1,103 matches
-
dens „dinte“, se spune, în Dictionnaire étymologique de la langue latine de A. Ernout și A. Meillet, că este un cuvânt pan-indo-european, adică se găsește în toate limbile din familia indo europeană. Despre lat. bos „bou“, aflăm că este un cuvânt indo-european care desemna un animal din specia bovinelor, fără precizarea sexului (forma bos este refăcută de la un acuzativ care s-a păstrat în umbriană, o limbă indo-europeană dispărută). Din același dicționar etimologic al limbii latine, aflăm că multe cuvinte latinești sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbile din familia indo europeană. Despre lat. bos „bou“, aflăm că este un cuvânt indo-european care desemna un animal din specia bovinelor, fără precizarea sexului (forma bos este refăcută de la un acuzativ care s-a păstrat în umbriană, o limbă indo-europeană dispărută). Din același dicționar etimologic al limbii latine, aflăm că multe cuvinte latinești sunt împrumuturi din greacă (de ex. brac(c)hium „braț“, ecclesia „adunare“, cu sens generalizat în latina bisericească), din celtică (de ex. carrus „car“, braca „pantaloni“, camisia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
greșite, articolul nehotărât o se atașează la cuvânt: mgr. mídas „vierme“ > rom. *midă, dar *o midă > omidă. Cuvinte fără dată de naștere Înainte de populațiile care și-au părăsit limba în favoarea latinei (celți, iberi, traco-daci), în Europa au locuit unele populații indo-europene sau neindo-europene a căror limbă a rămas, din cauza absenței unor texte scrise, necunoscută sau insuficient cunoscută. Unii lingviști au fost tentați să explice o serie de fapte latinești sau romanice prin acest „substrat“ al substratului. S-a atribuit o astfel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
De exemplu, elixir, numele arab al pietrei filozofale care schimba metalele în aur, provine din ar. al iksir, care are la bază gr. xéron „medicament (făcut din materie sub formă de pulbere uscată)“. Cuvinte din sanscrită Sanscrita este o limbă indo-europeană care a încetat să mai fie vorbită în secolul 3 î. H. În zilele noastre, în India ea are statut oficial, ca limbă sacră a brahmanilor și limbă de comunicare savantă scrisă (chiar și în presă), la fel cum era
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a simplificat forma și s-a ajuns la engl. ricksha. Gheișă „cântăreață și dansatoare japoneză“ și soia au fost împrumutate în română din germană, cf. germ. Geisha/Geischa și germ. Soja, și adaptate după pronunțare. Cuvinte din hindi Hindi, limbă indo-europeană, este din 1965 limbă națională oficială în India. Din limba hindi au pornit spre limbile europene, ajungând pe diverse căi și în română, diferite cuvinte ca (foc) bengal, culi, (gloanțe) dum-dum, iută, paprica, piper, polo, punch, șampon. Culi are sensul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
început, cruor trebuie să fi însemnat „carne crudă, în sânge“; dat fiind că în latină se folosea caro, carnis cu sensul de „carne“, cuvântul cruor s-a specializat cu sensul de „sânge coagulat“. Lat. cruor are la bază o rădăcină indo-europeană *cru din care provin și lat. crudus „în sânge“ și gr. kréas „carne“. Cuvântul grecesc a intrat în compunerea lui pánkreas < pan „tot“ + kréas „carne“, împrumutat de franceză (pancréas) și apoi de română (pancreas). Nume de animale Este un câmp
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lucru este mai puțin important; de aceea, la unele animale nu există cuvinte diferite pentru a diferenția cele două sexe (lebădă, râs etc.). Această situație o continuă pe cea din latină. Faptul este cu atât mai interesant cu cât numele indo-europene ale animalelor domestice nu precizau sexul, erau cuvinte epicene (același cuvânt desemnează ambele sexe). Masculul nu avea nume în vocabularul indo-europenei. Numele de animale desemnau de obicei femela, pentru că masculii nu se păstrau decât în număr limitat, pentru reproducție. Denumirile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
