408 matches
-
mitra infamiae), probabil un fel de căciulă a prostului. Blasfematorii înrăiți puteau fi duși la inchisoare sau la galere. Judecătorii și conducătorii care puneau în practică aceste pedepse, precum și informatorii, erau recompensați cu o treime din amenzi și cu o indulgenta de zece ani. Trei ani mai tarziu, sinodul provincial ținut la Florența a repetat decretele celui de-al Cincilea Conciliu de la Laterano și a adăugat două capitole, unul spunând că majestatea divină era la fel de mult rănită de ceea ce era făcut
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
al culturii populare balcanice și orientale. Aici Nastratin reînvie proaspăt, dintr-o neistovită plăcere a spunerii. Fabulația cu tâlc se desfășoară pe îndelete, ca matcă a unei înțelepciuni milenare, întoarsă și asimilată într-o viziune realistă, în interiorul căreia morala, modernă, indulgentă, se transmite fără acreală, chiar șugubăț. Tot o prelucrare este culegerea Fabule și istorioare (I-II, 1841), unde motive livrești și populare de mare vechime sunt îmbogățite în manieră esopică autohtonă. Înrudirea cu poveștile și istorioarele orientale poate fi identificată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
demnitatea (sau, uneori, viața) nimănui. De altfel, pentru Ana Blandiana, viața de breaslă (ca instituție, așa cum o privește, de pildă, Dan C. Mihăilescu) nici nu există. Nu e singura asemenea situație. Nici față de critica literară, poeta nu se arată mai indulgentă. O respectă, desigur (în virtutea eleganței intelectuale pe care a profesat-o dintotdeauna), dar o respectă ca act de creație, și nu ca mandatară a autorității. Explicația derivă din cauze, s-ar zice, și mai adânci: față de propriile scrieri, Blandiana declară
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
se duce! Meși, rantii, laibăre cu șnururi, De-s vechi, să nu le puneți cruce: Sînt gioarse potrivite pururi La tîrfe și la crîșmi a duce! BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (2013) Căci, ori vinzi indulgente false, Ori măsluiești cu alti coțcari; Ori calpuzan ești, ce se arse Ca opăriții de pleșcari (Sperjuri, nelegiuțiți, tîlhari); Ori hoț, pîndind pe după tufe: Cui duci purcoiul de biștari? Tot pe la crîșme și la fufe. Glumește, cîntă, joaca farse; Pungaș
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
întrerupere de sarcină ce n-a mai fost posibilă. De aproape treizeci de ani mă întreb: câte informări i-am dat domnului maior? Eu socotesc că au fost cinci sau șase, dar memoria îmi poate juca feste, fie fiind prea indulgentă, fie creând vinovății mai mari decât cele care-au existat. Nu-mi pot aminti nici cu ce mizerii am umplut următoarele note informative, dar îmi amintesc că la un moment dat domnul maior mi-a dat niște bani, pe care
„De acum încolo, te vei numi Marton“ by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Journalistic/5616_a_6941]
-
am avut-o. (pp. 130-131) În concluzie, o carte severă și totuși serenă prin înălțimea lucidă și politicoasă cu care a fost scrisă. Autoarele au tactul de a spune lucruri grave cu un aer deferent, trădînd o înțelegere aparte, aproape indulgentă. Iată principalul atribut al dialogului pe care Codruța Missbach și Cristina Ștefan îl poartă în paginile acestui volum.
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
din Teheran, a ajuns chiar în parlament ca reprezentantă a unui partid de stânga, dar a avut o viață domestică nefericită și mai ales darul de a-i face nefericiți pe toți cei din preajma ei. Azar Nafisi nu este deloc indulgentă cu această mamă plină de sine care se considera superioară tuturor și care avea oricând la îndemână versiuni avantajoase pentru ea (schimbate de câte ori era nevoie) ale oricaror întâmplări și situații. Era atât de predispusă să perceapă subiectiv realitățile, încât pentru
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]
-
personale - divorțul într-o lume a respectabilității maxime, lipsa unui venit stabil și sărăcia, viața de vagabond sau de orfan "tolerat" într-o familie bună, boala fără scăpare - nu lasă întotdeauna semne, sau ele sînt trecute cu vederea de ochiul indulgent și plin de candoare care ne conduce în poveste. Pe acesta îl vedem uneori în text ca o adolescentă slăbuță și sălbatică fascinată de rigoarea monahală adusă în casă de Josefina (Ardeau pădurile pe Tîmpa), liceană prietenă cu intransigentul Peter
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
Foiletonul literar, făcut de cine vrea și cînd vrea, nu poate impune clasificări literare". În plus, o stranie respingere a lui E.Lovinescu, în 1932: În casa d-lui Mihail Dragomirescu am cunoscut pe d. Lovinescu. Era elegant, surîzător și indulgent. Avea la spate Pașii pe nisip și se războia cu amfitrionul nostru pentru critica impresionistă. Nu era iubit, nici măcar simpatizat de scriitori. Em.Gîrleanu mi-a și spus la plecare: ŤLovinescu? Nici critic, nici creator. Un dascăl silitor, și atîta
