2,250 matches
-
alin. (4) din Constituție se arată că din corelarea dispozițiilor art. 2 pct. 16, ale art. 72 lit. f) și ale art. 73 din legea criticată nu rezultă o delimitare clară între răspunderea contravențională și cea penală. ... 27. Art. 73 incriminează activitatea de „extragere a peștelui“, iar art. 72 lit. f) sancționează contravențional „pescuitul“, care, potrivit art. 2 pct. 25-27 poate fi de control, de recoltă sau recreativ. Întrucât legea nu definește noțiunea de extragere, interpretarea acesteia se va realiza potrivit
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
vedere la adoptarea sa. ... 30. În vederea respectării principiului legalității ce guvernează dreptul penal, consacrat chiar în primul articol din Codul penal, era necesară includerea în mod expres în conținutul normativ al reglementării a unor criterii în textul ce va incrimina infracțiunea de mai sus. Numai astfel se va putea realiza o configurare explicită a conceptelor și a noțiunilor folosite în noua reglementare, pentru a se asigura înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite și crearea unei practici judiciare
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
a fost condamnat de Curtea de Apel Timișoara la doi ani și o lună de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru obținerea pe nedrept a unei subvenții provenite în mare parte de la bugetul Uniunii Europene alocat susținerii agriculturii, faptă incriminată la articolul 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. În versiunea care era în vigoare la momentul faptelor, această dispoziție legislativă prevedea următoarele: Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte
HOTĂRÂREA din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272180]
-
faptele de orice natură care nu aparțin ilicitului penal, excluzându-se astfel posibilitatea ca în dreptul român să fie reglementată și aplicată închisoarea contravențională - singura sancțiune extrapenală privativă de libertate. Eliminarea sancțiunilor privative de libertate pentru faptele care nu sunt incriminate marchează diferențele de gravitate care există între faptele penale și cele contravenționale, pe de o parte, iar, pe de altă parte, permite extinderea aplicabilității unei alte sancțiuni, specifice sistemelor sancționatorii moderne, și anume, prestarea unei activități în folosul comunității. “ ... 20
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
în acest cadru, a constatat că în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în forma inițială a actului normativ, infracțiunea de părăsire a locului accidentului ori modificare sau ștergere a urmelor acestuia a fost incriminată prin art. 81 alin. (1), care prevedea că părăsirea locului accidentului fără încuviințarea poliției ori a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, precum și modificarea sau ștergerea urmelor accidentului de către conducătorul oricărui vehicul angajat într-un accident de circulație
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
publice trei sintagme diferite privind obligațiile în cazul unui accident de circulație în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau a mai multor persoane, pe când art. 338 alin. (2) din Codul penal incriminează acțiunile prevăzute doar de două sintagme, respectiv modificarea stării locului și ștergerea urmelor accidentului, fără a se prevedea că schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație constituie infracțiune. Legiuitorul utilizează trei sintagme diferite în ceea ce privește obligațiile
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
apărare, dreptul acuzatului de a interoga martorii din proces, dreptul la asistența gratuită a unui interpret. Susține că teza conform căreia, dacă fapta reținută în actul de sesizare în sarcina persoanei acuzate nu se regăsește perfect în norma care o incriminează, atunci instanța de judecată este obligată - din oficiu sau la cererea participanților la procesul penal, indiferent de procedura de judecată pe care o aplică - să îi găsească corespondentul în cadrul normativ, potrivit art. 386 din Codul de procedură penală, este
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituțională]; (4) decizii ce sancționează lipsa căii de atac [de exemplu, Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, care privesc, în esență, sancționarea faptelor asimilate infracțiunii de contrabandă, având în vedere că Curtea Constituțională statuează că infracțiunea incriminată prin art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este strâns legată de infracțiunea incriminată prin art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 85 din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256523]
-
