359 matches
-
epocii de aur" ca specie a absurdului menit să completeze o veselă apocalipsă fără rictusuri kafkiene, una de transcripție balcanică, adică o culminare a derizoriului cu o gravitate tremolată de operetă. În perimetrul trasat de "legendele" urbane se configurează profilul indelebil al unei epoci în care unii se mai plasează încă nostalgici, și pe care vom sfârși prin a o uita fără să fi înțeles nimic din ea., Prin aceste filme, producătorul seriei și regizorii care-l înconjoară recuperează într-o
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
nu remarc cît de mult i se potrivește atmosfera viscontiană din Noiembrie, ultimul bal și Glissando, în ultimul și cu o pronunțată notă tarkovskiană și plus o tentă suprarealist-kafkiană. Aș rămîne la aceste două filme întrucît ele creează un profil indelebil actorului și pentru că sunt două reușite cinematografice avînd ca numitor comun nostalgia după la belle époque. Noiembrie, ultimul bal a rulat în noiembrie 1989 doar trei zile în Craiova din cele șapte cuvenite, - eram liceean pe atunci și nu am
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
după romanul omonim al lui James Clavell era în măsură să demonstreze fascinul pe care-l exercită cultura japoneză și în cadrul ei universul particular al aristocrației militare: samuraii. Cei șapte samurai (1954), filmul lui Akira Kurosawa, constituie un alt reper indelebil pentru filmele cu samurai. În ce măsură tradiția japoneză și codul bushido pot fi grefate într-o cultură aflată la antipod, cea americană, o demostrează minunatul film al lui Jim Jarmusch, Ghost Dog - The Way of Samurai (1999). Filmul lui Takashi Miike
Samuraii lui Takashi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5510_a_6835]
-
care păstrează o distanță ironică față de ceea ce presupune să fii samurai, dar care este un luptă tor eficient. Excesul de cruzime se află în datele filmului japonez - un reper sunt cred și thriller-urile lui Kiyoshi Kurosawa -, iar semnă tura indelebilă a lui Miike se găsește în filme precum Auditon (2000) sau Ichi the Killer (2001). Oricum, Takashi Miike rămâne un reper pentru filmul japonez de azi, cu toate concesiile făcute marelui public.
Samuraii lui Takashi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5510_a_6835]
-
sminteală. Mai devreme sau mai tîrziu, boala izbucnind, esteticul va dispărea. De aceea, cine știe ce este boala nu mai poate privi sănătatea decît din perspectiva degradării ei treptate. Ce înseamnă asta? Că reversul privilegiului de a avea ochi clinic este o indelebilă nefericire, o luciditate care îți taie posibilitatea de a mai crede în profunzimea binelui sau adevărului. Un ochi clinic e condamnat să-și piardă iluziile din neputința de a mai găsi în omenire motive de fascinație. De aceea, dintre medicii
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
oriunde și în orice, și în gura închisă, în gura propriu-zis, mută. Dacă teama ar trebui să aibă o culoare și o densitate a ei, ea nu poate fi decât galben-leșioasă și extrem de bine pisată și de insinuantă, volatilă, deși indelebilă, asemeni unei pudre copleșitoare, lesne dusă încoace și-ncolo de cel mai slab vânticel... Încerc să ghicesc. Ce s-a întâmplat la 18 mai 1963, exceptând praful prezent totuși mai de mult în viața bucureșteană. Nu-mi amintesc nici un alt
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
pentru a nu spune considerabil pe care zona balcanico-orientală l-a suscitat. Câteva generații de regizori din care fac parte Jean Negulescu, Elia Kazan, Henri Verneuil, Michael Cacoyannis, Constantin Costa-Gavras, Dușan Makavejev au conferit prin capodoperele lor cinematografice un profil indelebil Balcaniei. Filmul a modelat nu un spațiu real, ci unul imaginar, în care vocile unor alte timpuri se fac auzite cu un timbru inconfundabil. Cinematograful nu rămâne în afara confruntărilor ideologice, a dezbaterilor politice, al utopiei sau a consumării unor înfrângeri
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
-mă de această poezie spre finele anilor ‘90 - cînd propriul meu univers poetic era deja demult configurat și marcat de viața sub o dictatură comunistă, dar și cînd cunoșteam deja experiența exilului voluntar în lumea franceză - Fondane m-a impresionat indelebil prin forța lui poetică și prin anvergura intelectuală nonconformistă. M-a uimit prin rara lui independență de spirit și prin luciditatea lui halucinantă - calități încă și mai evidente o dată cu trecerea timpului, și care conferă poemelor sale și textelor sale despre
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
Adevărului literar și artistic". Dar ce ne mai spune despre sine autorul în "Argument"? Ne spune că este "unul dintre mulții supraviețuitori buimaci ai unei dictaturi ce părea fără sfârșit", purtător cu el, în tranziția tot fără sfârșit, al urmelor "indelebile ale lumii dinainte", că în multe privințe "supraviețuitorul" se simte încă "prizonierul lumii din care vine", adică al lumii totalitare cu tot ce a sădit ea în el. Și nu e numai atât, ar mai fi ceva, "o circumstanță agravantă
