766 matches
-
trei copii, domiciliată pe Strada Gării nr. 25 ap. 7 (clădirea din curte) a distrus cu bună știință tot avutul familiei, după care a mai și dat foc casei". Eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl, descriind cele întâmplate, a arătat că inculpata, aflând că soțul, impiegatul de mișcare Ladislau J. Hoban, a anunțat-o că vrea să divorțeze, a distrus cu bună știință toată agoniseala de o viață a familiei, inclusiv obiectele pruncilor inocenți, după care, văzând că nici măcar astfel nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan a refuzat categoric. Așa că maestrul Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic L.) a trebuit să se mulțumească doar cu cele obținute până atunci și, în pledoaria sa, a arătat că inculpata Reghina V. Hoban, căsătorită, trei copii, domiciliată pe Strada Gării nr. 25 ap. 7 (clădirea din curte), a acționat în spirit general uman și nu animalic, atunci când a distrus tot avutul familiei, după care a dat foc casei într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
propriu, încercându-se, printr-o abordare holistică, surprinderea unor factori, evenimente relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor -, printr-o examinare a temelor din istoria de viață, a experiențelor personale, începând din copilărie și până la întemnițare (anamneza psihologică). Narațiunea ajută inculpatele să înțeleagă o serie de conexiuni „nevăzute”, neconștientizate anterior în decursul episoadelor vieții, inițial în viața din familia de origine, apoi în decursul relațiilor dintre membrii familiei nou constituite, în evoluția temporală a propriilor vieți, în relația cu abuzatorul. Cu ajutorul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sumarizarea; reflectarea. Vom prezenta în continuare o analiză calitativă (studii de caz) în cazul a trei deținute din totalul celor intervievate. Studiul de caz 1 M.E. - născută în B. pe data de 15.10.1956. Fiica lui I. și M. Inculpata nu-și cunoaște frații (a auzit de existența unui singur frate). Mama a avut încă două surori și un frate. În prezent trăiesc toți cei trei frați ai mamei, singura care a murit este mama inculpatei. Intervievatorul (In): Descrie-mi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lui I. și M. Inculpata nu-și cunoaște frații (a auzit de existența unui singur frate). Mama a avut încă două surori și un frate. În prezent trăiesc toți cei trei frați ai mamei, singura care a murit este mama inculpatei. Intervievatorul (In): Descrie-mi, te rog, ce relații au existat între mama dvs. și ceilalți frați, cum se înțelegeau? Inculpata (I): A existat o răceală între ei, certuri în legătură cu diferite lucruri (deținuta vorbește de existența unor relații conflictuale, de o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
două surori și un frate. În prezent trăiesc toți cei trei frați ai mamei, singura care a murit este mama inculpatei. Intervievatorul (In): Descrie-mi, te rog, ce relații au existat între mama dvs. și ceilalți frați, cum se înțelegeau? Inculpata (I): A existat o răceală între ei, certuri în legătură cu diferite lucruri (deținuta vorbește de existența unor relații conflictuale, de o anumită „răceală” între membrii familiei - mamă, frate și surori. Pe frații tatălui nu-i cunoaște, mama despărțindu-se de acesta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Mama a avut doar patru clase și a absolvit profesionala la Brașov, lucra ca textilistă. S-au despărțit pentru că nu corespundea pentru ea. Era un vagabond, bețiv și recalcitrant. Am auzit că a ,,crăpat”, Dumnezeu să-l țină acolo... (Mama inculpatei provenea dintr-o familie modestă, cu posibilități materiale scăzute, bunicii fiind persoane credincioase, cu mult respect față de normele și valorile dezirabile, unanim acceptate. Ea s-a angajat într-o relație de căsătorie cu o persoană recalcitrantă, consumatoare de alcool, cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
I: O fi fost el bun pentru mama, dar pentru mine a fost coșmarul vieții mele, un bețiv ordinar, un jegos, un împuțit obraznic, nici o calitate... In: Să înțeleg că nu avea nici o calitate... I: Toate defectele din lume adunate... (Inculpata vorbește cu multă patimă, durere și totodată cu multă ură despre tatăl vitreg, ceea ce relevă existența acumulării în timp a unor tensiuni, frustrări, nemulțumiri cauzate de acest părinte). I: Acesta nu avea nici una (vorbește despre inexistența unor trăsături pozitive de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
In: Să înțeleg că îi plăceau bărbații? I: Îi ,,fugeau” ochii... până la urmă a luat și ,,darul” băuturii... știți proverbul „spune-mi cu cine umbli ca să-ți spun cine ești”. In: Da.... și... probabil certuri... scandaluri... I: Da, certuri, scandaluri... (Inculpata a trăit într-o familie cu un climat nefavorabil, tensionat, lipsită de afecțiune și sentimentul siguranței. A fost abandonată de mamă și de acest tată de-al doilea la vârsta de doi ani, la cineva din cartier, o persoană la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
