428 matches
-
o clipă, ca izbit de un gând Întâmplător: „Apropo, colonelul acela... Cum Îl chema, ăla care a venit să vă vorbească despre un tezaur al Templierilor... N-ați mai aflat nimic?” M-am simțit parcă șfichiuit de acea brutală și indiscretă paradă ostentativă de cunoștințe pe care le credeam discrete și Înmormântate. Voiam să-l Întreb de unde știa, dar mi-a fost frică s-o fac. M-am mulțumit să-i spun pe un ton indiferent, nepăsător: „A, o poveste veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
am trântit pe o bancă. Nu prea i-a convenit: era ahtiată după mersul pe jos. Avea un fular remarcabil, care o vindeca de orice bănuială de feminitate. Nu ne-am dus în Cișmigiu, ci în parcul Izvor, evitând privirile indiscrete. Stăteam cu ochii pironiți pe Casa Poporului și mă gândeam că trăiesc în singura capitală cu un cavou imens în centru. Un cavou public și luxos, în care ai fi putut înghesui viii și morții României și ai Coreei la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ei. Deloc gelos; Iulian Apostatul, Vali Buletin și Cezărel Crocodilul amici la cataramă; Șobolanul un tip realmente periculos; Doctorul Zmeu un sceptic. Șeful Secției de psihiatrie a Spitalului Municipal. Lucică un decedat tomnatic; O babă descântătoare. Neidentificată; Horus un papagal indiscret; Momocilă, Bobocilă, Peticilă și Zăpăcilă niște motani ranchiunoși; Pizdeluș un cățeluș grozav; Sephiroții malefici Nahema, Lilith, Adramalech, Baal, Belphegor, Asmodeus, Astaroth, Sathariel, Beelzebub, Thamiel; Antichristul, Moartea, îngeri și demoni, spirite, morți și vii. PROLOG Îți spun, pentru ultima oară, cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
informație. Ne repugnă. Pagubă-n ciuperci! Noi suntem motani cu pedigree. Nu suntem învățați să trăim nesănătos, să ne agităm, să ne vânzolim, să vagabondăm după cai verzi pe pereți, să tragem consecințele ori să jucăm împușcă măgaru'. Nu suntem indiscreți. Suntem cerebrali. Avem o educație și un stil. Evităm să intrăm în belea. Ne vedem lungul nasului și nu ne băgăm unde nu ne fierbe oala, fie ea de noapte sau nu. Pentru cine are, însă, predispoziție la complicații inutile
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vocea pițigăiată a lui Zăpăcilă: "Din perspectiva noastră, a subsemnaților, nu ne interesează defel, despre ce cosoroabă de Cuvânt e vorba. Nu ne tentează o astfel de informație. Ne repugnă! Pagubă-n ciuperci! Noi suntem motani cu pedigree. Nu suntem indiscreți. Suntem cerebrali. Avem o educație și un stil. Evităm să intrăm în belea. Nu suntem învățați să trăim nesănătos, să ne agităm, să ne vânzolim, să vagabondăm după cai verzi pe pereți, să tragem consecințele ori să jucăm împușcă măgaru
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ce sânt conflictele, ce este lupta pentru putere față de victoria meticuloasă, calmă, blândă aproape, a timpului împotriva tuturor? Bombele, războaiele, cutremurele, bolile, potopul sânt superflue, nu fac decât să grăbească nesăbuit opera timpului, sânt priviri aruncate în viitorul apropiat, ridicări indiscrete ale unui colț de cortină." La care studentul începu din nou să vocifereze, din ce în ce mai agitat și mai incoerent, înjurînd urât, fără să mai țină seama de prezența noastră, a copiilor, în cameră; îl acuza pe Egor că e deja mort
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Vă mai amintiți cât ați stăruit să facem și noi doi o mică excursie acolo ? Tot nu vi se pare că am riscat inutil pentru că nu există niciun loc pe lume unde să fii apărat de pericole și de priviri indiscrete ? Ca să lupți cu impertinentul ei chicotit, te oprești deodată, într-un echilibru nestabil, pe o mică porțiune de pământ uscat. Împrejur pământul mustește, mica porțiune de pământ este tot mai erodată de apa ce se scurge, târând cu ea petale
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
iată, în fine, țârâitul timid ! Cu o nemulțumire geloasă, Maria se pierdea în adâncul prost luminat al dependin țelor cu tencuiala căzută și uși scârțâind neunse, în vreme ce eu mă grăbeam spre ușa de la intrare ca să o feresc de eventualele priviri indiscrete pe timida studentă de la Litere și Belle Arte. Știam că Sophie nu va mai îndrăzni să sune și a doua oară, ba chiar mă puteam aștepta ca o imprevizibilă criză de sfiiciune s-o facă să plece, încât, ajungând prea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