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
de mătase/peste epoleții lor de ață chinezească".(...). Tonalitatea dominantă a cărții este dată de străvechiul motiv fugit irreparabile tempus (de la Vergilius la Apollinaire) ce ne dezminte brutal sentimentul că suntem nemuritori. Fuga ireversibilă a anotimpurilor și a timpului amprentează indelebil frumusețea și "sângele azuriu", devenind un laitmotiv aproape tragic: "Cui i-aș spune eu da,/ în noaptea aceasta primitoare/și caldă ca propriul meu pântece/ofilit,//dac-ar fi să mă întrebe vânatul/cel fără de preț/unde s-au ascuns
Noile aventuri ale văduvei trandafirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8124_a_9449]
-
interactiv la persoana I a confesiunii și persoana II-a a analistului post-eventum, dar și între Eul tranzitiv al confruntării și Ea, cea din vis sau reală. Pentru Marin Mincu textul este un intermezzo fără soluție de continuitate, o semantizare indelebila a actului de a scrie, o decolare din "inerția materiei", zborul suprafiresc al poetului presupunând "o încordare teribilă a minții anuntată-n urechi cu pocnet sec că o împușcătura înfundata", urmată de o dematerializare a trupului impur, apt abia acum pentru
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
ale arhaicului, pentru că nu mai sunteți/ Nu mai sunt". Suprarealismul aparent al poeziei lui Miron Kiropol este doar o provocare exterioară, căci dedesubtul ei curge o freatică religiozitate ca mod de a fi și ispăși revelația zeului, izvor de imagini indelebile (poetul e și pictor, dovadă coperta acestei cărți ce-i aparține), tot atâtea enciclice ale frumuseții duhovnicești, vânate de prihana și cruzimea istoriei. Prozodia fără cusur a lirismului ancien style este reabilitată ca descântec muzical și metafizic ("Vino, tu, arsură
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
odă antologică închinată limbii române, veritabil poem în proză, - și o netrecătoare actualitate prin elogiul culturii care poate impune un popor mic în familia popoarelor civilizate, prin apărarea unității neamului românesc dincolo de barierele confesionale, prin dragostea față de limba românească - semn indelebil al identității naționale. 1. Apud I. Rațiu, Timotei Cipariu, Blaj, 1905, pp. 24-25: Cf. Ion Buzași, Cipariu în literatură, în „Transilvania” (Sibiu), an. IV, 1975, nr. 2 (febr.), p. 45.
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
Premiera în România: 24.06.2011. Produs de: micro scope. Distribuit în România de: Asociația Culturală Macondo. Incendii al lui Denis Villeneuve nu este singurul film care mixează limbajul tragediei cu spectacolul istoriei, însă felul în care o face constituie amprenta indelebilă a acestui film. Tensiunile filmului provin nu doar de la conflictul tragic pe care-l pune în joc piesa lui Wajdi Mouawad după care a fost realizat filmul, ci și din raportul complicat între reprezentarea contextului istoric și încercarea de a
Ex Oriente Incendium by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5408_a_6733]
-
făcut un gest de autoflagelare. Oare lui Heidegger nu i s-au adus reproșuri mai grave pentru mult mai puțin? Orice s-ar spune, culpa apasă cel mai greu asupra regimului comunist care a nimicit nenumărate vieți, pătîn-du-și memoria cu indelebilul "sînge intelectual", a mutilat multe conștiințe. Noica a fost una din victimele sale majore. Prezumăm, alături de Sorin Lavric, că, oricît oportunism ar fi avut în firea sa și de oricîtă ambiție ar fi fost insuflat, renegînd o "cauză pierdută" și
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
înspre altare stinse. Preluînd cuplul de noțiuni din titulatura expoziției, Clipa, prezentul, iluminează curajos Mileniile, - și gustul artistului, capabil de austeritatea abstracției, nu-și refuză nici aspra bucurie a concretului, în multiplele lui manifestări, în pregnanța volumetrică a atîtor semne indelebile din orizontul Orașului. Un elogiu tardiv al Romei, rostit în atmosfera de restriște a veacului V, de către un poet, Rutilius Namatianus, ce se întorcea în Gallia Narbonensis, lansa totuși, oricît de împovărat, acest adevăr de neclintit, această jubilantă aserțiune: ŤTu
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
te gîndești cînd ești tînăr scriitor: că tot ce-ai scris și ai reușit să publici, bun, rău, e definitiv; că nu mai poți intra niciodată în textul respectiv și că ai început să-ți trasezi linia vieții, care este indelebilă, cu atît mai mult cu cît lași în urmă dovezi scrise. Pe urmă, m-am mai împăcat cu mine și am zis: în fond, ăsta am fost, înseamnă că n-am putut mai mult. Degeaba am eu acum ambiția de
