1,469 matches
-
mișcare a acțiunii penale consacrat de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv "fapta nu este prevăzută de legea penală" se reține atunci când nu există concordanță (tipicitate) între fapta concretă comisă și modelul legal de incriminare prevăzut de legea penală". În raport cu considerentele deciziilor Curții Constituționale, inexistența unei concordanțe între fapta concretă și modelul legal de incriminare conduce la neîntrunirea uneia dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii și, în consecință, la inexistența infracțiunii. În ceea ce privește fapta descrisă în norma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
este prevăzută de legea penală" se reține atunci când nu există concordanță (tipicitate) între fapta concretă comisă și modelul legal de incriminare prevăzut de legea penală". În raport cu considerentele deciziilor Curții Constituționale, inexistența unei concordanțe între fapta concretă și modelul legal de incriminare conduce la neîntrunirea uneia dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii și, în consecință, la inexistența infracțiunii. În ceea ce privește fapta descrisă în norma de incriminare prevăzută în art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 - în modalitatea transmiterii fictive a părților sociale sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
de legea penală". În raport cu considerentele deciziilor Curții Constituționale, inexistența unei concordanțe între fapta concretă și modelul legal de incriminare conduce la neîntrunirea uneia dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii și, în consecință, la inexistența infracțiunii. În ceea ce privește fapta descrisă în norma de incriminare prevăzută în art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 - în modalitatea transmiterii fictive a părților sociale sau a acțiunilor, în scopul sustragerii de la urmărirea penală - aceasta include condiția săvârșirii unei infracțiuni anterioare (condiție relevată de legiuitor prin referirea la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
obiectivă a infracțiunii, întrucât indică destinația obiectivă a actului de transmitere, și nu finalitatea subiectivă a acestuia". Tipicitatea - în cazul transmiterii fictive a părților sociale sau a acțiunilor, în scopul sustragerii de la urmărirea penală - impune să existe o normă de incriminare a faptei anterioare, întrucât, dacă o astfel de normă nu există, nu poate subzista scopul sustragerii de la urmărirea penală. În ipoteza în care fapta anterioară nu este incriminată, indiferent dacă nu a fost niciodată incriminată sau a fost dezincriminată, transmiterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
sau a acțiunilor nu întrunește trăsătura tipicității, nu este "prevăzută de legea penală" și, în consecință, nu constituie infracțiune. În cazul dezincriminării faptei anterioare, trăsătura tipicității nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca efect al abrogării normei de incriminare sau ca efect al admiterii unei excepții de neconstituționalitate și al constatării neconstituționalității normei de incriminare - cea de a doua ipoteză existând în cazul transmiterii fictive a părților sociale sau a acțiunilor, în scopul sustragerii de la urmărirea penală pentru fapta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
nu constituie infracțiune. În cazul dezincriminării faptei anterioare, trăsătura tipicității nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca efect al abrogării normei de incriminare sau ca efect al admiterii unei excepții de neconstituționalitate și al constatării neconstituționalității normei de incriminare - cea de a doua ipoteză existând în cazul transmiterii fictive a părților sociale sau a acțiunilor, în scopul sustragerii de la urmărirea penală pentru fapta prevăzută în art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, dezincriminată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, dezincriminarea faptei prevăzute în art. 6 din Legea nr. 241/2005 ca efect al Deciziei nr. 363/2015 a Curții Constituționale determină inexistența unei concordanțe cu modelul legal de incriminare cuprins în art. 280^1 din Legea societăților nr. 31/1990 , cu consecința neîntrunirii unei trăsături esențiale a infracțiunii și, prin urmare, a inexistenței infracțiunii. V. Examenul jurisprudenței V.1. Jurisprudența instanțelor de judecată În majoritate, curțile de apel au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă." Art. 1 din Codul penal - Legalitatea incriminării - "(1) Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni (...)" Art. 4 din Codul penal - Aplicarea legii penale de dezincriminare - "Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. (...)" Art. 15 din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