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
s-a luat decizia de creștere a ponderii "mediei obținute în urma examenului de Evaluare Națională în media finală de admitere la liceu, ca urmare a analizelor care au condus la concluzia că evaluarea la clasă este, în multe cazuri, mai indulgentă decât Evaluarea Națională. Vorbesc despre creșterea ponderii mediei la Evaluarea Națională la 75 la sută, față de 50 la sută cât a fost până acum, și reducerea la 25 la sută a ponderii notelor din ciclul gimnazial pentru admiterea la liceu
Pricopie: Media de la Evaluare va reprezenta 75% din media admiterii la liceu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72799_a_74124]
-
firește, în final. E o construcție complicată, dar dizgrațioasă?! Un alt critic de peste ocean comentează că acest film va adormi spectatorii din întreaga Americă, aceasta fiind afirmația cea mai disproporționată pe care am găsit-o, până și britanicii sunt mai indulgenți. Am explicat cât de intricată e trama. La care adăugați fascinația halucinantă a lui Gilliam pentru detalii vizuale, unghiurile care te amețesc - face și în acest film figura lui preferată cu macaraua care pornește de la un amănunt și se ridică
Cu și de Terry Gilliam by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11191_a_12516]
-
îndurat când are o înfățișare familiară. Poate din această cauză filmul nu derapează în clișee de genul "suferința geniului neînțeles", ci arată efemerul care rămâne în urma acestui geniu al musical-ului. Ritmul frenetic al narațiunii nu cadrează cu o introspecție indulgentă, ci cu un spectacol de pe Broadway. Acțiunea sare înainte și înapoi din punct de vedere cronologic cu ajutorul unor interludii onirice. Abordarea e una anti-telos: introspecția enumeră, descrie sau detaliază, dar nu încearcă să explice sau să amestece psihologia sau psihanaliza
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
Anca Murgoci BACALAUREAT 2014, BÂC 2014. Sebastian Lăzăroiu spune că anul 2014 va aduce o fraudă urișă la examenul de bacalaureat. Social-democrații sunt acuzați că vor da ordine că profesorii care corectează să fie mai indulgenți cu elevii. Acuzațiile vin din partea lui Sebastian Lăzăroiu care zice că are și dovezi pe care își bazează spusele. BACALAUREAT 2014, BÂC 2014. "Se pregătește o nouă fraudă de anvergură națională: creșterea ratei de promovare la bacalaureatul de anul acesta
BACALAUREAT 2014. "Se pregătește o FRAUDĂ de anvergură națională" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23852_a_25177]
-
personale constă însă într-un patos al maternității, care de altminteri acaparează o mare parte din volum. Nu al maternității viscerale, ci al aceleia (subtil indusă) reductibile la concept. Angela Marinescu devine astfel tandră, nu și mieroasă, tolerantă, nu și indulgentă, constructivă, nu și arhitectonică. Un informatician i-ar putea detecta poetei o pornire de tip motherboard, urmărind distribuția impulsurilor afective și ordonarea materiei după algoritmi numai ei știuți. Câteva texte din această secvență difuză (căci, deși perfect coerente, nu sunt
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
se agite pentru Cioran" și, apoi, "regretă grozav cînd află că șacestaț a plecat" din Madrid. Oarecum înciudat, cînd Juana îi cere să citească Précis-ul, Busuioceanu îl denunță: "Cioran a fost la timpul sau legionar", fără succes însă: "Juana e indulgenta [...] cu tinerii pentru care cîștigă slăbiciune". Un al treilea exemplu: Cioran în postura de paj și companion al doamnelor (fapt înregistrat în jurnalul lui Virgil Ierunca, tot în 1950): la o conferință foarte mondenă, "își face apariția și faimoasa doamna
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
sau din alte lucrări nu mai puțin serioase, precum și din presa literară, ar recunoaște poate, cu aceeași mirare, titlul , ce mi se atribuie în amintitele opuri și opuscule ca o carte de debut, mai exact volumul debutului meu în poezie. Indulgenți, cunoscătorii aceștia și-ar spune: "în definitiv, dacă vrea Balotă acum, la bătrânețe, să scrie despre încercările lui poetice din tinerețe, e treaba lui...". Atât doar că, acea carte, volumașul de poezii, Din spuma mărilor..., a apărut la Cartea Românească
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
și de anumite considerente naționale, a vrut să-l căsătorească pe Principele moștenitor Ferdinand cu protejata ei, Elena Văcărescu.“ Istorie „de curte“ aș zice iarăși la modul figurat, prin faptul că episoadele incomode, fără a fi eludate, primesc o tratare indulgentă. Totul e parcă roman, nu istorie reală. E singura biografie a reginei pe care am citit-o (pînă în 1939, au existat, ne spune autorul, cam treizeci, iar după război aceasta e singura) și poate de aceea îmi pare că