sancționarea faptelor asimilate infracțiunii de contrabandă, având în vedere că Curtea Constituțională statuează că infracțiunea incriminată prin art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este strâns legată de infracțiunea incriminată prin art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, este necesar a se modifica și alin. (2) al art. 270 din respectiva lege. Dat fiind faptul că, potrivit art. 147 alin. (1
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 85 din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256523]
-
cazuri este implicată o mutație a genei PKD 1, localizată pe cromozomul 16, ce codifică policistina 1, în 15% din cazuri o mutație a genei PKD 2, localizată pe cromozomul 4, ce codifică policistina 2, în 0,3% din cazuri este incriminat un defect al genei GANAB ce codifică subunitatea alfa a glucozidazei II, în 0.1% din cazuri un defect al genei ALG9 sau DNAJB11, iar în 7% din cazuri anomalia genetică este necunoscută. Mutațiile de tip truncat sunt mai frecvente și
ANEXĂ din 27 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255896]
-
statul nu poate obliga un suspect să coopereze cu acuzarea prin oferirea de probe împotriva sa, și se arată că o persoană poate refuza să dea declarații, să răspundă unor întrebări sau să furnizeze probe care ar putea să o incrimineze (nemo debet prodere se ipsum). ... 12. Se susține că, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenție, ce permite statului să exercite o constrângere directă asupra suspectului prin impunerea unor sancțiuni penale sau contravenționale în cazul nerespectării obligațiilor de cooperare în
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
și nu s-a făcut aplicarea textului anterior menționat, motiv pentru care acesta nu are legătură cu soluționarea cauzei. Argumentul în sensul că infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată autoarea excepției, respectiv art. 275 din Codul penal - care incriminează faptele de sustragere, distrugere, reținere, ascundere ori alterare de mijloace materiale de probă sau de înscrisuri, în scopul de a împiedica aflarea adevărului într-o procedură judiciară -, se confundă cu abaterea judiciară prevăzută la art. 283 alin. (4) lit. d
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
susținerea acestei opinii este că, în materia infracțiunilor de corupție, legiuitorul a reglementat în art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție constituirea de completuri specializate doar pentru judecata în primă instanță a faptelor incriminate de legea specială, dispoziții care au făcut obiectul controlului de constituționalitate (Decizia nr. 417 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019), ocazie cu care s-a constatat că sunt
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
mod voit normele legale ce îi guvernează activitatea, voință ce trebuie circumstanțiată unui interes personal, de natură a produce o pagubă, Curtea observă că, în considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, a reținut că „este opțiunea legiuitorului să incrimineze săvârșirea faptei de abuz în serviciu atât cu intenție directă, cât și cu intenție indirectă, fără ca în acest fel să se încalce prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5)“ (paragraful 81); „infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
lângă urmarea imediată prevăzută de dispozițiile Codului penal, subiectul activ al infracțiunii obține pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit“, iar „expresia «pentru sine ori pentru altul» se referă la destinația foloaselor, prin sintagma «pentru altul» legiuitorul înțelegând să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor obținute din săvârșirea acestei infracțiuni de către funcționarul public“ (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragraful 89). ... 24. Totodată, în ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispozițiilor art. 21
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
și proporționalitate a măsurilor de natură penală pe care legea le impune, în lumina principiului ultima ratio. Atâta vreme cât legea civilă sau administrativ-contravențională acoperă în mare măsură materia sancționării comportamentelor discriminatorii, este evident că legiuitorul are obligația de a incrimina penal doar acele fapte pentru care răspunderea penală reprezintă resortul ultim în protejarea anumitor valori sociale, legea penală fiind singura în măsură să atingă scopul urmărit. ... 9. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 561 din 15 septembrie 2021, Avocatul Poporului
