731 matches
-
cu D. Anghel, dar acesta, la rându-i, pare feminin, lilial, estet, față de poetica senzuală, directă, aproape aspră, a autoarei. Viorele anunță deja temele predilecte, deplin conturate în versurile de maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și ratarea, predestinarea, fragilitatea umanului. Deschiderea către sinestezie, către corespondențele tainice care cosmicizează senzațiile imediate ( G. Călinescu), relevă latura simbolistă a acestui lirism, prefigurare a poeziei noastre interbelice. Torsul pisicii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
-i atribuie rezultatele la sarcină, proiect. Pe de altă parte, indivizii direcționați spre interior caută să dețină controlul asupra rezultatelor sarcini, proiectului pentru propria satisfacție (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.3 Disonanța cognitivă În acord cu teoria cognitivă, inconsistența între două elemente cognitive (fie că este vorba de credințe, atitudini sau comportamente) duce la apariția unei disonanțe. Considerată neplăcută, prezența disonanței motivează individul să schimbe una sau mai multe elemente cognitive, în încercarea de a elimina starea de neplăcere
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
redactarea textului legii fundamentale au avansat o critică a principiului separației puterilor, considerându-l o obsesie dăunătoare atât teoriei constituționale, cât și practicii exercitării puterii. În plan teoretic, experții noștri s-au bazat pe reflecțiile unor gânditori care au subliniat inconsistența doctrinei lui Montesquieu. Astfel, Rousseau arătase că Montesquieu, neputând diviza suveranitatea în principiul ei, a divizat-o în obiectul ei; or, dacă nu putem diviza suveranitatea, în mod logic nu putem divide nici puterea. În concepția lui Rousseau, puterea legislativă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
i-a acuzat multă vreme pe guvernanți că doresc menținerea confuziei în privința separației puterilor, pentru a lăsa deschisă posibilitatea instituirii unui regim autoritar. Reprezentanții puterii au replicat că opoziția nu s-a racordat la dezbaterile actuale pe plan mondial cu privire la inconsistența principiului separației puterilor în stat. În final, cei mai mulți dintre reprezentanții opoziției au votat împotriva textului Constituției (fapt care le-a atras un surplus de antipatie în opinia publică). A treia problemă spinoasă a Constituției postcomuniste a constituit-o garantarea proprietății
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
2. Lev Șestov - Noaptea din grădina Ghetsimani 3. Matei Călinescu - Viața și opiniile lui Zacharias Lichter 4. Barbey d’Aurevilly - Dandysmul 5. Henri Bergson - Gîndirea și mișcarea 6. Liviu Antonesei - Jurnal din anii ciumei : 1987-1989 7. Stelian Bălănescu, Ion Solacolu - Inconsistența miturilor : Cazul Mișcării legionare 8. Marcel Mauss, Henri Hubert - Teoria generală a magiei 9. Paul Valéry - Criza spiritului și alte eseuri 10. Virgil Nemoianu - Micro-Armonia 11. Vladimir Tismăneanu - Balul mascat 12. Ignațiu de Loyola - Exerciții spirituale 13. * * * - Testamentum Domini (ediție
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sărăciei comunitare în practica DEVCOM 151 Capitolul 6 Ideologii implicate în DEVCOM 153 Ideologii sistematice 154 Succesiuni istorice 154 Nuclee ideologice 156 Ideologii sociale 159 Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli în România socială 159 Întrebări și scop 159 Dezbaterea privind inconsistența de status 161 Contexte ale frustrării sociale și mobilizării 163 Ipoteze 164 Date și metodă 168 Rezultate 172 Profilul grupurilor AAP 173 Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune 177 IS ca variabilă dependentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociale 159 Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli în România socială 159 Întrebări și scop 159 Dezbaterea privind inconsistența de status 161 Contexte ale frustrării sociale și mobilizării 163 Ipoteze 164 Date și metodă 168 Rezultate 172 Profilul grupurilor AAP 173 Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune 177 IS ca variabilă dependentă 179 Concluzii 180 Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 187 Naționalismul între universalism și particularism 187 Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze 195 Radicalismul în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ideologii implicate în DEVCOM 157 Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al dezvoltării satului cu valori calculate pentru toate satele României pentru 1992 și 2002 FRDS Fondul Român de Dezvoltare Socială FSD Fundația pentru o Societate Deschisă HIGHPROB Comunitate de romi cu probleme foarte severe INS Institutul Național de Statistică IS Inconsistență de status LOWPROB Comunitate de romi cu probleme de intensitate redusă MIDPROB Comunitate de romi cu probleme severe NONPROB