intra în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, respectiv condiția tipicității, deoarece o faptă concretă poate să atragă răspunderea penală, dacă poate fi încadrată în tiparul stabilit de norma de incriminare, așa încât lipsa scopului grupului, determinată de dezincriminarea faptei în vederea căreia a fost inițiat, constituit ori a fost sprijinit, face să nu mai fie îndeplinită condiția tipicității. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
ulterior, ca efect al unei decizii a Curții Constituționale, nu mai este infracțiune, așa încât nu mai este îndeplinită condiția tipicității, adică nu mai există acea corespondență impusă de legiuitor între trăsăturile faptei concrete și modelul-tip prevăzut de norma de incriminare. Așadar, este evident că dezincriminarea faptei prevăzute în art. 6 din Legea nr. 241/2005 ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 exclude existența concordanței dintre fapta concretă și modelul descris de legiuitor în norma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
este evident că dezincriminarea faptei prevăzute în art. 6 din Legea nr. 241/2005 ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 exclude existența concordanței dintre fapta concretă și modelul descris de legiuitor în norma de incriminare cuprinsă în art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 . Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală reamintește prevederile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție referitoare la efectele deciziilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală reamintește prevederile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, potrivit cărora efectele unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate sunt echivalente abrogării textului de incriminare, inclusiv dezincriminării acestuia. Pe cale de consecință, având în vedere dispozițiile art. 4 din Codul penal, în situația în care fapta anterioară nu este incriminată, nu poate subzista scopul sustragerii de la urmărirea penală, întrucât nu se poate efectua urmărirea penală a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
CETS nr. 196). 2. Constată că, într-adevăr, Convenția prezintă lacune care ar fi putut fi determinate, printre altele, de evoluțiile semnificative și de reconfigurările rapide ale terorismului, fapt care justifică acțiunea Consiliului Europei de a completa dispozițiile Convenției, în ceea ce privește incriminarea faptelor prevăzute la art. 2-6 din Protocolul adițional. 3. Admite, astfel, utilitatea Protocolului adițional, inclusiv din perspectiva facilitării aplicării unor prevederi ale Rezoluției nr. 2.178/2014 a Consiliului de Securitate ONU, legate de prevenirea și urmărirea plecării luptătorilor teroriști
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265515_a_266844]
-
în scopuri teroriste, prevăzute de art. 2-6 din Protocolul adițional, sunt printre cele mai susceptibile acțiuni pregătitoare, al căror nivel de risc poate fi desconsiderat de către autoritățile de aplicare a legii, în special în cazurile de mică anvergură. La fel, incriminarea acestor infracțiuni poate întâmpina dificultăți, în măsura în care definițiile furnizate nu pot acoperi diversitatea actelor, iar intenția este greu de probat, lăsând decizia în sfera interpretării. De aceea, recomandă Comisiei Europene să elaboreze un ghid online de bune practici, actualizat periodic, destinat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265515_a_266844]
-
pasibile de sancțiuni penale privative de libertate având o durată maximă de cel puțin 10 ani, în cazul în care infracțiunea a fost săvârșită în cadrul unei organizații criminale, în sensul Acțiunii Comune 98/733/JAI din 21 decembrie 1998 privind incriminarea participării la o organizație criminală în statele membre ale Uniunii Europene5. (4) Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru ca infracțiunile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (d) să fie pasibile de sancțiuni penale privative de libertate având o durată
32004F0757-ro () [Corola-website/Law/292622_a_293951]
-
în spirit de toleranță și de respect reciproc". Or, faptele de insultă și calomnie demonstrează tocmai o lipsă de respect, care numai în cazul existenței unui interes legitim ce le-a determinat, interes dovedit prin proba verității, nu constituie infracțiuni. Incriminarea unor asemenea fapte este însă în competența legiuitorului, iar nu în competența contenciosului constituțional. Curtea constată că nu este întemeiata nici critică referitoare la încălcarea art. 30 alin. (1) din Constituție, deoarece libertatea de exprimare, ca orice altă libertate sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133608_a_134937]
-
