972 matches
-
crește rapid. Vor urma aceste țări experiența celor din Europa și America de Nord, ori ele vor avea o evoluție diferită? Pentru a da răspuns acestei întrebări trebuie să luăm în considerație forțele care au acționat în perioada tranziției demografice din țările industrializate și să le comparăm cu forțele sociale curente care lucrează în lumea a treia. Dar o asemenea analiză depășește interesul nemijlocit al demersului nostru. 11.3. Consecințe ale creșterii populației Până la acest punct ne-am concentrat asupra cauzelor schimbării mărimii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt relativ lipsiți de putere. În cea mai mare parte a istoriei omenirii copiii au fost tratați cu duritate. Aproape în toate societățile pe care le cunoaștem înainte de secolul al 20-lea copiii au fost bătuți. Acum, în țările moderne industrializate, copilăria este privită în mod diferit, ea este un timp special de protecție a vieții. Părinții încearcă să ofere copiilor lor toate oportunitățile posibile și să îi ferească de partea urâtă a vieții. Însă copiii rămân fără putere și se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dintr-un grup de vârstă dat, cum comportamentul care se conformează așteptărilor rolului este recompensat într-un fel sau altul, în timp ce un alt comportament este ridiculizat ori sancționat. 11.4.2. Cauzele și consecințele îmbătrânirii populației În cele mai multe din țările industrializate ale lumii, astăzi are loc un proces masiv de îmbătrânire a populației. Aceasta înseamnă că media de vârstă a populației este mai ridicată, cu o mai mare proporție de oameni peste vârsta de pensionare și cu o proporție de oameni
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în istoria umanității cu 10.000 până la 15.000 de ani, putem discerne un pattern general despre care am vorbit într-un capitol anterior: trecerea de la societatea de vânători și culegători la societatea de agricultori și, de aici, la societatea industrializată. Este util să revedem această secvență pe scurt. De la aproximativ 50.000 de ani în urmă la 10.000 de ani, toți oamenii au trăit în societăți de vânători și culegători. Cu aproximativ 9.000 de ani în urmă unii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
local cât și național, dar și față de problemele internaționale. 12.4. Revoluția industrială și dezvoltarea inegală Mulți oameni se pot întreba: De ce unele țări s-au modernizat înaintea altora? De ce țările lumi a treia nu au urmat pattern-urile țărilor industrializate? Perspectiva pe termen lung ne oferă răspunsuri la asemenea interogații. Bazându-ne doar pe "revoluția neolitică" schimbarea de la vânătoare și cules la agricultură nu găsim nici un motiv să credem că după aceea lumea întreagă putea să se industrializeze în același
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o sursă majoră a conflictului în lumea de astăzi. Categorii și termeni ai dezvoltării. Sociologii în mod frecvent plasează țări diferite în categorii care reflectă grade diferite de dezvoltare economică. Țările dezvoltate sunt acelea care au instituții politice moderne, economii industrializate, standarde de viață înalte, rate ridicate de alfabetizare și asistență medicală bună. Exemple sunt Statele Unite, Japonia, Franța, Germania, țările Scandinave etc. Țărilor mai puțin dezvoltate ori, așa cum sunt numite frecvent, țări în curs de dezvoltare, le lipsesc unele sau toate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Dezvoltarea (United Nations Conference on Environment and Develoopment - UNCED) care a avut loc în 1992 la Rio de Janeiro, Brazilia. Au fost discutate aici soluții pentru rezolvarea unor probleme globale precum sărăcia, războiul și decalajele tot mai mari dintre țările industrializate și cele în curs de dezvoltare. În centrul dezbaterilor s-a aflat și modul în care putea fi sprijinit sistemul global al mediului prin introducerea paradigmei dezvoltării durabile. Acest Summit pune în lumină faptul că progresul economic și social depinde
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
alimentar, fie că este vorba despre boli cardiovasculare sau despre cancere digestive. Consumul excesiv de carne, În decursul ultimilor cincizeci de ani, stă la originea unei creșteri a incidenței acestor boli, care reprezintă primele două cauze de deces În rândul națiunilor industrializate. O corelație foarte clară a putut fi deci stabilită Între țările În care se consumă multă carne de vită și cele În care cancerele de colon, de exemplu, sunt cele mai frecvente. Subiectul suscită controverse, dar studiile comparative efectuate În
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
încearcă să determine modul în care inegalitățile de gen se formează și se perpetuează în două sisteme economice diferite (Germania de Est și de Vest1), arată că inegalitatea de gen pe piața muncii este o caracteristică constantă a statelor capitaliste industrializate, dar și a celor bazate pe planificare economică, în ciuda retoricii egalitariste caracteristică în trecut sistemelor politice de tip socialist. Autoarele arată că, pentru a explica diferențele de gen pe piața muncii în termeni de câștiguri și oportunități, este necesară luarea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
