482 matches
-
pentru p ≤ 0,01. ** Indicele e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Cei trei itemi analizați sunt dihotomici (răspunsurile posibile fiind Menționat / Nemenționat). În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). Denumirea indicelui este dată de faptul că majoritatea tinerilor (așa cum se observă în Tabelul K) sunt împotriva acceptării ca vecini a acestor persoane. Tabelul K 1993 1999 2005 NU acceptă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
îl crească singură, fără să dorească o relație stabilă cu un bărbat, ați fi de acord sau nu să aibă copilul?, răspunsurile posibile fiind: "de acord", "împotrivă", "depinde". Variabila a fost recodificată dihotomic: 1 = de acord, 0 = împotrivă; răspunsurile "depinde", indecizia ("nu știu") și refuzurile de răspuns (NR) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). Mai mult de jumătate dintre respondenți (74 % în 1993, 75 % în 1999, respectiv 62 % în 2005) se declară de acord cu ideea ca o femeie
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Când există puține locuri de muncă, bărbații ar trebui să aibă în mai mare măsură dreptul la un loc de muncă decât femeile (scală de 3 puncte). Variabila a fost recodificată dihotomic 1 = de acord, 0 = împotrivă; răspunsurile cu "indiferent", indecizia ("nu știu") și refuzurile de răspuns (NR) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). 7. ECHITATE (în sfera muncii) Este măsurată pe baza exprimării acordului față de diferențierea în câștiguri a două persoane cu același statut organizațional, dar a căror
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
adresare afectivă, transferarea referințelor culturale, redarea interjecțiilor, a punctuației și a derizoriului. "Deși se intitulează adaptare", constată Magda Jeanrenaud, "traducerea pieselor lui Caragiale nu specifică însă și dacă a fost făcută pentru scenă sau pentru o ediție destinată lecturii. [...] Această indecizie subminează proiectul traducătorilor și suspendă oarecum traducerea într-un no man's land: nici traducere savantă, menită unui public avizat, îndreptățit la o traducere fidelă, însă presărată de explicitări și note de subsol, nici versiune care să vizeze obținerea unui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
istoria fiind lucrările Lui). Ca stat, am făcut niște opțiuni politico strategice în ultima perioadă, aderând la comunitatea euro atlantică. Integrarea în acest sistem de valori trebuie să aibă la bază o voință rațională și fermă, pentru că altfel precipitarea și indecizia se vor întoarce împotriva noastră. Să ne gândim că s-ar putea să fi avut deja de suferit din cauza șovăielii și pripelii noastre încă de la fondarea statului modern. Poate cel mai grav a fost atunci când am renunțat la democrație în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
încă o confirmare pentru a fi pe deplin sigur de identitatea Thaisei: recunoașterea după nume a lui Helicanus. „Mortul” ce se dovedește viu înscrie, așadar, în centrul scenei de recunoaștere un veritabil „efect de fantomă”, cu tot cortegiul său de indecizii: realitate sau vis, adevăr sau minciună, corp în care pulsează viața sau vedenie, iluzie lipsită de substanță? Și ca și cum uneori ar vrea să sporească și mai mult incertitudinea, Shakespeare nu se mulțumește să asocieze falsa moarte cu asemănarea, ci le
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
iarăși: „Ăsta-i un om viu sau o fantomă?”. Răspunsul îl dă Doamna: „E un mesager al trecutului”. Astfel, în lumea umbrelor moderne, istoria personală a individului - istorie marcată de apăsătoarea povară a trecutului - este cea care preia sarcina exprimării indeciziei fundamentale: avem de-a face cu o ființă vie sau cu o fantomă? Spațiul teatrului este, pentru Strindberg, tocmai acest spațiu-limită dintre corpul viu și fantomă, puntea care leagă insula vieții de insula morții, pragul dincolo de care omul nu a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
manechinelor În opera lui Pirandello, Uriașii munților reprezintă, fără îndoială, piesa care formulează în modul cel mai explicit poetica dramaturgului, căci aici se întâlnesc și se reiau toate întrebările lui referitoare la statutul realității în teatru, în raport atât cu indecizia: „apariție fantomatică efectivă sau truc menit să înșele privirea?”, cât și cu tensiunea dintre evanescența imaginii din vis și materialitatea solidă, densă a statuii. „Camera aparițiilor” din actul al treilea devine un spațiu al tuturor ambivalențelor, în primul rând al
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
este tocmai dificultatea de a decide asupra naturii a ceea ce ni se arată: să fie vorba despre un zeu sau despre o simplă cuminecătură? Despre o prezență invizibilă sau despre niște obiecte materiale? Ei bine, prin fisura creată de această indecizie se poate strecura credința, singura capabilă să asigure eficiența ceremonialului, a reprezentației. „O reprezentație care n-ar acționa asupra sufletului meu ar fi inutilă. Ar fi și este inutilă dacă eu nu cred în ceea ce văd, în toate aceste lucruri
