474 matches
-
celor mulți. În schimb, dacă vezi în învățare o muncă de șlefuire făcută în vederea formării unei ființe sociabile, atunci chinul autodidact ajunge: devii un spirit matur care stă pe linia de plutire culturală și căruia lipsa unui maestru nu-l indispune defel. În primul caz, viziunea e aristocratică și e inspirată de un filon religios: nu înveți ca să te formezi, ci ca să te inițiezi într-o elită, căci cunoașterea comună e pentru gloată, nu pentru cei aleși. În al doilea caz
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
sensul etimologic de grottoesc, cuprinde tot ce este întunecat, visceral, ascuns și josnic.“ (p. 62). Așadar grotescul nu e poanta facilă inspirată de un temperament histrionic, ci sluțenia de ospiciu care dă nașterii înfiorării. Grotescul nu te binedispune, ci te indispune, iar cu timpul începe să te înspăimînte: căci realizezi că lumea e cu mult mai smintită decît te-ai fi așteptat. Cu alte cuvinte, cînd un element grotesc ajunge să-ți provoace oroare se cheamă că ai atins pragul orcinos
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
Gheorghe Ceaușescu Vizita lui Vladimir Bukovski în România la sfârșitul anului trecut a avut darul să-l indispună pe Președintele României: faimosul disident rus, una din marile conștiințe ale perioadei postbelice, a afirmat că în decembrie 1989 n-a avut loc în țara noastră o revoluție, ci o lovitură de stat regizată de Moscova. Președintele Ion Iliescu a
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
fi originalul latinesc, pe care îl poți parcurge avînd mereu în dreapta varianta românească, dacă nu a fi, așadar, posibilitatea de a-ți plimba privirea pe litera unui text milenar, farmecul cărții s-ar risipi pînă la inexistență. În totul, tomul indispune prin perorația interminabilă, în buna tradiție a exegezei seci. „Mai întîi, trebuie să vedem ce este iubirea, de unde îi vine numele, care este efectul iubirii, între cine poate exista iubirea, cum se dobîndește iubirea, cum se păstrează, cum crește, cum
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
nefericirea personală, proiectată pe un fundal al tragismului universal, e redusă la burghezul disconfort: "Nenorociri și dezastre se anunță din toate direcțiile./ Cei suferinzi de ciroza nu pot să spere/ chiar la nimic. Toate cunoștiințele/ de sex feminin șunt profund indispuse./ Apă la closet nu mai curge. Am insomnie/ Iată care sînt consecințele acestei faze/ a Lunii." Întîlnim și romantism ornamental cu accente simboliste, decor oriental în care cromatică e puternică și sclipitoare, iar personajul, mereu același, vine de data asta
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
lui Dan Lăzărescu din revista Viața medicală (intitulată ,Punctul pe i"), cu care Cronicarul începe de obicei lectura hebdomadarului, a căpătat în ultima vreme o tentă sumbră. Prin tonul deprimant cu care descrie realitățile, Dan Lăzărescu vrea parcă să ne indispună cu tot dinadinsul, dovadă ultimele două numere (din 7 noiembrie și 14 noiembrie). Primul articol (,Populații în marșarier") ne spune că românii se sting încet, dar sigur. Al doilea articol (,Climă&sănătate") ne spune că omenirea va muri, tot încet
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7881_a_9206]
-
hotărît cu greu "să întrețină publicul despre șsine însușiț", lucru pentru care nutrește o adevărată aversiune, după ce își destăinuie "excesul de discreție" manifestat chiar în publicistică, el narează următoarele: "Trecuse abia vreun an și jumătate de la intrarea mea în țară. Indispus de atitudinea luată de mine într-o întrunire studențească, un ziar de opoziție a și denunțat publicului pe Ťacest individ zdrențărosť (niciodată nu m-am deosebit prin eleganța portului, dar mai ales în viața de student) că trăiește din Ťsubvenția
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
e prezentă într-o variantă temperată, fără morgă și fără exces de referinț e, cea de-a doua, vădită în lejeritatea comunicativă, se reține în genere de la fantezia stilistică. Nici exces de sobrietate „ardeleană”, nici o metaforizare ce l-ar fi indispus pe Adrian Marino. Îndeobște, Ion Pop e un iubitor al cumpănirii. Opera d-sale seamănă cu un cîmp acoperit de culturi ordonat parcelate, viguroase, la distanță de misterul vibratil al zăvoaielor ca și de cel tenebros al cotloanelor de codru
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