siguranței. A fost abandonată de mamă și de acest tată de-al doilea la vârsta de doi ani, la cineva din cartier, o persoană la care părinții fuseseră chiriași. Nu după mult timp [două luni] această persoană [,,o alcoolică”] duce inculpata la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cartier, o persoană la care părinții fuseseră chiriași. Nu după mult timp [două luni] această persoană [,,o alcoolică”] duce inculpata la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care inculpata mărturisește că nu-l cunoaște: Este cu trei ani mai mic decât mine. Mama a venit în B. și l-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
după mult timp [două luni] această persoană [,,o alcoolică”] duce inculpata la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care inculpata mărturisește că nu-l cunoaște: Este cu trei ani mai mic decât mine. Mama a venit în B. și l-a dat de suflet, a vrut să mă dea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care inculpata mărturisește că nu-l cunoaște: Este cu trei ani mai mic decât mine. Mama a venit în B. și l-a dat de suflet, a vrut să mă dea și pe mine, dar cu mine nu i-a mers, bunicii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și l-a dat de suflet, a vrut să mă dea și pe mine, dar cu mine nu i-a mers, bunicii mei s-au opus. Mama a venit în București când eu deja începusem școala... Din cele relatate de inculpată reiese răceala afectivă, indiferența cu care a fost tratată de mamă.) In: Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cele relatate de inculpată reiese răceala afectivă, indiferența cu care a fost tratată de mamă.) In: Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu bunicul, bunica? (În momentul întrebării, fizionomia feței s-a schimbat, expresia de ură, de durere a inculpatei a dispărut, locul ei fiind luat de una de bucurie determinată de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu bunicul, bunica? (În momentul întrebării, fizionomia feței s-a schimbat, expresia de ură, de durere a inculpatei a dispărut, locul ei fiind luat de una de bucurie determinată de rememorarea unor amintiri plăcute.) I: Au fost cei mai frumoși ani din viața mea, o perioadă bună, frumoasă. În amărăciunea ei, în sărăcia ei a avut grijă de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de una de bucurie determinată de rememorarea unor amintiri plăcute.) I: Au fost cei mai frumoși ani din viața mea, o perioadă bună, frumoasă. În amărăciunea ei, în sărăcia ei a avut grijă de mine, cu ce-a dat Dumnezeu... (Inculpata vorbește frumos despre bunici, are amintiri plăcute în legătură cu această perioadă a copilăriei. Nevoia stringentă de dragoste, de apartenență, de siguranță îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În amărăciunea ei, în sărăcia ei a avut grijă de mine, cu ce-a dat Dumnezeu... (Inculpata vorbește frumos despre bunici, are amintiri plăcute în legătură cu această perioadă a copilăriei. Nevoia stringentă de dragoste, de apartenență, de siguranță îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte ani ai inculpatei, mama și tatăl
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în legătură cu această perioadă a copilăriei. Nevoia stringentă de dragoste, de apartenență, de siguranță îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte ani ai inculpatei, mama și tatăl vitreg revin cu domiciliul în B.: „Și-a adus și ea aminte de mine, fiind deranjată de faptul că îi spuneam mamă mătușii.... cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte ani ai inculpatei, mama și tatăl vitreg revin cu domiciliul în B.: „Și-a adus și ea aminte de mine, fiind deranjată de faptul că îi spuneam mamă mătușii.... cum altfel să-i zic... eu, de ea nici nu îmi mai aminteam...” nemaiînțelegându
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
modestă cu copii mulți, copilărind într-un climat nefavorabil. De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu tatăl vitreg și cu mama se instalează în noua locuință.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta în continuare... I: Din acest moment a început calvarul vieții mele cu ordinarul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un climat nefavorabil. De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu tatăl vitreg și cu mama se instalează în noua locuință.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta în continuare... I: Din acest moment a început calvarul vieții mele cu ordinarul de bărbat care mi-a mâncat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mâncat zilele, sufletul, din toate punctele de vedere... și ea și el... Nu am decât opt clase..., am fost obligată să mă duc în uniforma de școală, să-mi fac analizele pentru a mă duce la servici. In: La serviciu!!... (Inculpata descrie cu multă durere climatul familial din această perioadă a vieții sale. Promiscuitatea, lipsurile materiale, atmosfera familială plină de tensiuni și certuri ,,obligând-o” să-și caute un serviciu, să se angajeze: „Nu puteam altfel, eram de acum și eu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ani, eram la școală... fiind beat, mama era la schimbul trei (de noapte), m-am trezit cu el în pat. A început să mă pipăie... să-mi promită... îți cumpăr... nu o să duci lipsă de nimic... să nu spui mamei... (Inculpata descrie cu multă oroare tentativa tatălui vitreg de a o viola. Este violată. Reușește să scape [,,el s-a dus la baie”], fuge la mama care lucra în schimb de noapte la o țesătorie pe strada Panduri. Până la urmă, mama
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]