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pacientului. Capitolul 2 Hipnoză și stres Există o poveste Zen despre o femeie care nu se putea hotărî pe ce ușă să iasă dintr-o anumită încăpere, pentru că amble uși conduceau spre lumea de afară. După mai multe ore de indecizie a așezat mai multe saltele lângă una din uși și a adormit. Dimineața s-a trezit devreme și s-a uitat din nou la întreaga problemă. O ușă era liberă, dar cealaltă era blocată de o mulțime de saltele! Așa că
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
bătătorită; bătut; băț; biblie; cale; cale ferată; calea vieții; căciulă; călare; căruță; căutare; de cinci poște; cotitură; curată; curge; curiozitate; dar; decizie; demers; departe; depărtare; în drum; la drum; drum lung; drumeție; drumuri; entuziasm; există; floare; frică; greu; iad; ideal; indecizie; indulgență; interes; izbeliște; început; închisă; încrucișată; înfloritoare; înmormîntare; întinsă; întîlnire; întoarcere; întortocheată; întunecoasă; labirint; lată; lemn; liberă; loc; locație; mare; nu mereu; merg; de mijloc; moarte; mod; munte; nesfîrșit; nou; oportunități; noi oportunități; pădure; spre pădure; persoane; petrec; de plecare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunici; cal; călători; călăuză; cale lungă; spre casă; căruță; cercetași; circulație; colț; comunicație; coniac; continente; copaci; cotituri; cu prioritate; curat; curbă; curea; curiozitate; decent; depărtare; departe; despărțire; direcție; în doi; dor; dorință; dus; energie; european; evadare; excelent; frică; frumos; gri; indecizie; indicatoare; infrastructură; interesant; încrucișat; încurcat; îndelungat; înghețat; larg; lat; lene; lin; linie; liniștit; lot; maturizare; merinde; mijloc; miros de ploaie; modalitate; mult; național; necunoscut; negru; nesfîrșit; oale; ocol; pădure; pam-pam; parc; parcurs; pas; pasaj; pași; pavat; pietros; Pitești; podea; podeț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
e ruptura, metamorfoza, coexistența chiar a ipotezelor care se exclud. Și Cioran e conștient, prea conștient, de toate acestea. Într-o scrisoare din 6 aprilie 1974 i se destăinuia cu năduf lui Noica: „Cum vezi, nu scap de obișnuita mea indecizie, de acea hărțuială a «postulatelor contradictorii», atât de dragi lui Baudelaire și pe care le cunoști la fel de bine ca mine” (6 aprilie 1974, 602). Baudelaire, modernul. În plină modernitate, Cioran îi suportă pe propria piele consecințele. De aceea crede la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mută în proximitatea nebuniei: devorând alimente și cărți. Poate chiar parcurgând pe jos zeci de kilometri. Toate acestea, instituind realitatea, o și pulverizează. E la mijloc un permanent echilibru în stare precară. Ca să scape de ezitările, de vagul și de indecizia în care trăiește, ca să amâne nebunia generată de senzația coșmarescului și a propriei absențe, Cioran devoră materia din jur. În copilărie, spune într-un loc, mânca el singur cât toată familia... Din copilărie se încuibase în el, fără să știe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și argumentele pe care și le ia sînt, doamne !, cu toate umaniste. Umanitarismul totalitar este privit de autor ca cea mai periculoasă formă de dictatură. Este o dictatură morală. Ea pune ordine, odată pentru totdeauna, în viața tulbure, plină de indecizii, de neprevăzut, de libertate în fond, a sentimentelor noastre. "Mașina de vînt", acordînd metaforei încă o treaptă plastică, este imaginea puterii malefice, care distruge fără să construiască, și care, finalmente, îi înghite și pe cei ce au slujit-o. "Regulamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
inteligenței fantasmate, întruchipate de varii personaje construite anume pentru a ocupa rolul decriptor în roman, se regăsește în toate categoriile discursului epic, de la naivitatea (procedurală în roman a) observației primelor personaje raisonneur(s), întoarsă spre alteritatea "obiectivă", pînă la fatala indecizie a "hermeneuților" clipei, ai abisului conștiinței sau ai actului revelator, pentru care lumea se exprimă în și doar pentru că o dată cu propriul eu. Sondaje în materia universală a posibilităților de a cunoaște, romanele înscriu o contribuție etern teoretică, însă nu apodictică
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
structura obsedantă, cum a făcut Charles Mauron vorbind despre "metaforele obsedante" și "mitul personal" al Autorului, aceasta ar fi, întîi, proiecția sinelui, narcisiacă, la nivelul onomastic (Camil, "camelii"). Mai departe, în componentele tematice ale pseudo-personajului din manuscris: o deficiență senzorială (indecizia face ca notele să varieze, sub acest aspect, între cecitate și surzenie, dar conțin și o subită soluție a infirmității, prin operație), apropiată de situația reală a scriitorului. În romanul Patul lui Procust, Fred se arată de asemenea ca proiecție
