ Că ești liber./ Dar groaznic/ Să nu pricepi că ești rob / Aceasta e Basarabia,/ Frate al meu,/ Tu, care înghețatele mîini/ Ale copiilor ei/ Le încălzești în mîinile tale./ Sînt
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
seducătoare, dar i se poate reproșa o anume suprapunere de planuri: ce fel de lector trebuie cercetat, pînă la urmă, în predosloviile cărților vechi, cel real sau cel virtual, cel istoric sau cel transistoric? Autorul însuși sesisează pericolul unei anume incongruențe metodologice care ar proveni, după părerea sa, chiar din tipul de discurs analizat. Astfel, "formulele stereotipe iubite cetitoriule fac apel mai degrabă la o proiecție ideală a lectorului, în timp ce unele informații din prefețe pot fi interpretate mizînd pe cel concret
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]