411 matches
-
viață, în viața mea adevărată. Este cert că e plină zi, că știu unde mă aflu și că trăiesc, dar lipsește ceva în toate acestea, așa ca în grozavul meu coșmar". Această je-ne-sais-quoi este o carență ontologică elementară, care antrenează, ineluctabil, katabasis: "În jurul meu realitatea exactă mă trage tot mai jos, încercând să mă scufunde". Întrebării retorice "[c]ine mă va trezi" îi urmează un singur enunț, implacabil prin conciziune: "Întotdeauna a fost așa, întotdeauna, întotdeauna". Repetiția adverbului de timp nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tușele distopice în care se înfățișează istoria, astfel încât naratorul alunecă, de cel puțin două ori, în evocări vii ale apocalipticului, respectiv cruzimii. În definitiv, este perfect plauzibil ca intuiția lui Eugen Negrici, legată de "expresivitatea involuntară"69 și de transformarea ineluctabilă a unui text conceput inițial ca document non-artistic într-unul cu valențe beletristice, să funcționeze și în acest caz. Oricum ar sta lucrurile, aparent slab ofertantul, din punct de vedere beletristic, Letopiseț costinian ne oferă inedite insule de terifiant narativ
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
îl ascunsese pe Păunaș. Ca într-o proiecție cinematografică, perspectiva se îngustează, iar prim-planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului, acum pline de sânge, iar de jur împrejur sta, în iarbă, o largă spulberătură
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este șocat să primească, dinspre ușa aproape zdrobită, răceala unei pale de vânt și sarcasmul unui "glas de cucuvaie", hârșâit de bătrânețe. Lectorul descoperă, odată cu protagonistul, că întreaga aventură boierească fusese un vis provocat de magia vrăjitorului. Bucla onirică zăvorăște, ineluctabil, disperarea flăcăului, care se vede deposedat de soție, de copii și de avere într-o singură clipă. Vorbele crude ale lui Călifar cad infinit mai greu decât topoarele de fum ale tătarilor: "toate aistea-s procopseala pe care mi-ai cerut
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în cazul impresionismului, prin descompunerea obiectului în componente ale luminii, dizolvându-i contururile. În cazul simboliștilor, nu atât diviziunea culorii sau efectele de lumină contează, cât faptul că pictura devine expresia unei état d'âme, a unor stări intraductibile, insondabile, ineluctabile; în plus, simbolismul este o artă a simbolurilor incarnate. Simbolismul s-ar cantona altfel sub aspect formal în imprecis, pe când decadentismul urmează o logică narativă, pornind de la nivelul reprezentării realiste, prin a distruge ordinea compoziției în fragmente independente. Recuperarea unității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expus la expoziția Tinerimii artistice din 1914. Trăsăturile artistului sunt puternic reliefate, fruntea surplombează o privire scrutătoare, un titanism al compoziției care nu derivă din dimensiunile, ci din forța imprimată de expresivitatea chipului conlucrează cu sugestia melancolică, cu un tragism ineluctabil, aliaj care conferă nota simbolistă. Fritz Storck realizează câteva sculpturi ale unor figuri emblematice pentru istoria culturii europene, asociate geniului. Este vorba despre Johan Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43 x 4,5 cm, semnat și datat pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tensiunea dintre principiul plăcerii și pulsiunile tanatice, care configurau un erotism contrariant, deviant, morbid. Formalismului decorativist, sau ceea ce John Reed definește ca Stil decadent, Paciurea îi opune un formalism ontologic. Sorin Alexandrescu focalizează ceea ce el numește emergența formei, efortul generic, ineluctabil al materiei de a prinde formă, cu mențiunea că acest tip de formalism trecut de teoreticianul român prin grila psihanalizei freudiene, marchează, mai degrabă, o fază finală a simbolismului european, ilustrată elocvent și de Brâncuși, în trecerea sa către arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mal (1856) îi conferă o demnitate estetică și care s-a impus în locul langorii verlainiene. Spleenul este decadent, reveria este romantică, devenind simbolistă, între cei doi poli, pe portativul sensibilității simboliste, se desfășoară o multitudine de stări cu infinitezimalele lor ineluctabile. Desprins din contextul poeziei lui Baudelaire, termenul se nuanțează primind și o întrebuințare mondenă, ca formă superioară de reflexivitate, de complexitate sufletească. Există, prin urmare, și un registru soft, în continuitatea romantismului, al reveriei ușoare, al stărilor tranziente, puse adesea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca în cazul tabloului Fată cu maramă albă, (ulei pe pânză, 0,455 x 0,555 cm, cota 7688, tez. 923 semnat în partea dreaptă jos, cu galben: Kimon/ Loghi) Chipul fetei cu maramă albă are un fel de tragism ineluctabil, pe care