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13589_a_14914]
-
este suflet-trup, așa cum spațiul și timpul sînt spațiu-timp". Trupul, spunea Petru Creția, este inocent ca orice realitate naturală. Și, cu aluzie la Noica: Iar cine își numește trupul "fratele porc", distingîndu-l de sine și disprețuindu-l cu oarecare tandră și indulgentă condescendență uită ce abisuri de abjecție poate conține sufletul uman". Petru Creția schițează și o întemeiere metafizică sau, mai bine zis, cosmică a eticului, o coincidență sau o concordanță (ca la stoici) între determinările etice și principiile cosmice. Astfel, afirmarea
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
strecor câteva remarci de circumstanță. Nu mi-am dat seama decât după a doua sau a treia vizită că-mi căuta compania, obligându-mă de-a dreptul să-l invit să urce, nu atât pentru că regăsise în mine un ascultător indulgent, cât pentru a nu fi singur într-un moment în care presimțea - sau știa deja - că existența sa era la o răscruce. Ne găseam, de fapt, amândoi într-un moment de răscruce și, chiar dacă prăpastia care ne despărțea avea să
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
noi: criticile de care a avut parte Hannah Arendt din partea cercurilor evreiești după publicarea cărții ei Eichmann la Ierusalim au fost extrem de dure. A fost acuzată până și de antisemitism, de un progermanism care ar fi determinat-o să fie indulgentă cu făptuitorii Holocaustului. Se știe că, din întreaga ei operă teoretică, din numeroasele ei studii despre originile totalitarismului, despre condiția umană, despre filosofia germană, despre identitatea și cultura iudaică etc., s-a perpetuat și a devenit de uz curent o
Pledoarie pentru Hannah Arendt by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6364_a_7689]
-
jurisdicția științei de cea a credinței, altul e agnostic sarcastic (Pervez Amirali) care biciuiește superstiția prostească a firilor religioase, unul e filosof optimist (Mary Midgley), recurgînd la conștiință ca la ultimul bastion al existenței lui Dumnezeu, iar altul e ateu indulgent (Robert Sapolsky), plin de umor și dispus a face cu ochiul naivilor care se agață de umbra lui Doamne-Doamne. Din încrucișarea tiradelor, o concluzie se desprinde cu precădere, aceea că opțiunea de a crede sau nu în Dumnezeu nu poate
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
e de presupus că, supusă unei grile "românești" de receptare critică, o (bună) parte din poezia basarabeană contemporană este, în grade diferite și poate pe nedrept, dezavantajată. Comentatorilor de poezie nu le rămâne atunci decât fie să se arate mai indulgenți, fie să analizeze extrem de nuanțat. Cum citim poezia contemporană basarabeană rămâne însă o problemă, deocamdată, nerezolvată. Nicolae Popa, licențiat în jurnalism și redactor-șef al revistei Basarabia, a primit pentru al treilea volum de poezie, Lunaticul nopții scitice (Cartier, 1995
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
a avut, luni, un cuvânt de spus la adresa vocilor critice din partid, care în ultima perioadă au denunțat acțiunile Guvernului și ale premierului. Ministrul l-a cataloghat, luni, pe liderul formațiunii din Modrogran, Emil Boc, drept o persoană mult prea indulgentă, lăsând de înțeles că acesta trebuie să ia atitudine față de criticile unora dintre membrii. "A fost indulgent și dânsul recunoaște lucrul acesta. Este președintele partidului, este cel de la care așteptăm să ia măsurile de a ordona partidul și, până la urmă
Udrea: Un partid nu se ţine fără disciplină, iar Boc a fost prea indulgent cu cei care critică PD-L () [Corola-journal/Journalistic/49875_a_51200]
-
a avut un rol benefic și salvator" ("dacă nu făceam închisoare, rămîneam un filfizon"), "n-am rîs niciodată mai bine și mai mult ca în pușcărie, fiindcă spectacolul tensiunii capătă acolo niște proporții absolut extraordinare, apocaliptice, aristofanești" (Alexandru Paleologu). Memoria indulgentă șterge vinovățiile sau refuză să le mai stabilească: "cînd am ieșit din închisoare, primul pe care l-am întîlnit pe stradă a fost cel care nu pot să spun că m-a torturat, dar m-a bătut bine. Și cînd
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
că o antologie nu poate fi decît o încercare de împăcare a valorii cu dorința de cuprindere a perioadei antologate. De aici și nemulțumirile noastre față de asemenea întreprinderi. Dacă față de antologia lui C. Abăluță sau Negrici ori Mincu se manifestă indulgent și mucalit, față de „Dicționarul celor o sută cei mai mari scriitori români - în neființă trecuți” (coordonat de Mircea Ghițulescu și prefațat de E. Uricaru în 2003), la care a și colaborat de altfel, își exprimă mai vizibil nemulțumirile și își
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]