1,115 matches
-
împrumutate și comportamentele efective ale indivizilor, dând naștere la pseudoraționalizarea vieții sociale în locul unei raționalizări autentice. Procesul de europenizare a României nu este un lucru rău, considera autorul, ci falsificarea acestui proces este periculoasă, întrucât identifică capriciul individualist cu spiritul individualist apusean; în România, după 1848, inițiativa individului era lăsată la voia temperamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 146). Atât politicianismul, cât și individualismul subiectiv sunt manifestări ale unui fenomen mai general, conceptualizat prin termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nivelul unității) - este așadar o tendință de relaxare atât a naturalismului, cât și (totuși) a holismului lui Waltz în direcția lui Morgenthau, dar fără a parcurge chiar tot drumul până la Morgenthau. Reacția concretizată prin „realismul alegerii raționale” este o reacție individualistă la holismul metodologic al realismului structural, fără a-i pune însă în discuție naturalismul epistemologic. Astfel de cercetători realiști, preocupați de cooperarea și conflictul internațional (dilema securității, problema câștigurilor relative ca obstacol în calea cooperării) împărtășesc, în mare, viziunea despre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Haas și alți neofuncționaliști au fost nevoiți să reintroducă în ecuație factorul politic, neglijat de Mittrany în favoarea „tehnocrației”. Influența marilor proiecte ideologice asupra birocrației guvernamentale era, desigur, în declin, însă neofuncționaliștii au admis că logica spillover este influențată de calculele individualiste ale actorilor și, pentru a se concretiza, are nevoie de voință politică. Haas a insistat asupra necesității de a se găsi modalități de stimulare a comportamentului cooperant, într-un mediu internațional confuz, caracterizat de incertitudine în privința relației scopuri-mijloace. Într-un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tip 2 X 2, ei au împărțit aleatoriu 110 subiecți testați într-una din cele patru grupe rezultate. Pe baza unui sistem de puncte, fiecare subiect dovedea fie atitudine cooperantă, investind punctele într-un cont comun, fie o atitudine competitivă, individualistă, investind punctele într-un cont personal. Punctele din contul personal nu aveau nici o dobândă, dar îi aparțineau în totalitate, în schimb punctele din contul comun se împărțeau între toți membrii grupului și aveau o dobândă de 100%, astfel că, dacă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
colectiv. Toți subiecții au primit un feedback cu privire la punctajul acumulat de fiecare, din patru în patru runde. Concluziile cercetării arătau că toleranța se modifică în timp, ea fiind mai mică în cazul în care aceeași (aceleași) persoane deviază, comportându-se individualist, decât în situația în care persoanele deviante se schimbă de la o rundă la alta. 2.2.4. Simulările experimentale Simulările sunt construite de cercetător pentru a reda cât mai mult din realismul contextului de cercetare, cum ar fi utilizarea scenariilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
subordonații nu se consideră egali, subordonații fiind foarte dependenți față de superiori. În culturile cu distanță mică față de putere, se manifestă un nivel mai mare de participare și cooperare între superiori și subordonați, egalitatea pozițiilor fiind mult mai acceptată. În culturile individualiste, angajații acționează în virtutea propriului interes și pe baza propriei inițiative, în timp ce în culturile colectiviste, interesele grupului primează. Nu este dificil de observat cum astfel de diferențe influențează aprecierea performanțelor. În culturile organizaționale caracterizate de o distanță mare față de putere, comunicarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a manifesta un stil de conducere mai orientat către transformare, așa cum ar susține unii, sau au demonstrat alții (Bass, Avolio și Atwater, 1996), aceasta le face mai eficiente decât bărbații? Și ce se poate spune despre culturile colectiviste versus cele individualiste; stilul de leadership transformațional este întâlnit mai des în vest (și este mai eficient), în timp ce dependența este tipică pentru țările colectiviste? Dacă este așa, la ce schimbări să ne așteptăm în viitor date fiind tendințele globalizării? Dacă nu este așa
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu ceea ce a precedat-o, dar și cu ceea ce o însoțește. Generația mea, de pildă, a repudiat multe valori ce păreau incontestabile părinților noștri. Ei se formaseră în spiritul fin de siècle de după 1900, un spirit pe de o parte individualist, estet, hedonist, critic, dar pe de altă parte tributar unor dogme pozitiviste și evoluționiste care le dădeau o suficiență plină de chietudine și confort intelectual. Așa-numita „generație tânără” a anilor 1930, față de care cei de vârsta mea eram mezini
