5,050 matches
-
2) lit. e) din Codul de procedură penală creează, cu privire la persoane aflate în situații similare, o vădită inegalitate de tratament sub aspectul recunoașterii liberului acces la justiție, în componenta sa referitoare la dreptul la un proces echitabil, această inegalitate nefiind justificată în mod obiectiv și rezonabil, astfel că dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public, întrucât, pe de o parte, creează pentru părți o vădită inegalitate de tratament prin împiedicarea accesului la justiție în situația soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri definitive nelegale, iar, pe de altă parte, lipsesc procurorul de pârghiile necesare exercitării rolului său specific în cadrul fazei de judecată a procesului penal. Astfel
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
din evaziunea și frauda fiscală și a impactului negativ al acestora asupra nivelului încasărilor la bugetul general consolidat al statului, luând în considerare necesitatea asigurării unor condiții de concurență și echitate fiscală în rândul tuturor contribuabililor și pentru combaterea creșterii inegalităților, în special prin raportare la contribuabilii care se conformează regulilor fiscale, în vederea reducerii evaziunii și fraudei fiscale din domeniul comercializării bunurilor cu risc fiscal ridicat, indiferent de modul de organizare a transportului acestora, cu impact asupra dezvoltării sociale în
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 132 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259798]
-
pentru a controla cu succes tuberculoza, este nevoie de o organizare adecvată a proceselor de reformă generală, precum și consolidarea funcțiilor de bază ale sistemului sanitar. Implementarea politicilor privind acoperirea universală cu servicii de sănătate, asigurarea protecției financiare și abordarea inegalităților în materie de sănătate. Consolidarea rolului jucat de comunități și partenerii non-guvernamentali, deoarece aceștia au o contribuție majoră în implementarea abordărilor centrate pe pacient și în adresarea nevoilor grupurilor la risc. Pentru a combate tuberculoza, este nevoie de coaliții puternice
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259232]
-
în vigoare, respectiv Legea nr. 341/2004, și care se referă la categoria de persoane pentru care s-au emis aceste ordonanțe de urgență. ... 7. Prin includerea beneficiarilor Legii nr. 341/2004 în categoria salariaților plătiți din fonduri publice se creează o inegalitate de tratament juridic prin aplicarea eronată a unor norme de drept unor subiecți aflați în cazuri diferite de cele pentru care se adoptă aceste norme. ... 8. Autorul susține și încălcarea prevederilor art. 115 din Constituție raportat la punerea în aplicare
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
a identifica soluții creative. Tehnologiile digitale pot fi un instrument în asigurarea unui parcurs personalizat în învățare, punând la dispoziție activități de învățare adaptate nivelului de cunoștințe, intereselor și nevoilor de învățare ale fiecărui elev. Trebuie urmărit să nu adâncească inegalitățile deja existente, privind accesul la tehnologii digitale sau legate de nivelul de competențe digitale și să se asigure accesul tuturor elevilor. Art. 26. (1) Competența 5.1. Accesibilitate și incluziune presupune ca profesionistul în educație: Să asigure accesul la resurse și
ANEXĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257563]
-
în cazul persoanelor care nu dețin permis de conducere. Tocmai de aceea, Curtea a constatat că soluția pentru îndepărtarea stării de neconstituționalitate rezultate din aplicarea unui tratament juridic distinct între cele două categorii nu poate fi decât constatarea existenței unei inegalități, contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 19. În prezenta cauză, autoarea excepției a formulat critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul penal având ca premisă considerentele anterior expuse, reținute în paragraful 38
DECIZIA nr. 123 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258459]
-
incompatibilitatea sau conflictul de interese. Actul normativ criticat încalcă astfel prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la supremația legii în statul de drept. Totodată, sunt încălcate și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât se creează o inegalitate între persoanele care sunt incompatibile și persoanele care săvârșesc fapte penale, acestea din urmă beneficiind de un termen de prescripție a faptelor. ... 6. Art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 instituie o prezumție absolută de încălcare a
DECIZIA nr. 160 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258337]
-
atingere dreptului la muncă, ci doar îl limitează, cu privire la exercitarea altor activități decât funcția publică deținută, pe o perioadă determinată. ... 16. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție sub aspectul inegalității între persoanele cu privire la care s-a constatat incompatibilitatea și pentru care nu este prevăzut un termen de prescripție a faptei, pe de o parte, și persoanele care săvârșesc fapte penale și care beneficiază de un termen de prescripție