musafirii ? De la această oră și până mâine dimineață, în zori, să nu mai pot sta măcar o clipă, singur, cu mine ? Până când am să mă întind în pat, frisonând de oboseală, trebuie încă din acest moment să suport năvala lor indiscretă ? Să-i întâmpin cu zâmbete false și cuvinte pline de tact ? Formidabil ! Formidabil și de neiertat ! Vasăzică oricine trece prin fața casei mele poate să și sune la ușă ! Fără carte de vizită înainte, fără telefon, poate să sune la ușă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu viața sexuală. Prima impresie pe care Tom o făcuse asupra lui Emma era aceea de puști enervant și lipsit de tact. Și cum se explică atunci faptul că-l lăsase pe Tom să-l „achiziționeze“? Tom ținea, în chip indiscret, să facă mare caz de prietenia lui cu cineva pe care și-l considera superior și, totodată, un tip dificil. Certitudinea lui că între ei se va lega o prietenie afectuoasă îl alarma pe Emma, iar capacitatea lui Tom de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să fiu deranjat, să-mi țin predici inflamante și să-mi dau răspunsuri nimicitoare. Mă ascundeam în tăcerea mea și-mi vedeam de treabă. Puteam să mă încaier cu mine, să mă cert, să mă apăr violent, ferit de ochi indiscreți, ceasuri și zile întregi, în vreme ce altul, văzîndu-mă, mă putea crede și mort deoarece nu făceam nici un gest, nici o mișcare și uneori închideam și ochii ca să mă aud mai bine. Aici masca a devenit inutilă, iar după plecarea Eleonorei cu atât
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fizic, ci la firea ei exuberantă, dinamică, pasională... Profitând că tăceam, Cecilia mă întrebă: ― Ce mai face ea? Am auzit că s-a remăritat... ― Da, cu un funcționar de la Finanțe. ― În fond, de ce v-ați despărțit? Iartă-mă că sânt indiscretă. Nu v-ați înțeles? Ce puteam face decât să-i dau un răspuns vag, lăsîndu-i loc pentru orice interpretare: ― Cu toate străduințele mele n-am putut obține un echilibru între noi. Ne deosebeam prea mult. Dumneata ai mai văzut-o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
revăd Love Story, să compar cadrul real cu cel din film. Aici, o doamnă din fața mea se tot codea să-i spună ceva, cu voce joasă, vânzătorului, uitîndu-se mereu în spate, pentru a se asigura că nu era nici o ureche indiscretă. Fără să vreau, am auzit cuvântul "sex". M-am dumirit că onorabila doamnă dorea să obțină un film pornografic (astfel de filme nu erau puse "la vedere") și m-am îndepărtat ca să n-o incomodez. Greșesc, oare, spunând că sexul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
dumneavoastră o anume lărgime de vederi. Sunteți, deci, aproximativ... Dar ce importanță poate avea asta? Profesiunile mă interesează mai puțin decât sectele. Îngăduiți-mi să vă pun două întrebări, la care vă rog să nu-mi răspundeți dacă le socotiți indiscrete. Sunteți bogat? Într-o oarecare măsură? Nu. Sunteți, așadar, ceea ce eu numesc un saducheu. Dacă n-ați citit Sfânta Scriptură, recunosc că asta nu vă spune mare lucru. Dimpotrivă? Cunoașteți, așadar Sfânta Scriptură? Hotărât lucru, mă interesați... Cât despre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
gestul lui Marcian de a săruta acolo, pe clape, mîinele Elenei, cerând grațiere. în seara aceea Marcian uitase ceasul și Elena nu i-1 adusese aminte. Ar fi servit un aperitiv, dar se temea să nu-1 facă atent asupra întîrzierii indiscrete. L-ar fi oprit la prânz, dar un rest de snobism o îndemna încă față de el la aparatul fastuos al dineurilor de gală. Spre zece, tot distrat, tot inocent, dar flămând, plecase. Abia la ședința următoare se scuzase și făcuse
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
lor de școlari. Prin ușa întredeschisă privesc un tablou demn de imortalizat pe peliculă. O învățătoare urmărită stăruitor de lumina din ochii de copii cuminți și ascultători, ce-i sorb spusele cu dragoste și interes de cunoaștere. Surprinzându-mi apariția indiscretă, învățătoarea mă semnalează copiilor care, îndrumați, m-au aplaudat ca cel ce le vorbisem cu puțin timp în urmă, pentru ca la rândul meu să fiu surprins de ropotul de aplauze. La clasa următoare m-am făcut că nu văd activitatea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
non multa, sed multum... V.5. ... Reporterul (de fapt, o reporteră. O persoană bine, chiar foarte bine, în jur de ... ani, cu părul..., (ne)platinat / ne(oxigenat) / etc., cu ochi albaștri / verzi / căprui / etc., cu o privire inteligentă / iscoditoare / vicleană/ indiscretă / tâmpă/ etc., cu ... etc., / etc., ... Are în mână un dictafon marca Philips / Aciko / Vef / Tehnoton / etc.,...) Poetul: un personaj complex și controversat. Nu utilizează și nu suportă deloc parantezele, ba, chiar, face alergie la ele, ceea ce înseamnă că-i plac