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o bucată 1), pe care Camon îl consideră antitetic textului-mostră din Veneto. Deci, dacă acel „ceva” (care este felul de a se exprima) le unește atât inefabil, cât și indisolubil, înseamnă că antiteza textelor (catolic și moralist primul, umanist și individualist al doilea etc.) este o antiteză istorică al cărei sens este parțial. Într-adevăr, în primul rând, toate civilizațiile țărănești nu sunt doar catolice: nu există întrerupere între catolicism, creștinism, păgânism, religii primitive. În al doilea rând, nu sunt naționale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fiecărui organ de conducere sunt descrise în statutul denominațiunii. Persoana-cheie a structurii prezbiteriene este prezbiterul. Există o deosebire între prezbiterii conducători (dintre cei laici) și cei învățători (preoțimea). Criticile acestui sistem vin din partea celor care pledează în favoarea unui tip mai individualist de conducere sau în favoarea sistemului congregațional. I se reproșează că își are rădăcinile într-o ierarhie despre care nu se spun prea multe în Scriptură, că strategia prezbiteriană nu dă fiecărui credincios în parte posibilitatea de a face parte din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unei epoci, fie ele orașe-stat, imperii sau națiuni. Structurile iau naștere din coexistența statelor. Nici un stat nu intenționeaz) s) participe la formarea unei structuri, prin intermediul c)reia el și alții vor fi constrânși. Sistemele internațional-politice, ca și piețele economice, sunt individualiste la origine, spontan generate și nonintenționate. În ambele sisteme, structurile se formeaz) ca urmare a coacțiunii unit)ților lor. Dac) acele unit)ți tr)iesc, prosper) sau dispar, aceasta depinde de eforturile lor proprii. Ambele sisteme sunt formate și menținute
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
3. Natură sistemelor numerelor mici Cum anume difer) sistemele numerelor mici de sistemele numerelor mari? Voi r)spunde mai întâi la aceast) întrebare prin analogia economic). De la concurență perfect) și pan) la cea duopolist), structurile de piaț) sunt aceleași, fiind individualiste la origine, spontane ca mod de generare, si omogene în compoziție. Variația de structur) este introdus) nu prin diferențele în privința atributelor și funcțiilor unit)ților, ci doar prin distincțiile dintre ele, în funcție de capabilitate. Deoarece lucrurile stau așa, indicele numeric devine
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vizibilă, care nu poate fi rezolvată prin redistribuirea bogăției comunitare (acceptată În comunități cultice ori sectare restrânse), nu Însă În Întregul unui stat modern. Credința religioasă ca formă de constrângere și proprietatea modernă ca formă de afirmare a unei etici individualiste sunt factori modelatori pentru crearea unei nivelări, și de aici a unui nivel de conformitate socială și culturală necesar pentru definirea modernității, implicit pentru afirmarea unui model cultural care să aibă Însemnele „localității”, deci și ale unui proces de localizare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cea a unui agent social și politic „dublu”, gata oricând să trădeze pentru a-și urma Înainte de toate propriile interese. Privit mai de aproape, dezacordul care-i opune pe Lenin și Bogdanov pare de neînțeles: dincolo de refuzul esteticii „burgheze” (artă individualista, arta pentru artă și izolarea În turnul de fildeș), proletcultismul nu este În măsură să propună o estetică alternativă decât valorificarea conținutului În detrimentul formei (Mele, 1989, pp. 54-55). Cele două tabere se acuzau reciproc de elitism sau de intelectualism. Proiectul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
factori specifici (variabile de investiție, piața muncii și maritală etc.), școlaritatea, vârsta, etnia, religia putând fi considerate variabile premaritale. B. Strong, C. DeVault și B. Sayad (1998)realizează următoarea grupare: factori societali (schimbări în natura familiei, integrarea socială, orientare valorică individualistă); factori demografici (statutul ocupațional, venitul, nivelul de școlaritate, etnia și religia); factori ai cursului vieții (transmiterea intergenerațională a practicării divorțului, vârsta la căsătorie, graviditatea și nașterea premaritală și recăsătorirea); factori ai procesului familial (existența copiilor, satisfacția în căsătorie, probleme familiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferite orientări de terapie a familiei arată că identitatea ideatică există nu numai la nivel de simple expresii, ci și la nivel de nexuri enunțiale, de ipoteze și teorii. Iată o ilustrare care este instructivă și pentru ideea reabilitării abordării individualiste în terapia familială. Terapeuții de orientare sistemică în tratamentul familial acceptă că centrarea pe individ este justificată pentru anumite situații, dar adaugă că familia ca unitate, proprietățile emergente (structură, climat emoțional etc.) pot fi cunoscute numai prin observarea familiei ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de orientare sistemică în tratamentul familial acceptă că centrarea pe individ este justificată pentru anumite situații, dar adaugă că familia ca unitate, proprietățile emergente (structură, climat emoțional etc.) pot fi cunoscute numai prin observarea familiei ca întreg. La aceasta, abordarea individualistă, în particular mai clasica teorie a învățării sociale, răspunde cu două argumente. Primul, că interacțiunea este emergentă, iar interacțiunea se petrece între membrii familiei, ce reprezintă stimuli unul față de altul. Al doilea, că proprietățile ei emergente rezultă dintr-un pattern