DECIZIA nr. 160 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258337]
-
interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective“ (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
care se confruntă cu creșterea costurilor locuințelor și cu expansiunea urbană accelerată, în timp ce orașele mici și mijlocii pierd populație și trebuie să identifice metode pentru utilizarea unui surplus de locuințe vacante. În ansamblu, sectorul locuințelor din România înregistrează inegalități semnificative și provocări importante în asigurarea accesului la locuințe în contextul dezechilibrelor înregistrate între cererea și oferta de locuințe pe piața liberă. Toate aglomerările urbane includ insule de sărăcie, comunități segregate spațial afectate de deprivare de locuire, ocupare a forței
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
și alte grupuri vulnerabile, precum și persoanele care trăiesc în așezări informale; Stabilirea de criterii la nivel național pentru acordarea de locuințe sociale; Creșterea calității condițiilor de locuire pentru categoriile cu venituri reduse și vulnerabile; Acțiuni integrate de reducere a inegalităților teritoriale și integrarea comunităților marginalizate din zonele rurale; Reducerea fenomenului de segregare spațială rezidențială. Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă 2022-2027” și Planul operațional privind implementarea Strategiei Documentul adoptat urmărește stimularea participării active a persoanelor cu
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
pandemiile și economiile în schimbare rapidă, documentul are ca scop urmărirea binelui comun, prin utilizarea puterii transformatoare a orașelor. Printre acestea se numără bunăstarea generală, servicii publice fiabile de interes general, precum și reducerea și prevenirea unor noi forme de inegalități sociale, economice, de mediu și teritoriale. Atât provocările urbane, cât și măsurile adresate acestora ar trebui să fie concepute la scara spațială corespunzătoare și aplicate printr-un mod coordonat la trei niveluri: cartier, nivel local și la scară funcțională, regională
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
cu adoptarea Tratatului de la Lisabona din 2007. Agenda Teritorială 2030 este construită în jurul a două obiective majore: „Europa echitabilă” (cu trei priorități: dezvoltarea teritorială echilibrată, bazată pe diversitatea teritoriilor; utilizarea zonelor funcționale în reducerea decalajelor regionale și a inegalităților dintre teritorii; integrarea transfrontalieră) și „Europa verde” (acțiunile prioritare incluzând: dezvoltare regională și urbană neutră din punct de vedere climatic; consolidarea economiilor locale și dezvoltarea economiei circulare; creșterea conectivității fizice și digitale a teritoriilor). Cadrul normativ și instituțional actual Cadrul
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
întreținute, situate în zone segregate etc. Supraaglomerarea este mai puțin întâlnită în zonele rurale. Deși în zonele rurale populația este mai săracă, valorile suprafeței locuibile sunt superioare, comparativ cu cele din mediul urban. În ansamblu, sectorul locuințelor din România înregistrează inegalități puternice și deprivare severă. Toate aglomerările urbane prezintă insule ale sărăciei, comunități segregate spațial ce sunt afectate de lipsa de locuințe, un nivel scăzut al ocupării forței de muncă și al accesului la educație. În zone unde nu este reglementată
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
confruntă cu extindere urbană, cât și în cazul celor afectate de declin. De asemenea, serviciile publice de bază de sănătate și educație sunt afectate de slaba armonizare a politicilor locale de locuire cu cele de planificare spațială. Pentru a reduce inegalitățile urban-rurale în ceea ce privește accesul la rețele de utilități și la servicii publice, se are în vedere creșterea atractivității zonelor rurale prin continuarea investițiilor implementate prin programele naționale de dezvoltare locală, cât și prin programe de finanțare prin fonduri
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
de planificare urbană și teritorială Combaterea extinderii urbane necontrolate și creșterea condițiilor de locuire în noile cartiere rezidențiale de la periferia orașului Adaptarea politicilor de locuire în orașele care se restrâng, pentru a aborda provocările specifice ale declinului urban Reducerea inegalităților rural-urbane prin creșterea calității locuirii în zonele rurale Asigurarea necesarului de locuințe pentru specialiști Asigurarea spațiului public de calitate și a facilităților/serviciilor publice de bază adecvate Pilonul 3: Tranziția verde - Locuire sigură și durabilă cuprinde obiectivele și direcțiile de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