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio, iar atâta vreme cât legea civilă sau administrativ-contravențională acoperă în mare măsură materia sancționării comportamentelor discriminatorii, este evident că legiuitorul are obligația de a incrimina penal doar acele fapte pentru care răspunderea penală reprezintă resortul ultim în protejarea anumitor valori sociale, legea penală fiind singura în măsură să atingă scopul urmărit. În plus, natura și gravitatea pedepselor aplicate sunt elemente care trebuie avute în vedere
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
acolo. Autorii obiecției susțin că, în România, situația socioculturală nu justifică a considera că politicienii sau simpatizanții partidelor politice ar constitui un grup social vulnerabil, care ar avea nevoie de protecție juridică sporită prin introducerea unor reglementări penale care să incrimineze faptele de incitare la violență, ură sau discriminare. Deși se susține că textul incriminator de fapt îi protejează pe cei care exprimă opinii politice sau care au o apartenență politică, în realitate textul prezintă mai multe dezavantaje decât posibile avantaje
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
de persoane care să beneficieze de acest grad sporit de protecție, în comparație cu alte categorii de persoane care ar avea la îndemână cel mult legea civilă pentru apărarea drepturilor lor. Cu alte cuvinte, odată ce legiuitorul a ales să incrimineze incitarea publicului la discriminare, ură sau violență, este discriminatoriu și, în consecință, neconstituțional, ca doar persoanele care sunt victime ale discriminării ori manifestărilor de ură sau violență pentru motivele enumerate limitativ în forma adoptată de Parlament a art. 369 să
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
de natură penală pe care legea le impune, în lumina principiului ultima ratio. Curtea a statuat că, atâta vreme cât legea civilă sau administrativ-contravențională acoperă în mare măsură materia sancționării comportamentelor discriminatorii, este evident că legiuitorul are obligația de a incrimina penal doar acele fapte pentru care răspunderea penală reprezintă resortul ultim în protejarea anumitor valori sociale, legea penală fiind singura în măsură să atingă scopul urmărit. Așa fiind, Curtea a constatat că modul de a proteja valori sociale prin reglementarea
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
temei doar aceste criterii, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte și care sunt susceptibile să genereze sentimente de ură sau dorința de a discrimina o categorie socială. Analizând din perspectivă istorică norma care incriminează această faptă, Curtea observă că legiuitorul revine la soluția legislativă anterioară intrării în vigoare a actualului Cod penal, la 1 februarie 2014, în care elementul material al infracțiunii de incitare la ură sau discriminare avea un înțeles normativ determinat și
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
gândurilor, opiniilor sau credințelor și, pe de altă parte, să sancționeze acele manifestări, care sub aparența libertății de exprimare, depășesc limitele constituționale, afectând valori inerente ființei umane sau valori-principiu în statul român. ... 56. Analizând valorile protejate prin norma penală care incriminează fapta de incitare publică la violență, ură și discriminare, Curtea observă că acestea se regăsesc printre valorile constituționale prevăzute de art. 30 alin. (6) și (7). Astfel, în condițiile în care însăși norma constituțională a art. 30 alin. (7) stabilește
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
beneficiarii și/sau acționarii/asociații/administratorii întreprinderilor care au comis/comit nereguli de ordin financiar sau acte de corupție stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Identificarea de către alte instituții abilitate sau de către organele de urmărire penală, oricând pe perioada contractuală, a unor fapte incriminate de Codul Penal sau de alte Legi speciale, săvârșite de întreprindere, reprezentanți legali, acționari / asociați / administratori în legătură cu obținerea sau utilizarea frauduloasă a fondurilor europene și/sau publice, conduce la respingerea cererii de finanțare sau, după caz, recuperarea ajutorului acordat
PROCEDURĂ DE IMPLEMENTARE din 24 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255786]
-
navei. Reclamantul l-a acuzat pe Y.T. de mărturie mincinoasă, în special că a afirmat că îi înlesnise fuga lui O.H. din România. ... 10. Audiat de instanța libaneză la 18 iunie 2008, Y.T. a declarat că mărturisirea prin care îl incriminase pe reclamant a fost făcută cu scopul a obține punerea sa în libertate. ... 11. Prin Hotărârea din 19 februarie 2009, Tribunalul penal de primă instanță Tripoli l-a obligat pe Y.T. la plata unei amenzi „pentru inventarea de probe materiale
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]