intervenția autorităților publice, influențarea evoluției stocurilor, subvenționarea exporturilor etc.<footnote Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Niță Dobrotă, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă, op. cit., p. 152. footnote>. În concluzie, principalul mod de organizare a activității economice în țările industrializate este cel mixt. Economia mixtă este interpretarea cea mai realistă, deoarece nu există o economie liberă în stare pură, după cum nu există economie controlată în stare pură. În aceste condiții, piața este cea care determină prețurile și cantitățile pentru majoritatea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
rol psihopatogen și că frecvența schizofreniei în mediul urban este mult mai mare comparativ cu mediul rural. Studiile mai recente au arătat că în cazul schizofreniei există o serie de excepții notabile referitoare la prevalența crescută a schizofreniei în zonele industrializate . Factori ca: migrația, cultura, bolile infecțioase, demografia și alte procese sociale pot realiza diferențieri ecologice. Excesul schizofreniei în zonele urbane centrale a primit două mari explicații opuse: ipoteza "breeder"-ului și ipoteza "drift"-ului social. Datele cumulate până în prezent permir
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tip: a) schimbările sunt uniliniare, în sensul că toate societățile mai puțin dezvoltate vor parcurge aceleași etape sau transformări ca și cele dezvoltate; b) schimbarea e ireversibilă, înseamnă trecerea de la stadiul tradițional la stadiul modern, identificat ca tip cu societatea industrializată, occidentală, capitalistă, democratică; c) schimbarea se face gradual; d) schimbarea văzută ca modernizare înseamnă progres. Teoriile conflictualiste pot fi considerate și ele o variantă a evoluționismului, datorită faptului că păstrează ideea de dezvoltare istorică stadială și văd schimbarea tot ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
instituție economică mondială accesibilă și transparentă. Guvernele trebuie să adopte în acest sens măsuri eficiente de reprimare a infracțiunilor financiare și o majoră cooperare internațională în scopul evitării săvârșirii de astfel de infracțiuni. În particular, s-a cerut guvernelor statelor industrializate să implice statele în curs de dezvoltare în definirea noii economii mondiale și să le sprijine în rezolvarea problemelor economice interne, în eliminarea sărăciei, analfabetismului și în ridicarea nivelului de trai. Discuții asupra crizei economice au fost posibile grație unei
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cip și nu mai ești Grigore Măsălariță ci G3498013h. Ceea ce este de mirare e, cum se face că o țară cu un grad de dezvoltare economică mai puțin decât modest, adoptă sisteme electronice neimplementate încă, nici măcar de țările cele mai industrializate, de vârf? Poligon de încercare, fără discuție, asta a ajuns țara. In mod real România, a devenit demult sclavă a intereselor străine ei. Iar conducătorii neamului ne țin predici, se hlizesc fotogenic la televizor și ne vând pentru mai puțin
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care religia își pierde influența asupra diferitelor sfere ale vieții sociale. Laicizarea se referă la numărul de membri ai organizațiilor religioase câți oameni aparțin unei biserici sau altor instituții religioase și frecventează activ slujbele sau alte ceremonii. Cu excepția Statelor Unite, țările industrializate au suferit toate o laicizare considerabilă, dacă privim din acest punct de vedere. "Structura declinului religios remarcat în Marea Britanie se regăsește în cea mai mare parte a Europei Occidentale, inclusiv în țări catolice cum ar fi Franța sau Italia. Mai
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în vederea eliminării religiozității prin intermediul instituțiilor educaționale și prin organizarea unor activități "socialiste" în timpul liber al elevilor. Însă procesul de ateizare nu s-a desfășurat doar prin intermediul sistemului educațional, ci și prin organizațiile de partid și mai ales în noile spații industrializate, cu ajutorul ședințelor mandatorii de ideologizare." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 338). În România, în ciuda faptului că prin Constituția adoptată de regimul comunist se permitea o libertate religioasă mai mare decât în regimul precedent și se garanta teoretic fiecărei persoane exercitarea propriilor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
1971) au înțeles doctrina socială nu ca un corpus rigid de doctrine, ci ca pe un set de valori și de orientări, pe care creștinii sunt chemați să le realizeze în situații concrete. Temele centrale au devenit raportul dintre țările industrializate și Lumea a Treia și chestiunile legate de făurirea păcii. Prin papa Ioan Paul al II-lea, doctrina socială a primit noi accente: ea a fost raportată la domeniul teologiei morale (dar fără vreo pretenție de a oferi un "model