serie de cuvinte împrumutate din limbile cu care româna a intrat în contact, în condițiile în care nu avem un termen moștenit din latină. În latină, castorului i se spunea fiber, cuvânt care însemna „brun“ (același cuvânt a servit în indo-europeană pentru a denumi castorul). Mai existau încă două cuvinte: forma beber (biber), de origine celtică, și cuvântul castor, împrumutat în latină din greacă (este atestat începând cu Cicero). Dacă există mai multe cuvinte pentru a denumi același lucru, aceasta înseamnă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latină), a cărui primă atestare este de la D. Golescu, care vorbește de unele „dobitoace sălbatice: castorh, crocodil“. Breb este un termen popular în română, înregistrat prima oară în Lexiconul de la Buda (1825); cuvântul este de origine slavă. În slavă, este indo-european, înrudit cu lat. fiber, beber. Nu poate fi acceptată ideea că breb derivă din lat. fiber, cum au susținut unii cercetători; Al. Philippide credea chiar că termenul slav a fost împrumutat din română. În română, există și breabăn, numele unei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de origine slavă: vine din sl. bebrǐnŭ, derivat al lui bebrǐ „castor“. În sfârșit, biber, cuvânt mai rar, folosit mai ales cu sensul de „blană de castor“, este împrumutat din germ. Biber, la originea sa îndepărtată fiind tot un cuvânt indo-european. cerb, lup Aceste două cuvinte, la care se adaugă altele, sunt animale de pădure și de câmp. Ele provin din lat. cervus, respectiv lat. lupus și s-au transmis tuturor limbilor romanice, la fel ca lat. ericius > rom. arici; leporem
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ale unui grup sau ale unei persoane (sensul există pentru un om doar când el simte că trăiește o viață simbolică, adică este actor într-o "dramă divină").401 Mitul însoțește limbajul și este transmis odată cu el, iar cum limbile indo-europene au învăluit globul (ceea ce constituie probabil cel mai important și mai fascinant fenomen istoric), este de așteptat ca același fond mitic să capete expresie pe întreaga suprafață planetară.402 Mai trebuie evidențiat faptul că romanul modern a preluat rolul recitării
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ibid., p. 157. 50 Ibid., p. 160. 51 Ibid., p. 163. 52 Joseph Campbell, Myths to Live by, pp. 4-5. 53 Ilie Danilov, Dicționar de mitologie slavă, p. 30. Termenul "păgân" a intrat și a rămas în vocabularul majorității limbilor indo-europene din slavicul pogan (spurcat, necurat, otrăvit), referent peiorativ la adresa politeismului slav acordat de către cei creștinați de timpuriu, ca și cum aceștia nu puteau avea nimic sfânt. Ibid., p. 7. Bineînțeles, această vocabulă se pretează la întrebuințarea în toate direcțiile, rămânând doar o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Cf. Mt., 6, 34: „I-ajunge zilei răutatea ei“. Vezi mai sus, p. ..., nota 19. Periodic local. Așezare spaniolă din provincia La Coruña (Galicia). În text: bable (< rădăcina onomatopeică babl, „vorbire confuză și bâlbâită“), varietate dialectală a asturoleonezei, limbă romanică indo-europeană care s-a vorbit în Asturias și León și care subzistă și azi în unele zone asturiene, leoneze și cantabrice, în N Spaniei. De aici se recrutau majoritatea servitorilor. Lat.: „Iubesc, deci exist.“ „Îți mulțumim spre marea slavă a ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea În care activitatea lor se desfășoară succesiv În primele trei nopți de la naștere; b. cea În care toate ursele Își
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
elemente vegetale. În ordinea frecvenței apariției elementelor vegetale În narațiunile investigate, am situat piperul Într-o primă subclasă. Piperului i se atribuie virtuți fecundante și purificatoare. El apare ca simbol falic și ca atribut al zeului cerului În mitul esențial indo-european al luptei eroului uranian cu un monstru htonian. Comentând basmele unde apare numele Pipăruș Petru, Simion Florea Marian arată că acest erou provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
raiului și Încetează să glăsuiască de Sânziene ori de Sf. Petru (momente ce consfințeau pragul dintre primăvară și vară, creștere și coacere, Înverzire și ofilire), când răgușește, fie pentru că a auzit șuieratul coasei. Conform unor credințe, larg răspândite În spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, Împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția oraculară derivă din virtuțile augurale specifice cântecului (ori manifestărilor) tuturor păsărilor migratoare: venind primăvara