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ridichi și fasole? Iar mama i-a răspuns cu glasul leșinat: -Ridichi și fasole..." (Fatalitate: viceversa...vor îngîna involuntar amintirile noastre de lectură.) Ca peste tot în lumea lui Caragiale, viceversa pîndește cu un mare potențial destructiv. Așa a înnebunit (?...indecizie auctorială) Lefter Popescu. Așa s-a arătat, inofensiv, cuvîntul ragăm din scrisoarea amicului, devenită translucidă în supă. Așa s-au înfățișat vederii, după șapte ani, oasele bietului Cănuță, ca pentru a-l confirma definitiv, iar nu pentru a da sens
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de căsătorie implică și începutul unor raporturi sexuale, fie că tinerii locuiesc împreună, fie că nu. O perioadă, mai lungă sau mai scurtă, de concubinaj se deschide, iar ea este justificată de starea de provizorat creată de sărăcie sau de indecizia bărbatului. În aceeași postură se găsesc și cuplurile de văduvi sau divorțați care se mută împreună de îndată ce au căzut la învoială. În Cazul lor „noaptea nunții“ numai are aceeași semnificație și numai constituie un motiv de așteptare. PARTEA A TREIA
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sine și ajunge în stare a-și reconsidera "casa", cu nebănuita ei avuție. În momentul la care ne-am referit, după întâiul război mondial, lumea românească trăia o febră semnificativă pentru marile înnoiri, iar febra presupunea îndeobște confuzie, căutare ezitantă, indecizie în definirea opțiunilor. Este motivul pentru care, căutând a fixa accente în plină efervescență, Mihai Ralea trasa (Viața românească, 1924) liniile unui tablou nu tocmai entuziasmant: "Ne lipsesc total, până la demență, sistemele ideologice care dau sens lumii și vieții; ne
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de spectacol. Poetica erosului, în text și în film, nu are aceleași componente. Dan C. Mihăilescu sesizează în textul lui Eliade "jocul de flacăra pură al fecioarei, acea feroce provocare senzorială, melanj indiscernabil de inconștiență și fatalitate, de siguranță posesiva, indecizie și dăruire paralizanta, de calcul și orbire a simțurilor, de ocrotire maternă și triumf prin care fecioara dezlănțuie în bărbat energiile desăvârșirii, mereu la un pas de prăbușire".31 În românul lui Eliade, însă, desi accentul este pus pe senzualitate
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
că toate programele care urmăresc inovarea, precum și atingerea obiectivului stabilit la nivelul de 1,5% din PIB pentru sectorul cercetare-dezvoltare până în anul 2015, acțiunile întreprinse de către executiv dovedesc contrariul: tăieri de 40% din buget pentru acest sector, creșterea taxelor și indecizia guvernelor în introducerea reformelor structurale. În prezent, doar 0,60% din PIB este alocat acestui sector. Și pentru România, ca de altfel și pentru alte state din centrul și estul Europei, tranziția la economia de piață a însemnat o reducere
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
ce se revarsă într-un climax al înfierării tuturor celor ce nu erau ca el, stăpânul exigent al propriei puteri simbolice. Monologul interior, doldora de revoltă teoretică fără plecare, ilustrează o tipologie a potențialului la condițional optativ, împietrită în inacțiune, indecizie, resemnare pe fond discordant. Mecanismul om-marionetă (Jonathan Noel) se speriase de eventualele, presupusele turbulențe prevestite de porumbel, cu care era inapt să se confrunte. Ca să nu mai vorbim de o totală schimbare a vieții. Condamnat pe viață la confortul amniotic
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Victor și supervizat de Juan Téllez, la Strasbourg), autorul comentându-le nu numai ticurile vizuale sau verbale, ci și pe cele lexicale, pe o atotcuprinzătoare plajă a cultului personalității și a lapsusului semnificativ. Roluri de compoziție, quiproquo-uri, mimetism, simulare, indecizie, incapacitate de a da o formă ideilor, iată o parte din simptomatologia maladiei postmoderne a narațiunii și personajelor, tot mai dependente de felul în care ele însele se percep, ca și cum până la urmă ar ajunge să se creadă altele decât cele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
al lui Tong Hsuan) este un capitol dintr-un tratat de ars amandi centrat pe nevoia de a găsi un principiu antagonic disperării ontologice, revoltei generalizate sau spleen-ului august. Modalitatea este, și aici, scindarea lucidă între stări contrastante, între indecizie și certitudine, între aversiune și fascinație, între spaimă și iluminare, între agonie și extaz: Pentru că eu privesc iubirea/ din perspectiva eternității,/ vom fi cândva întotdeauna împreună/ Pentru că tu te oferi ca o târfă timpului,/ nu vom fi". Sau: " Ne simțeam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]