face cum are Stifter cu literatura, credeți-mă, amândoi sunt, în ce privește filosofia și literatura, la fel de puțin valoroși, deși eu îl prețuiesc totuși pe Stifter mai mult decât pe Heidegger, care întotdeauna m-a dezgustat, căci totul la Heidegger m-a indispus întotdeauna, nu numai scufia de noapte de pe cap și izmenele de iarnă țesute în casă de pe soba încălzită chiar de el la Todtnauberg, nu numai bastonul de Pădurea Neagră cioplit de el însuși, ca și filosofia de Pădurea Neagră cioplită
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
Claudiu n-ar fi vrut, era un tînăr demn, dar simțea că nu mai avea încotro; a început să urle: Mă omoară poliția! și așa a ținut-o pînă la secție. De-abia în arest a tăcut, ceea ce l-a indispus pe Pomenea. L-a dat pe Claudiu pe mîna unui jandarm mai dobzit la cap și i-a cerut să-l frăgezească puțin, iar el s-a dus să mai aducă vreo cîțiva la bașcă. Pe unii îi dibuise judecătorul
Trenul special by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7817_a_9142]
-
jargonului, caz în care ne izbim de un limbaj dificil, a cărui lămurire cere ca termenii șoranieni să fie asociați unei reprezentări pe care autorul o prezintă în Eu & tu & el & ea...sau Dialogul generalizat. Cu riscul de a-l indispune pe cititor, voi da o mostră de jargon șoranian. Mihai Șora vorbește de o sferă de rază nulă pe a cărei suprafață se află "actele punctuale terminale". Acestor puncte de pe circumferința sferei le corespunde o "putință terminală globală" (PT). Cu
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
pentru că ar avea vreun motiv, ci pentru că încearcă să-și camufleze cele două riduri de expresie de pe frunte. Nu se știe când au apărut și de ce n-au mai plecat. Nu le-a chemat nimeni și încruntarea cea nouă o indispune”. Metafora alergătorului/ alergătoarei - cu trimiteri livrești la Paul Auster și Mario Vargas Llosa - se referă chiar la această strategie de anduranță, de cursă lungă. A-ți continua drumul, a avea voința de a merge mai departe - lucruri posibile pornind de la
Scrisul ca disciplină de supraviețuire by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2872_a_4197]
-
după un asemenea festin, îngreunat, să nu-ți mai dorești decât un îngeresc ceai de mușețel - sau o ascetică lectură din vârful buzelor a acestor rețete (așa cum vor fi fost ele menite dintr-un început), ca formă slabă, mofturoasă și indispusă de participare la un ospăț epocal. Radu Anton Roman, Bucate, vinuri și obiceiuri românești, Paideia, 1998, 527 pag., 147.000 lei la tarabă (iulie a.c.).
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
vreo restricție morală sau de dragul obiectivității pozitiviste, ci - mult mai semnificativ- din rațiuni strict textuale. Crime la Elsinore rămâne, din orice abordare, un roman suficient sieși: coerent până la virgulă, constant ca scriitură, cu referenți trasați dintr-o fandare rapidă, evident indispus de eventualele fisuri sau zgârieturi. O carte cu porțile închise. Pe care nici alegorizarea, nici punerea în abis, nici recitirea în diverse grile nu o pot scoate din lumea ei. M-am întrebat, de-a lungul lecturii binedispuse, ce subterfugiu
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
scrisă de un homo politicus pentru un homo politicus. Cred că orice insistență prelungită, orice apăsare pe aceeași pedală, accentuată prea mult, diluează conținutul, limitează zona investigațiilor interioare. E semnalul de alarmă al încremenirii în proiect. Mă îngrijorează și mă indispune prea marea incursiune a politicului în literatură. Dominația politicului e tiranică pînă și sub formele ei democratice. Mai grav e că politicul devine etalon, devine monedă forte, se impune în aprecierea valorică a operei literare funcționînd, de cele mai multe ori, în
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
universitară, tobă de carte, ar fi capabilă să-mi pună un diagnostic de persoană decrepită, de senilitate, fără un probatoriu medical autentificat la Notariat! Oricum, nefericita metaforă „mintea plecată în vacanță”, în loc să mă satisfacă estetic, în loc să aplaud pentru „găselniță” - mă indispuse și mă puse pe gânduri. Pur și simplu îmi vătămase vacanța! Vacanța cea adevărată, nu cea bănuită de domnia sa, cu maximă certitudine. Ce era de făcut? Starea mea patologică nu putea fi iluminată decât printr-un consult medical. Doctorii au
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93057]
-
Stăteam cu mama în loja proprietarilor, urmărind cu emoție cum alergau caii noș tri. Ce mândră eram când câștigau cursa și cât mă necă jeam când o pierdeau! — Știai să călărești? — Ba bine că nu! gesticulă Ioana, în vreme ce mota nul, indispus de turnura pe care o luase conversația, sări pe podea, îndepărtându-se demn. Mai târziu, con tinuă ea, pe când eram în Argentina, aveam o prietenă extra ordinară, Gloria Alcorta, scriitoare, sculptoriță și pic to riță, nemaipomenit de frumoasă. Era proprietara