a locuințelor sociale (modificarea cadrului de reglementare) 1.2. Abordarea provocărilor complexe aferente comunităților marginalizate, inclusiv așezări informale, prin creșterea accesului la locuință, condiții adecvate de locuire și servicii publice de sănătate și educație În ansamblu, sectorul locuințelor din România înregistrează inegalități puternice și deprivare severă. Zonele marginalizate necesită intervenții atât prin programe de reabilitare fizică, renovare, construcție de locuințe și noi infrastructuri, amenajări de spații publice, cât prin îmbunătățirea accesului la servicii publice de bază, în mod deosebit de sănătate și
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
și finanțare în vederea asigurării locuirii accesibile și a serviciilor publice de calitate în acord cu tendințele de dezvoltare urbană și teritorială Obiective specifice Direcții de acțiune Provocări cheie Măsuri propuse Responsabili perspectiva siguranței structurale și a funcționalității) 2.7. Reducerea inegalităților rural-urbane prin creșterea calității locuirii în zonele rurale Dinamica piețelor locuințelor variază foarte mult pe teritoriul României. Majoritatea dezvoltărilor rezidențiale din ultimele decenii s-au înregistrat în zonele periurbane ale orașelor mai mari. Multe din aceste noi dezvoltări sunt
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
impozit cuprins între 0,2% și 1,3% asupra valorii unei clădiri, dispozițiile criticate, respectiv art. 458 alin. (4) din aceeași lege, prin care se impune un impozit de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 din Codul fiscal, instituie o inegalitate între contribuabili. Astfel, în măsura în care nu este efectuată o evaluare în anul fiscal pentru care se datorează impozitul și care să fie depusă la organul fiscal într-un termen extrem de limitat, se stabilește o tranșă diferită de
DECIZIA nr. 877 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253150]
-
terenurilor era interzisă. ... 7. Autorii excepției propun ca noua lege procesuală să se aplice și situațiilor născute sub vechea lege. Soluția dată de instanța supremă prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015 este injustă, neproporțională și creează condiții de inegalitate în fața legii. Astfel, beneficiarii noii legi, în condițiile în care nu pot identifica proprietarul, au la dispoziție procedura prevăzută de art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, pe când persoanele cărora li se aplică legea veche nu pot identifica
DECIZIA nr. 784 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252489]
-
în mod distinct diferențele de risc valutar care se constituie în cazuri de impreviziune în funcție de durata contractului de credit nu demonstrează decât că toate situațiile trebuie tratate cu aceeași unitate de măsură, evitându-se, astfel, eventuale situații de inegalitate între debitori/creditori, după caz. Mai mult, spre a preveni astfel de situații, creditorii (profesioniști) trebuie să fie diligenți și să stabilească în contractele de credit clauze care să evite intervenirea unui astfel de caz de impreviziune. Nu este rolul Curții
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
textului de lege în faza de urmărire penală încalcă principiul previzibilității legii penale, deoarece textul nu prevede criteriile după care expertul este desemnat în această fază procesuală. Susține că se încalcă și principiul egalității de tratament, deoarece se creează o inegalitate între persoana care beneficiază în faza de urmărire penală de o expertiză efectuată de un expert numit în condiții obscure și persoana care beneficiază în faza de judecată de o expertiză efectuată de un expert desemnat în condiții de transparență
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
premisele încălcării principiului aflării adevărului, reglementat de art. 5 din Codul de procedură penală, principiu ce presupune existența unei concordanțe între concluziile la care ajung organele judiciare și realitatea obiectivă privind fapta și autorul ei. Mai mult, se creează o inegalitate de tratament între inculpații cărora li se admite administrarea probei cu expertiza în faza urmăririi penale și cei cărora li se admite administrarea aceleiași probe în faza judecății. Apreciază că cei din urmă beneficiază de un expert independent și imparțial
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
data de 1 iulie 2017, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017, între persoanele care se înscriu la pensie până la această dată și cele care se înscriu la pensie începând cu data de 1 iulie 2017 se creează inegalitate de tratament din punctul de vedere al cuantumului pensiei. Pensiile persoanelor care devin pensionari după data de 30 iunie 2017 sunt mai mici decât cele stabilite anterior cu aproximativ 9%. Acest fapt se produce din cauza micșorării indicelui de corecție
DECIZIA nr. 799 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251957]