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
din Mănăstirea Secu, din toate timpurile, au păstrat aprinsă candela credinței și a pocăinței. Părinții care au viețuit în această obște monahală, în decursul celor patru sute de ani de existență, au fost numeroși, de cele mai multe ori ascunși de privirile uneori indiscrete ale oamenilor. Mulți dintre ei sunt sigur că sunt numărați în ceata sfinților și a cuvioșilor, căci mare le-a fost credința și plină de roade bune viețuirea, pentru care Hristos le-a dat cununa cea neveștejită a slavei Sale
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
la căptușeală și scoase o exclamație care-l miră din cale-afară pe traducător. Ceva îi scăpa, cu siguranță. — Dânsul, începu el din nou, e venit pentru angajare, e gazetar... unde ați lucrat, probabil în străinătate, nu? Nu vrem să fim indiscreți, cu toate că face parte din meseria noastră, dar nu între colegi, o să ne povestiți dumneavoastră când aveți poftă, avem tot timpul, așadar, până atunci... Lui Peppin îi plăcea să-și audă vocea. Neculai Procopiu îl întrerupse: Dacă sunteți amabil să dați
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu păreau să promită dezvoltări ulterioare, dar, în cazuri din astea, cel mai productiv pentru un câine a fost întotdeauna să păstreze tăcerea până când stăpânii obosesc să tacă, câinii știu foarte bine că natura umană e vorbăreață prin definiție, imprudentă, indiscretă, intrigantă, incapabilă să închidă gura și s-o țină închisă. În realitate, nu vom reuși niciodată să ne imaginăm profunzimea abisală pe care o atinge introspecția unui animal când ne privește, ne închipuim că nu face decât să ne privească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ăla, cu degete cu tot. Sau poate că - Diavolul se oprește, căzînd pe gînduri și mușcîndu-și copita - tipul ăsta, Wakefield, e mai deștept decît cred eu. Să fi făcut un tîrg cu unul dintre confederații mei? Un diavol vorbăreț și indiscret? Paranoia. Prost nărav. Dar nu e neobișnuit ca un diavol să-l lucreze pe la spate pe un altul. Nu poți ști niciodată. — Ce tot vorbești acolo? insistă băgăreața, de data asta mai exasperată. Așa, fato, dă-i Înainte, o Îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Dar ce ar trebui să facă? Îi reveni în minte ideea testului de paternitate. Dacă exista cineva care putea afla despre existența unui astfel de test, de bună seamă, ea era aceea. Ca reporter, avea tot dreptul să pună întrebări indiscrete și impertinente. Asemenea tuturor jurnaliștilor de la apostoli încoace, începu prin a cere dosarul de extrase. Parcurse articolele din dosar, notând mai multe nume din lumea embriologiei. Unul dintre ele, cel al profesorului Stephen Fay, apărea aproape în fiecare dintre ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
-mi pun deoparte rochia de mireasă, lansă Marie către Christian, care-și Înșfăcase deja sacul solid de marinar. „Simplă superstiție“. TÎnăra zîmbi văzînd că maică-sa strecurase deja rochia Într-o husă, mai mult ca s-o protejeze de priviri indiscrete decît de praf. În schimb, vălul pe care Marie Îl stropise atît de zdravăn cu apă cînd se repezise pe terasă, și pe care Jeanne Îl atîrnase la uscat În fața ferestrei, sub suflul brizei, era făcut ghem pe parchet. Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
păstra câteva zile? O să trec să le iau când plec. — Unde? Întrebarea țâșnise iute și pe negândite, dar păru imediat că revine la realitate și încercă să se scuze: — Ah! Iertați-mă, îl rugă ea. N-am vrut să fiu indiscretă. Doar că... Știți... Nu e normal ca cineva să cumpere cărți cu lăzile... — Vă înțeleg, zâmbi el. Trăiesc în selvă și, acolo, singura mea companie sunt cărțile. — Lucrați la companiile petroliere? — Nu. Nu lucrez. Doar trăiesc... Luă la întâmplare una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
este importantă. Bucuria ei nevăzută de nimeni este importantă, plăcerea ei incomensurabilă de a pleca, alături de cineva, la o lungă, nesfârșită plimbare. Nu una dus-întors, ci doar dus... Vecinul se așeză pe canapea, luă telecomanda și deschise televizorul. Un ochi indiscret (dar de unde?) ar fi văzut cu surprindere cum celelalte butoane ale aragazului încep să se rotească încet (ca într-un film de groază, nu?), iar o ureche (indiscretă) ar fi auzit șuieratul ca de șarpe al gazelor. Vecinul moțăia, deja
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]