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru a distribui cărți și a trimite misionari la antipozi. Spitale, Închisori și școli iau naștere pe această cale. În opinia mea, „cele mai interesante sunt asociațiile intelectuale și morale din America”66. În timp ce americanii sunt, de departe, cei mai individualiști oameni din lume, noi de asemenea dedicăm foarte mult din timpul nostru slujirii comunităților În care trăim. Organizații fraternale, cluburi de tineret, asociații civice și de cartier, grupuri artistice și educative, activități sportive și recreative și numeroase alte activități similare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
grupuri artistice și educative, activități sportive și recreative și numeroase alte activități similare sunt de mult o parte integrantă a vieții În America. Ne-am mândrit Întotdeauna că suntem o națiune de voluntari cu conștiință civică. Putem oare să fim individualiști și orientați spre comunitate În același timp? Cu toate că aparent paradoxală, Înclinația americană spre conștiința civică reflectă credința noastră profundă În libertatea individuală. Americanii au avut Întotdeauna rețineri În a ceda prea multă putere statului. Pentru noi, libertatea Înseamnă abilitatea de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
control personal sporit asupra proprietăților. A ajuta pe cei nevoiași a devenit astfel o chestiune de opțiune individuală. Lester Salamon, directorul Johns Hopkins Center for Civil Society Studies, notează că tradiția societății civile americane a luat naștere din tradiția noastră individualistă. El arată că „un etos puternic individualist... a produs un puternic antagonism față de concentrarea puterii”. Rezultatul este că americanii „șovăiesc să se bazeze prea mult pe guvern pentru a face față problemelor sociale și economice, lăsând astfel ca aceste probleme
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe cei nevoiași a devenit astfel o chestiune de opțiune individuală. Lester Salamon, directorul Johns Hopkins Center for Civil Society Studies, notează că tradiția societății civile americane a luat naștere din tradiția noastră individualistă. El arată că „un etos puternic individualist... a produs un puternic antagonism față de concentrarea puterii”. Rezultatul este că americanii „șovăiesc să se bazeze prea mult pe guvern pentru a face față problemelor sociale și economice, lăsând astfel ca aceste probleme importante să fie rezolvate prin efort privat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
13,5% dintre pozițiile plătite În sectorul nelucrativ sunt În serviciile sociale 71. Asta nu Înseamnă Însă că societatea civilă americană nu este o forță formidabilă. Dar o mare parte din motivația În spatele spiritului civic american are la origini rădăcinile individualiste și religioase ale caracterului american. Prin contrast, În majoritatea Europei, societatea civilă are un caracter mult mai secular și mai puțin legat de ideea creștină a filantropiei individuale și mai mult de ideea socialistă a responsabilității colective pentru bunăstarea comunității
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Filosofii iluminiști au elevat individul de asemenea, dar motivele lor erau mai degrabă legate de idei despre comportamentul uman rațional. Statutul individului autonom rămâne totuși până În zilele noastre legătura comună Între aceste două curente istorice. Americanii sunt discutabil cei mai individualiști oameni de pe Pământ atât din cauza credinței lor religioase profunde, cât și a ambițiilor pragmatice. Acesta este motivul pentru care americanii continuă să aibă o atitudine antiautoritară. Nu ne plac șefii de nici un fel și refuzăm să ne umilim la picioarele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În comparație cu Europa. În America, avem Încă mult mai puțini oameni și mult mai mult teren nefolosit decât În Europa. Drept urmare, ne simțim mai puțin Înghesuiți, mai autonomi, mai independenți și mai puțin dependenți de alții, mai puțin comunitari și mai individualiști. Chiar New Yorkul, cea mai dens populată zonă urbană din America, are numai o treime din densitatea populației din Frankfurt, Germania 40. Diferențele În densitatea de populație au avut un impact profund asupra felului În care americanii și europenii percep
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de model european, În 1920. În multe orașe din Est, construcția caselor În linie a fost normă până la sfârșitul celui de al doilea război mondial 41. Prin contrast, suburbiile ofereau un alt fel de securitate, mai puțin comunală și mai individualistă În caracter. După 1870, spune sociologul Kenneth Jackson, „noua idee era să nu mai fii parte a unei comunități Închise, ci să ai o unitate separată, un paradis privat, separat de restul lumii”42. Casa suburbană personifică credința americanilor că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]