pictorul îl amplifică printr-un contrast elocvent cu fundalul. Avem aceeași relație artificială cu peisajul, peisaj de câmpie, întunecat, greu, dens. Acest prim plan se detașază pe fundalul unui cer de un albastru foarte închis, sumbru, care se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Femeia parcă privește într-un gol nebulos, pare desprinsă din peisaj sau inserată în el într-un mod artificial. Această femeie de la țară insertul personajului într-o lume rurală este pur aleator -, are o noblețe tragică a trăsăturilor, o tristețe ineluctabilă. Tabloul degajă acest efect de încremenire în acest alb care gipsează personajul și îi conferă ceva statuar, culorile sunt vâscoase, dense. Chipul pare prins în rama acestei marame ca într-o mască. Și Loghi urmărește un spectru larg al stărilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
opiacee pentru care întreg romanul constituie un libret. Însă înainte de toate, simbolismul asociază muzica poeziei într-un nou registru de sensibilitate, care nu mai reclamă sonoritățile incantatorii ale recitării care se adresau rimei și ritmului, ci o muzicalitate interioară, subtilă, ineluctabilă, care asociază într-un efect nou, sinestezic, și celelalte simțuri, în special văzul. În proiectul de copertă pentru volumul de poezii al lui Al. Bogdan-Pitești, Sensations intimes, apar trei femei cu gesticulația senzuală tipică a femeilor Jugendstil. Una dintre ele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de altă parte, mai recent, de științele fizice. Microfizica a dizolvat orice substanță imaginabilă ajungînd la natura intimă a particulelor, iar apoi astrofizica a așezat Neantul la originile Universului și la orizontul temporal al Omenirii noastre: Soarele se va stinge ineluctabil, poate în patru miliarde de ani, aruncînd orice viață terestră în Neant. Or Neantul a coborît din cerul filozofic și din cerurile cosmice pe planeta Terra, pe 6 august 1945, la Hiroshima. El este acum la el acasă, la noi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
regimul comunist, de această istorie dramatică, trebuie să fim atenți la raportul dintre aparență și realitate, fiindcă vom descoperi mai peste tot elemente de cultură autentică, de știință competitivă, de onorabilitate morală. N-a fost doar un consens al decăderii ineluctabile, al complicității și al demisiei morale, ci au existat mereu forme de rezistență insidioasă, care în cele din urmă au alimentat faza nouă a istoriei: redescoperirea valorilor, găsirea unor articulații care să așeze interesul național în perspectivă europeană, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
anterior decît să reformuleze (în sensul restrîns al termenului) un constituent determinat de acesta (1987, p. 116). În cazul de față, ORICUM se bazează pe un enunț implicit și prezintă intervenția principală pe care o introduce ca dependentă (rezultatul este ineluctabil) de o mișcare discursivă subordonată. Această schimbare de perspectivă este asigurată și de folosirea viitorului simplu: "copilul dumneavoastră VA AVEA mereu anturaje dubioase". În acest caz, avem de-a face cu o folosire modală a viitorului: o viitoare predicție sau
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
că aceste fapte s-ar putea produce (1983, p. 132). În [P10], viitorul predictiv funcționează perfect cu conectorul ORICUM: el susține și mai mult ideea conform căreia faptele care rezultă din această folosire a viitorului vor avea loc cu siguranță, ineluctabil și obligatoriu. De asemenea, indicatorul personal DUMNEAVOASTRĂ creează o situație de dialogare cu destinatarul/destinatarii. Astfel, el este și ambreior (R. Jakobson, 1963); interpretarea propoziției trebuie să țină cont de actul enunțării pe care o susține. VOI (și formele sale
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
așadar principiul stabilizator al formei și al raționalității. De acum, conform prognozei spengleriene, forța vitală a civilizației occidentale, sufocată de formele culturii, civilizației și tehnicii, ar fi intrat în etapa apusului său. Și aceasta nu din întâmplare, ci printr-o ineluctabilă necesitate, care se află scrisă în ritmurile vitale ale istoriei. Și întrucât ceea ce este rod al necesității nu permite libertatea de a alege sau de a respinge, celui care este prins în roata istoriei universale nu-i mai rămâne decât
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a lungul unui drum care pornește de la Nietzsche până la Platon, și de la Platon până la noi, traversând întreaga istorie a filozofiei, Heidegger arată că toate aceste doctrine nu sunt rodul extravagant al minții bolnave a gânditorului-poet, ci constituie sfârșitul esențial și ineluctabil al metafizicii occidentale, gândită riguros până la ultimele sale consecințe. De aceea, interpretarea lui Nietzsche ca moralist și psiholog este reducționistă și insuficientă, oricât de importante ar fi cuceririle psihologico-morale care îi sunt recunoscute (Klages); sau ca gânditor politic și critic