Comunitate de romi fără probleme deosebite de accesibilitate, infrastructură sau venituri PROROMI Sondaj realizat de Banca Mondială și ANR în anul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sărăcie. Al doilea scop este acela de a analiza în ce măsură pozițiile inegale în diferite ierarhii sociale determină adoptarea unor puncte de vedere diferite cu privire la modalitatea de rezolvare a problemelor tranziției. Este vorba despre oîncercare de a răspunde la întrebarea dacă inconsistența de status (IS) ca „dimensiune nonverticală” a stratificării (Lenski, 1954) este semnificativă pentru diferitele atitudini față de acțiunea publică în România. Abordăm această ipoteză în contextul teoriei conform căreia „în perioadele de schimbare rapidă apar inconsistențe de status la un mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a răspunde la întrebarea dacă inconsistența de status (IS) ca „dimensiune nonverticală” a stratificării (Lenski, 1954) este semnificativă pentru diferitele atitudini față de acțiunea publică în România. Abordăm această ipoteză în contextul teoriei conform căreia „în perioadele de schimbare rapidă apar inconsistențe de status la un mare număr de persoane” (Coleman, 1990, p. 477), precum și al afirmației că „perioadele de schimbări rapide merg cu siguranță mână în mână cu o proliferare a inconsistenței lor de status” (Forse, Lemel, 1998, p. 1). Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
teoriei conform căreia „în perioadele de schimbare rapidă apar inconsistențe de status la un mare număr de persoane” (Coleman, 1990, p. 477), precum și al afirmației că „perioadele de schimbări rapide merg cu siguranță mână în mână cu o proliferare a inconsistenței lor de status” (Forse, Lemel, 1998, p. 1). Dacă ipoteza pe care am formulat-o cu privire la IS se dovedește a fi corectă, vom putea trage cel puțin două concluzii: (1) fenomenele de IS sunt probabil larg răspândite în societățile aflate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
1996), situație în care beneficiile de pe urma statusului sunt mai mari decât investițiile (de exemplu, veniturile sunt mai mari față de cele care ar corespunde nivelului de educație), este mult mai probabil să apară atitudini diferite față de strategiile publice decât în cazul inconsistențelor negative, situație în care se obțin beneficii mai mici de pe urma statusului decât investițiile făcute. Ne putem aștepta la unele variații în opiniile populației cu privire la strategiile de acțiune publică optime în funcție de frustrările și satisfacțiile care sunt generate de IS pozitive sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care se obțin beneficii mai mici de pe urma statusului decât investițiile făcute. Ne putem aștepta la unele variații în opiniile populației cu privire la strategiile de acțiune publică optime în funcție de frustrările și satisfacțiile care sunt generate de IS pozitive sau negative. Dezbaterea privind inconsistența de statustc "Dezbaterea privind inconsistența de status" Chestiunea „cristalizării de status” (status crystallization) (Lenski, 1954) sau a „inconsistenței de status” (status inconsistency) este o provocare de ordin metodologic și teoretic. Odată cu Lenski, sociologii au început să analizeze importanța localizării simultane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mici de pe urma statusului decât investițiile făcute. Ne putem aștepta la unele variații în opiniile populației cu privire la strategiile de acțiune publică optime în funcție de frustrările și satisfacțiile care sunt generate de IS pozitive sau negative. Dezbaterea privind inconsistența de statustc "Dezbaterea privind inconsistența de status" Chestiunea „cristalizării de status” (status crystallization) (Lenski, 1954) sau a „inconsistenței de status” (status inconsistency) este o provocare de ordin metodologic și teoretic. Odată cu Lenski, sociologii au început să analizeze importanța localizării simultane într-o poziție inferioară și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
opiniile populației cu privire la strategiile de acțiune publică optime în funcție de frustrările și satisfacțiile care sunt generate de IS pozitive sau negative. Dezbaterea privind inconsistența de statustc "Dezbaterea privind inconsistența de status" Chestiunea „cristalizării de status” (status crystallization) (Lenski, 1954) sau a „inconsistenței de status” (status inconsistency) este o provocare de ordin metodologic și teoretic. Odată cu Lenski, sociologii au început să analizeze importanța localizării simultane într-o poziție inferioară și una superioară în diferite dimensiuni de status. La începutul anilor ’50, Lenski a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asupra setului selectat de variabile dependente. Zurcher și Wilson (1979) au afirmat că IS constituie un factor de stres psihologic, însă nu au găsit suficiente dovezi empirice în susținerea acestei ipoteze. Kerschke-Risch (1990; citat în Smith, 1996) a concluzionat că inconsistența pozitivă, adică existența unui status economic mai ridicat decât nivelul de educație, este determinantul unui comportament electoral conservator. În general, dovezile empirice aduse în sprijinul ipotezei după care IS ar fi semnificativă sunt destul de slabe. Ipoteza propusă de Lenski în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