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
ta se lamentează despre o promovare pe care o așteaptă de multă vreme (și evident, o merită), dar care nu mai vine. Îl privești îngăduitor și încerci să-i ridici moralul. Constați că... fără prea mult succes. Te întorci oarecum indispus în hârtiile tale și începi să faci ordine. O oră, două, trei. Până te apucă un fel de sfârșeală. Faci o pauză. Îți răsfoiești agenda primită cadou. Ia uite, astăzi e ziua unui fost coleg. Cât pe ce să nu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
în pat. "Nu-mi seamănă mie, madam Ioanide! (Așa-i zicea Elvirei, paroxistic.) De unde ai mai scos asta?" Madam Ioanide își jucă c-o mână perlele de la gât, căutând să se domine spre a nu scoate vreo vorbă care să indispună pe arhitect (cînd semnala aceste indicii de "tact", acesta se supăra și mai rău). "Îți seamănă la temperament... e pasionată... În fine, ce să mai vorbesc, e fata ta!" "Parcă nu e și a ta?" "Mă vezi pe mine în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avea alt obicei agasant. Zâmbind sarcastic (așa i se părea lui Ioanide), semnala fără greș firele noi de păr alb. - Domnule Ioanide, îl prevenea, ca și cum era cu putințăsă ia măsuri grabnice până nu se prăbușea, îți albește părul. Ioanide se indispunea nu de nuanța părului, ci de insinuarea de decrepitudine, detesta pe "dobitoc" și privindu-se în oglindă constata că arăta neschimbat și că acele câteva fire de păr alb într-o parte unde îl avusese totdeauna cărunt erau accentuate de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
interes atât de ipocrit profesional, încît, îndată ce Conțescu îl asigură că este mult mai bine, cu un "perfect" zgomotos, satisfăcut, desființă orice inutilă căinare. Se mecanizase în aceste obligații mondene și le îndeplinea cu seninătatea absentă a episcopului care binecuvântează, neindispunând totuși pe nimeni, fiindcă Gaittany avea o artă înnăscută a mistificației sociale, stridentă la oricare altul. Ioanide râdea. Gaittany, care poseda un număr incalculabil de rubedenii în cele mai notorii familii, avea aproape zilnic pe agendă cîte-o vizită de făcut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
după civilitățile de rigoare, plecă, lăsând pe Pomponescu stăpân pe câmpul de bătaie. Acesta nu se simțea totuși biruitor și șezu multă vreme stânjenit. Dezinvoltura lui Ioanide, ochirile lui de uliu spre Ioana, aprige și sigure, calmul ironic, toate astea indispuneau pe ministeriabil. Prezența arhitectului la faivoclocul doamnei Valsamaky-Farfara, organizat ca un simplu pretext pentru tratativele sale sentimentale cu Ioana, i se păru foarte neconvenabilă și chiar jignitoare. Fusese surprins în intimitățile sale. Ar fi reproșat celor două femei această eroare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
câte unul din casă să-i spună din când în când câte un cuvânt. Acest cuvânt reprezenta pluta cu care voluntarul Conțescu se ținea deasupra inconștienței. Își dădu silința să mănânce, pofta îi reveni încetul cu încetul, și ceea ce-l indispunea era acum numai interdicția de a consulta cărți, de a face orice sforțare cerebrală. Într-o seară, pe când Hergot îndeplinea funcția de doctor de gardă, Conțescu îl întrebă dacă mai cântă din violoncel. Hergot reținu ideea și a doua zi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și lui ceva de mâncare, sau cel puțin s-ar fi apropiat gentilă de el și, luîndu-l de braț, l-ar fi îmbiat să meargă în sufragerie, sau, în fine, cu o sărutare, i-ar fi spus: "Azi ai fost indispus sau ocupat. N-ai mâncat. Dă-mi voie să-ți aduc ceva!" Dar, vai, Indolenta nu făcu nici un astfel de gest. Ieșind din sala de mâncare, zise: - Ți-am pus mâncarea în bufet! (Exista unul, fixat însistemul de boaserie.) Notificarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
târziu și sub sugestia insistentă a soției sale austriace, Dan Bogdan se hotărî și el să ia informații de la Gaittany. Acesta avu o clipă de ezitare, dat fiind că-i telefonase înainte Gulimănescu, dar, om de lume discret, nevoind să indispună personal pe Dan Bogdan, își puse în funcție afabilitatea cu un spor pentru a acoperi scepticismul. - Într-adevăr, repetă el aproape identic convorbirea cu Gulimănescu, așa mi s-a spus. Dacă dorești, te pun în contact. Când auzi numele lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]