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fericit, de alte categorii de izvoare, cum sunt hidronimia și toponimia <footnote Nicolae Grămadă, Toponimia minoră a Bucovinei, vol.II, Ed. Omnia, 1996, p. 449-500. footnote>. Partea superioară a râului Moldovița poartă numele de Argel, vechi cuvânt dacic, din fondul indo-european, cu rădăcina ard-, vehiculat de vechii locuitori carpi și costoboci și de urmașii lor până astăzi, la care se adaugă Pârâul Cetății, Cetățel, care se varsă în Moldova din partea stângă, în dreptul localității Frasin, unde se știe că a fost o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
curente sau investite în trecut), devin repere esențiale. Ele apar practic inevitabil însoțite de o creștere vădită și chiar de o exacerbare a importanței paternității și patriliniarității, a fidelității maritale a femeilor etc. footnote> instituite în Holocen și structurii ideologice indo-europene, respectiv iudeo-creștine, decât realităților raportate pentru comunitățile de vânători și culegători. Ea mizează uriaș pe ideea unei diferențieri fundamentale și ocazional belicoase între bărbat și femeie. Omul etern își are, nu-i așa, propriile „probleme de familie”, nu mai puțin
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului că este extraordinar de frumos, de dinamic și extrem de sugestiv. Ansamblurile noastre, îndeosebi grupurile folclorice din mediul rural, au fost elogios primite atât de specialiști, cât
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului că este extraordinar de frumos, de dinamic și extrem de sugestiv. Ansamblurile noastre, îndeosebi grupurile folclorice din mediul rural, au fost elogios primite atât de specialiști, cât
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
după traversarea unui spațiu populat cu limite. Limita îl închide pe om mai întâi în spațiul precisului. Problema este cum să parcurgem apoi treptele precisului, pentru a ajunge la lucrurile vagi. Anexe SEMANTISMELE RADICALULUI *PER ȘI COMPLEXUL PERATOLOGIC În limbile indo-europene în general și în cea greacă în special, radicalul *perdeține un loc extrem de important. Dar în ciuda marii sale productivități, deci a diversității formelor create pe acest radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
tradiția creștină a Crăciunului, cea legată exclusiv de Nașterea Mântuitorului. Însă afirmația sa poate fi completată cu o întreagă literatură etnologică, antropologică și de istorie a religiilor privind Crăciunul. De aici aflăm că celebrul personaj era o divinitate în panteonul indo-european, celebrată și de strămoșii noștri geto-daci (Ion Ghinoiu). Peste ea s-au suprapus elemente din Saturnaliile romane și din cultura zeului persan Mitra. A venit apoi momentul Nașterii Mântuitorului, Crăciunul fiind asimilat de acum încolo acestui fapt arhetipal din creștinism
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea în care activitatea lor se desfășoară succesiv în primele trei nopți de la naștere; b. cea în care toate ursele își
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
elemente vegetale. În ordinea frecvenței apariției elementelor vegetale în narațiunile investigate, am situat piperul într-o primă subclasă. Piperului i se atribuie virtuți fecundante și purificatoare. "El apare ca simbol falic și ca atribut al zeului cerului în mitul esențial indo-european al luptei eroului uranian cu un monstru htonian [ ... ]. Asocierea cu focul ceresc se explică prin iuțeala piperului («ardei» vine de la «a arde»), iar implicarea sa în provocarea magică a ploii e urmarea logicii paradoxale, specifice gândirii mito-poetice: setea (uscăciunea) provocată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Julien Greimas desprinde câteva trăsături ale mărului: "Dragostea, frumusețea și sănătatea (fără a mai vorbi de metamorfoza sexului care, aparținând aceluiași câmp semantic, constituie un caz aparte), sunt atributele esențiale dobândite și transmise cu ajutorul mărului fermecat, atribute care, în cadrul mitologiei indo-europene, caracterizează cel mai adesea cea de-a treia funcție de suveranitate enunțată de Dumezil, plasată sub patronajul divinităților feminine (Afrodita, Freya etc.)". f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]