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
coercitiv al comportamentului decât o poate face morala. Impun obligații care constrâng mai mult decât toate tipurile de morală scrise de istoria umanității, făcând superfluu, de aici înainte, orice alt imperativ. Știința și tehnica organizează viața pe planetă cu forța ineluctabilă a unei mutații geologice. În raport cu acestea, etica și morala au de acum frumusețea unor fosile rare. Omul contemporan nu are alternative: orice ar gândi sau face, este oricum supus coerciției "tehno- științei". Cu toate acestea, el se complace încă în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cultural (câteva cărți valoroase), deci o fire activă și întreprinzătoare, dă la iveală o monografie consacrată satului natal: „GIURGIOANABacău, Sat Biserică Oameni”. Alcătuită într un timp scurt, cartea, de 169 de pagini, este un stop-cadru al vieții unui sat, poate, ineluctabil alunecând spre veșnicie. Atestat la 1531, cu biserică veche în 1809, și aceasta sărbătorită acum, Sf. Voievozi, la cei 150 de ani, cu enoriași harnici dar din ce în ce mai puțini, în acest noiembrie, deci, un document care poate rămâne în istoria (culturală
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cel al comunismului de tip sovietic și libian care se prezintă în acest caz, drept singurul capabil să asigure un regim de ordine; marxismul și o anumită viziune așa-zis "integristă a islamului" confirmîndu-se, la capătul unei îndoctrinări constante, rezultate ineluctabile ale procesului politic evolutiv. Ar fi foarte simplu însă să limităm orice agitație subversivă doar la peripețiile unei noi forme de război. Alte imperii cu frontiere invizibile se înfruntă, profitînd de anxietatea care a cuprins Occidentul după ciocnirea dintre cele
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
verigă între acești călători și acești exilați, inițiindu-i în doctrine a căror existență nu o bănuiau și, în mod special, în gîndirea lui Proudhon. Revoluția, care pentru Marx nu este decît un mod de a grăbi desfășurarea unui proces ineluctabil, capătă în gîndirea acestor noi discipoli ai lui Proudhon, Weitling și Marx, caracterul unei purificări necesare a societății. Ea reprezintă pentru ei această contradicție creatoare a unei ordini noi despre care a vorbit Hegel în a sa Filosofie a dreptului
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
a prezenta problemă, legând-o strict de continentul european primează, problema identității rusești poate fi privită și altfel. Ideii că din punct de vedere strict geografic, "jumătate din Europa este Rusia și jumătate din Rusia este în Europa,"10 deci ineluctabil legată de continentul european, i se poate opune viziunea unei entități strict rusești, care să conțină elemente specifice doar acestei părți a lumii unde fragmente din cultura europeană și cea central asiatică s-au contopit într-un spațiu geografic unic
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
colective trebuie deci să pună puterea în centrul reflecțiilor sale. Căci acțiunea colectivă nu este, în cele din urmă, nimic altceva decât politică de zi cu zi. Puterea este "materia să prima".) 20 Ibid., p. 28. ("... o dimensiune ireductibila și ineluctabila a instituantului, ca și a instituitului, a mișcării, ca și a stabilității, pe scurt, a acțiunii sociale în sine.") 21 Trebuie să adăugăm conceptului de incertitudine atributul de "pertinenta", așa cum avertizează Crozier și Friedberg. Nu orice comportament imprevizibil este "pertinent
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
omului și anturajului său, determină o stare de polifazie cognitivă [...]. În măsura în care grupurile și indivizii sînt chemați să se confrunte și să răspundă unor probleme din ce în ce mai complexe, de ordin atît social, cît și natural, va-riabilitatea instrumentelor mentale adoptate este o consecință ineluctabilă. Un mod de raționament este mai apt să răspundă exigențelor propagandei, un altul celor ale deciziilor eco-nomice, un al treilea imperativelor științelor și așa mai departe. Există întotdeauna legătură și comunicare între aceste moduri, dar și specializare." Ibid., p. 286
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
adică de concepte neabsolute, așa încât acele „grandioase povestiri” ce ne-au fost prezentate ca având în mod cert temelii de nezdruncinat, nu ni se mai par posibile. Împotriva prezumției pseudo-raționaliste a acelora care, asemenea marxiștilor, credeau că au descoperit legile ineluctabile ale istoriei omenirii în totalitatea ei, Friedrich A. von Hayek - și nu numai el -, insistând pe apariția inevitabilelor consecințe neintenționale ale acțiunilor umane intenționale, a ajuns să concludă, dintr-o perspectivă anti-constructivistă, că «omul nu este, și nu va fi
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]