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
nostru, comitetul central al partidului muncitoresc român, ghidează, pas cu pas și conduce efectiv lupta maselor populare, îndrumând bătăliile una după alta, stabilind tactica de urmat, dobândind succese deosebite pentru poporul întreg."8 Imaginarul lingvistic este marcat de această amprentă indelebilă a mobilizării militare: "planificarea", "îndrumarea", "bătăliile" sunt parte din cotidianul republicii populare. Prospectiv și retrospectiv, criticul literar este angrenat, la rândul său, în această operațiune condusă de partid. Între actorii care participă la facerea lumii în "cabina unei locomotive, în
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
avatarurile memoriei comportă creșteri și descreșteri surprinzătoare, spectaculoase, antrenând defulări și refulări când curtenitoare, când ursuze. Dar memoria poate fi corectată prin bilanțuri, atunci când retrospecția unor consecuții așează lucrurile, ființele, faptele într-o mai bună rânduială. Desigur, arareori destinele devin indelebile. Se cuvine însă, din când în când, săvârșirea ceremonialului de pomenire, care să contribuie la conturarea unui tablou cu pasivul și activul din muzica românească. Mă gândesc, de pildă, la o retrospectivă a compozitorilor aleși - pe te miri ce criterii
Bilanț cu îngeri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14385_a_15710]
-
sale cu ordinea politică și administrativă. Înainte ca „realismul socialist”, slujit cu diligență și de către destui congeneri cu vocație deturnată ai lui Constant Tonegaru, să-și declanșeze tăvălugul strivitor de autenticitate, acesta înțelegea a-și planta florile spontaneității, precum un indelebil certificat al poeziei insubordonabile la rețete exterioare: „Pomii prăfuiți par pianiste pudrate în restaurante/ și clatină capul ca strugurii ce se desprind din vii” (Stăpînul mării invizibile). Sau: „flatul meu umplut cu țărînă,/ culcat pe izvoare secate, pe secetă cumplită
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
amestecată cu groază, că deși nu avusese pînă atunci nici un fel de probleme cu ochii, nu mai putea să-i țină deschiși la nici o oră din zi sau din noapte. Practic, pleoapele ei - arcuri refuzînd să se încordeze, gloanțe lipite indelebil de trăgaciul revolverului, jucării cu resorturile stricate - nu mai parveneau să se pună în mișcare, să se mute din poziția lor de perdele coborîtoare, de paravane curbate ocrotind vederea de ceea ce îi poate dăuna; nu mai puteau, cu alte cuvinte
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
Capului de rățoi. Incursiunea detectivistică pe care o propunem aici, prin viața mai puțin știută a lui Urmuz și pe palierele conotative ale textului litigios are drept scop găsirea de invarianți psihanalitici, relictele unei gândiri auctoriale care pot fi amprentele indelebile ale identității autorului lor. Înainte de toate, să ne reamintim un amănunt biografic semnalat de toți exegeții urmuzieni, fără excepție, dar care nu a spus prea mult interpretatorilor de până la noi. Este vorba de faptul că, la o vârstă fragedă, lui
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
și-a salvat prietenii. Un alt fir al poveștii se țese pe relația stranie, de o mare sensibilitate între Noodles și Deborah, fiica băcanului și sora grasului și bonomului Joe Moe, o dragoste juvenilă care poartă însemnul tragic, magic și indelebil al ratării. Deborah îi citește în suflet lui Noodles, onestitatea și pasiunea sa secretă, prietenia, dar îl silește să aleagă, între ea și fiorul tainic al străzii și al tovarășilor hoțomani, între dragoste și prietenie. Farmecul filmului vine și din
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
imatur. Eu comiteam o imprudență, ea, acceptând, a comis probabil și mai mult: o greșeală.” Pagina din Observator cultural ne face să așteptăm cu interes anunțata apariție a cărții. Din sumar „Întâlnirea cu marea constituie una dintre acele amintiri emblematice, indelebile, pe care le poți purta apoi asemenea unui talisman...” scrie Angelo Mitchievici în editorialul său intitulat „Thalassa, Thalassa!”, care deschide numărul numărul 4 (octombrie - decembrie 2012) al revistei constănțene EX PONTO. Din sumar, am mai reținut „o conversație neconvențională cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
au înșurubat în memorie câte un cuvânt sau o expresie frapantă rostită de cineva, uneori banală, nesemnificativă, în timp ce alte lucruri, cu adevărat memorabile, s-au volatilizat. Capriciile memoriei (care e de gen feminin, nu?). Și așa, mi-a rămas adânc, indelebil întipărită în amintire o călătorie - chiar prima mea călătorie în străinătate, dacă fac abstracție de un voiaj în Franța, unde m-a tras mama, când aveam doar cinci ani - mama care ani de zile m-a târât pretutindeni după ea
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]