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
erau total opuse față de cele ale lui Gheorghiu-Dej. Dacă Moscova avea propriul ei drum, România își axa economia mai curînd pe satisfacerea necesităților agricole ale membrilor CAER, decît pe aplicarea unui program economic care să facă din ea o țară industrializată. Bucureștiul s-a împotrivit cu fermitate eforturilor Moscovei de a centraliza CAER, spre deosebire de R.D.G. și Cehoslovacia, care vedeau în planul Moscovei un instrument prin care ele s-ar fi putut axa pe industria grea. Gheorghiu-Dej era hotărît să opună rezistență
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bilateral al Americii avea să se reducă de la 146 milioane de dolari în 1974, la 26 milioane în 19771778. Statutul României, de țară "în curs de dezvoltare" i-a permis lui Ceaușescu să-și asigure beneficii financiare de pe urma țărilor nordice industrializate, fără a renunța la afilierea ei la țările sudice. În 1963, șaptezeci și șapte de națiuni din America Latină, Asia și Africa au prezentat o Declarație comună a țărilor în curs de dezvoltare la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Acest manifest
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de trei ani. Necesitatea de a împrumuta era determinată de o serie de factori interni și externi, care nu făceau decît să slăbească economia românească. Principalul indicator al deficiențelor economice ale României era creșterea datoriilor în valută către statele occidentale industrializate. În 1975, România datora Occidentului aproximativ 2,5 miliarde de dolari; în 1980, datoria crescuse la 8,8 miliarde, iar pe la jumătatea anului 1981, aceasta ajunsese la aproximativ 10 miliarde de dolari 2110. Datoriile României se datorau, în primul rînd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2137. Reprogramarea acestor scadențe era un proces de durată și avea să fie gata abia în decembrie 1982. Erau patru grupuri de creditori care trebuiau să-și expună cerințele; printre aceștia se numărau cîteva bănci comerciale, 15 guverne ale țărilor industrializate, denumite în mod popular, Clubul de la Paris, apoi bănci centrale care reprezentau interesele OPEC și furnizori comerciali 2138. Procesul dura destul de mult, dar era înlesnit de experiența din Polonia. Deși băncile au acționat rapid, procedurile au durat aproape un an
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceleași, dar peste tot problema socială este acută și îi pune pe creștini în fața multor întrebări. În Franța, în 1831, aceste temeri au fost exprimate în Journal des Débats: "Barbarii care amenință societățile noastre se găsesc la periferiile orașelor noastre industrializate". În replică, Frédéric Ozanam, care dorea ca statul și asociațiile muncitorești să exercite un anumit control asupra pieții mîinii de lucru, răspundea catolicilor: "Să trecem la barbari!". Chiar din prima jumătate a secolului al XIX-lea se remarcă apariția unor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
haotică, cu experiențe democratice prost asigurate, adesea efemere. Cît privește partidele creștine, ele s-au desprins cu greu de un populism și un naționalism impregnate de antisemitism. Cel mai interesant caz este oferit de Cehoslovacia, care era țara cea mai industrializată și mai democratizată din grup. Situația se caracteriza printr-o împărțire a partidelor de inspirație creștină pe o bază națională și cu opțiuni politice definite: Partidul Popular Ceh, Partidul Popular Catolic Slovac și Deustsche Christlich Soziale Volkspartei. Acesta din urmă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
comerțul internațional are ca principal mobil realizarea unui profit cât mai mare și nu a unei "pierderi cât mai mici", pierderea în acest caz este forțat privită ca un avantaj. Pe de altă parte, datorită faptului că reprezenta interesele Angliei industrializate, Ricardo, prin susținerea politicii liberului schimb nu a ținut cont de eforturile țărilor slab dezvoltate (cu profil preponderent agrar) care încercau să-și apere industria în formare de concurența Angliei prin măsuri protecționiste. În acest fel, în loc de prosperitate și armonie
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
că relațiile comerciale internaționale se vor desfășura cu precădere între țările cu niveluri similare ale venitului; acest lucru nu este foarte încurajator pentru țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește avansul lor pe drumul dezvoltării economice și convergența cu țările puternic industrializate. 17 D. R. Appleyard, A. J. Field, Op. cit., p. 192 Un element foarte important al comerțului exterior al unei țări, introdus și dezvoltat în diverse teorii și de o mare actualitate, se referă la comerțul intra-industrial sau orizontal. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]