contribuie într-o oarecare măsură la explicarea itinerarului pe care l-a urmat noțiunea de IS pe parcursul existenței sale de peste o jumătate de secol. Societățile aflate în tranziție, cum este și România, sunt prin definiție spații în care există multiple inconsistențe, prin urmare există și mai multe posibilități de aplicare a conceptului de IS. Datorită situației nou create, se impune retestarea conceptului în contextul tranziției. Un alt motiv care face necesară această retestare este faptul că acum se pot utiliza indici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acestui articol se afirmă că AAP din societatea românească în tranziție sunt structuri a căror construcție se bazează pe patru dimensiuni, fiecare dintre ele fiind profilul definitoriu al unui tip social de orientare - democratică, comunitariană, autoritară sau rebelă. 2. Ipoteza inconsistenței negative: dacă vom controla toți ceilalți factori structurali și cognitivi care ar putea avea un oarecare impact, inconsistența negativă, determinată de o situație economică mai proastă a gospodăriei în comparație cu nivelul de educație al membrilor gospodăriei sau de veniturile personale mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe patru dimensiuni, fiecare dintre ele fiind profilul definitoriu al unui tip social de orientare - democratică, comunitariană, autoritară sau rebelă. 2. Ipoteza inconsistenței negative: dacă vom controla toți ceilalți factori structurali și cognitivi care ar putea avea un oarecare impact, inconsistența negativă, determinată de o situație economică mai proastă a gospodăriei în comparație cu nivelul de educație al membrilor gospodăriei sau de veniturile personale mai mici în comparație cu educația persoanei, este mai favorabilă pentru: a) atitudinile închise, mai puțin participative sau democratice, față de rezolvarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de veniturile personale mai mici în comparație cu educația persoanei, este mai favorabilă pentru: a) atitudinile închise, mai puțin participative sau democratice, față de rezolvarea problemelor publice; b) tipurile rebele de AAP ca un caz specific de atitudine de închidere socială. 3. Ipoteza inconsistenței pozitive: statusul economic superior în comparație cu nivelul de educație al persoanei sau gospodăriei este mai favorabil pentru: a) atitudinile deschise, care promovează acțiunea publică prin soluții participative și democratice; b) acumularea unor niveluri mai ridicate de toleranță etnică și capital de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
generarea unei tipologii a grupărilor sociale în funcție de opiniile oamenilor cu privire la modul în care se pot rezolva problemele tranziției. Pornindu-se de la cele patru scoruri factoriale, s-au identificat patru tipuri de grupări, în conformitate cu ipotezele formulate în secțiunea precedentă. Măsurile pentru inconsistență pe care le-am adoptat sunt în linie cu modelele de inconsistență ale lui Hope (1975) și Zurcher, Wilson (1979), ca diferențe între perechile de variabile de status. Dimensiunile de status avute în vedere sunt educația și veniturile. Conform acestei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care se pot rezolva problemele tranziției. Pornindu-se de la cele patru scoruri factoriale, s-au identificat patru tipuri de grupări, în conformitate cu ipotezele formulate în secțiunea precedentă. Măsurile pentru inconsistență pe care le-am adoptat sunt în linie cu modelele de inconsistență ale lui Hope (1975) și Zurcher, Wilson (1979), ca diferențe între perechile de variabile de status. Dimensiunile de status avute în vedere sunt educația și veniturile. Conform acestei abordări, cu cât este mai ridicată valoarea reziduală absolută a statusului economic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de variabile de status. Dimensiunile de status avute în vedere sunt educația și veniturile. Conform acestei abordări, cu cât este mai ridicată valoarea reziduală absolută a statusului economic al unei gospodării față de statusul său educațional, cu atât este mai mare inconsistența economie-educație1. Dacă statusul economic existent este mai ridicat decât statusul educațional așteptat, putem vorbi despre o inconsistență pozitivă în care beneficiile de pe urma educației sunt mai mari decât cele preconizate din punct de vedere statistic. Pe de altă parte, un status
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]