penal: pedepse, măsuri educative și măsuri de siguranță. În această etapă, legiuitorul stabilește pedepsele și celelalte sancțiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă, în abstract, importanței valorii sociale ocrotite prin incriminare. În cadrul acestei operațiuni, "trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental care face obiectul limitării impuse de sancțiune și valoarea socială a cărei protecție a determinat limitarea" (M. Cobo del Rosal, T.S. Vives Anton, "Derecho penal. Parte General", p. 88). În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
la tratamentul sancționator al pluralității. 8. În fine, susține că dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) și c) din Codul penal și ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 sunt contrare și cerințelor art. 7 privind principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum se reflectă acestea în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în materia legiferării pedepselor, a decis că este posibil ca, prin intervenția legiuitorului, să fie modificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
constituționale, ale art. 15 alin. (2) privind aplicarea legii penale mai favorabile și ale art. 53 alin. (2) referitor la condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și a prevederilor art. 7 referitor la principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, referitor la dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, care reglementează cu privire la aplicarea pedepsei în caz de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
menționate îndeplinesc cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii și nu conduc la o aplicare retroactivă a legii penale mai defavorabile inculpatului. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 7 paragraful 1 din Convenție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care anterior nu constituiau infracțiuni, prevede și principiul potrivit căruia legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
LEGEA PENALĂ ȘI LIMITELE EI DE APLICARE Capitolul 1 DISPOZIȚII PRELIMINARE Scopul legii penale Articolul 1 Legea penală apară, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independentă, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept. Legalitatea incriminării Articolul 2 Legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infracțiunilor și măsurile ce se pot lua în cazul săvârșirii acestor fapte. Capitolul 2 LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE Secțiunea I Aplicarea legii penale în spațiu Teritorialitatea legii penale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150787_a_152116]
-
art. 173 alin. 2 din Codul de procedură penală. În motivarea acestei opinii se arată, cu referire la dispozițiile art. 213 din Codul penal, că ceea ce reclamă autorul excepției este presupusa eroare de interpretare și aplicare a acestei norme de incriminare de către instanța de judecată, care a statuat că art. 213 din Codul penal nu se aplică "bunurilor mobile corporale cu o valoare intrinsecă patrimonială". Or, sub acest aspect, excepția este inadmisibilă, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158502_a_159831]
-
discuție în vreun fel problema teritoriului României sau cea a dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea, textul criticat nu restrânge exercițiul vreunui drept ori al vreunei libertăți, ci, dimpotrivă, asigură exercitarea deplină a dreptului de proprietate prin incriminarea comportării incorecte, abuzive și păgubitoare a celui care deține un bun ce i-a fost încredințat de altul pentru a-l păstra sau pentru a-i da o anumită întrebuințare și care, în disprețul încrederii ce i s-a acordat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158502_a_159831]
-
din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, excepție ridicată de Petru Pop, si a dispus suspendarea judecării cauzei. În motivarea excepției, se susține că textele legale menționate sunt contrare prevederilor art. 23 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul legalității incriminării și a pedepsei. Astfel, în condițiile în care faptă devine infracțiune sau contravenție, în funcție de valoarea unui metru cub de masă lemnoasa pe picior, iar această valoare este stabilită conform ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului, se ajunge la situația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124923_a_126252]
-
nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau o omisiune care, în momentul în care a fost săvârșită, nu constituie o infracțiune potrivit dreptului național sau internațional". Exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, instanța consideră că normele de incriminare cuprinse în art. 97 și 98 din Legea nr. 26/1996 sunt neconstituționale, deoarece prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasa pe picior, pe baza căruia se poate stabili prejudiciul, ca element constitutiv al infracțiunii, este stabilit printr-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124923_a_126252]