293 matches
-
așteptat, pe cagula lui scria FACILITATOR. Într-un mod extrem de tehnic și meticulos, facilitatorul începuse să traseze pe tablă un plan, vorbind mereu despre secțiuni relevante. Lui Alan i se păruse oarecum normal ca acest facilitator să se dovedească îngrozitor de inept în fața tablei. Oricât s-ar fi străduit, nu reușea să aranjeze cum trebuie schemele și legendele lor. Dacă voia să scrie „tufișuri“, terminația „-uri“ ajungea să fie notată pe verticală, iar literele se cățărau pe marginea tablei ca niște piciorușe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ai lui la Casa de Cultură, sarcină de partid În cadrul „Cântării României“, și asistase la tot circul, cu balerini Îmbrăcați În costume populare, care dansau „Călușul“ de parcă l-ar fi compus Prokofiev, cu poeții locali care Își declamau producțiile patriotice inepte, cu recitalurile grupurilor de copii care Învățau să cânte la chitară și la vioară În cadrul cercurilor de la Casa Pionierilor etc. Și toți preamăreau unirea de la 1859, care, bineînțeles, prevestise venirea la putere a comuniștilor În frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
să se sfătuiască cu Ghenadie... Îți mulțumesc, nemernicule. — Păi de-aia ai venit aici. Haide, arată-mi ce ai tu mai frumos. — Să nu uiți nimic din ce ți-am zis... — Ce să uit?... Dar nu și-a continuat exclamația ineptă, fiindcă ochii i s-au făcut cât cepele când ea și-a desfăcut picioarele de fildeș moale, iar el a fost impresionat astfel de faptul că ea nu avea chiloți și că un asemenea cadou nu Îi mai fusese dat
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
incapabilă, în ciuda frumuseții sale orbitoare, să înțeleagă cum trebuia să se miște, să meargă, să privească și, mai ales, să tacă o împărăteasă, Augusta. Împăratul luase atitudine o singură dată, la sfârșitul unui banchet oficial în timpul căruia ea se dovedise ineptă ca întotdeauna. „Tu ai cunoscut-o pe mama, nu-i așa?“, o întrebase. Era cu neputință, dată fiind vârsta ei, dar amintirea Agrippinei era un mit. Și pentru că ea îl privise cu ochii mari, nu-i mai adresase nici un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
soții frumoase și neastâmpărate, și toți râdeau de stângăcia cu care le inoportuna pe tinerele sclave străine sau pe soțiile uluite ale prietenilor săi apropiați. Un om care, de data aceasta, nu avea să le creeze probleme senatorilor și - simbol inept și ușor de manevrat - avea să lase puterea celor două facțiuni în care Senatul era împărțit de aproape o sută de ani. Viitorul avea să confirme calculele lui Callistus. Acesta îl prinsese în capcană pe bătrânul Claudius în ziua în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ai nici una, nici alta, ești pierdut. După reprezentația de la Southport, apăruseră doar vreo două cronici, din care nici una nu era de foarte bun augur: una neutră, semnată de Archer, amabilă față de dramaturg dar rezervată față de piesă, și una pozitivă dar ineptă În ziarul local. Primirea făcută piesei la premiera de la Londra fu Îmbucurătoare: aplauze pline de căldură la final și strigăte de: „Autorul la rampă!“, cărora Henry le răspunse, mulțumindu-se cu o singură plecăciune adâncă și demnă, singur În fața cortinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cel Norocos. Aîncetat păcănitul... Au pălit înjurăturile, ghiorțăiturile, vorbele de clacă, inepțiile... S-au aprins țigările scuturate de Carpați fără filtru. S-au aprins și cele dotate cu cîte-un mic filtru dezgustător, de cîlț sau de hârtie igienică, și numite inept: Snagov, Timiș, Litoral, Hora. În diagonală de noi, o liftă pufăia o mahorcă Lijeros, cu adevărat cubaneză. Din țigările chinezești, anevoios de procurat, norocoșii se alăptau două fumuri. Apoi, le puneau dop, azvârlindu- le jarul, cu un bobârnac, în scrumierele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu nepăsare în stânga și-n dreapta, a ochit cu precizie ceea ce imediat vă voi spune. Și, aproape simultan cu calamburgiul, s-a apucat și el (prăvălindu-se insolent pe ultimul rând de banchete al sălii) să-și îngîne poemele sale inepte, de începător, la urechea cu pieliță dogoritoare a unei necunoscute. Necunoscuta, arătoasă și apetisantă, să calci în călcâie oricare sacoșă de piață și să te azvârli către ea. Dușumelele continuau să fumege, zidăriile zuruiau, învăluindu- ne într-un nor gros
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
asta de vreo 12 ani, ce mâncărime vede între degetele mari de la picioare! Asta-i atât de bună peste doi ani, că merge și-acuma! Pe dreapta, clipi - fracțiunea lui de secundă - fostul hotel "Luvru". Cu firma lui preschimbată astăzi inept în "Capitol". 88 DANIEL BĂNULESCU Pe stânga, bomboneria și restaurantul "Capșa". Cu zidăriile potrivite la fix pe tăpșanul unde, odinioară, șezuseră tolănite la soare fortărețele și seraiul boierilor Cocorăști. Prin geamlâcurile aparținând nălucilor acestor căsoaie, se zăriră, pentru o clipă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Victor Rugnis, domiciliat în zona Olari - Calea Moșilor, profesie incertă, oarecum literat, caracter întortocheat, 32 de ani, regele-artist al Bucureștiului ce trebuia călcat în cea de-a treia zi. Străbătîndu-și odăița în lung și în lat și memorîndu-i acestui Victor inept punctele slabe de poet și prozator încă nerealizat, de șoldul încă înțolit în costum interbelic, de flanel, al Prigonitorului, se izbeau, la fiecare pas, înșirate pe lănțișor de argint, sfârcurile urechilor stângi ale lui Celestin și Ulpiu Sargețius Galopenția. Scalpuri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Justiție ca să-l certe și să-l trimită pentru doi ani peste graniță. Guerra Junqueiro, celălalt mare geniu semit al revoluției, spunea despre Costa: "este un ciclon și un cronometru". Machado dos Santos îl demască drept "cel mai îndrăzneț, mai inept și mai imoral dintre toți tiranii". Iar tribunul poporului, José Antonio de Almeida, aflat curând după izbânda republicană în luptă deschisă împotriva lui Afonso Costa, prevestea că "va fi osândit pentru totdeauna la muncă silnică, în galerele istoriei". Adevărul este
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
prin a se Îmbrăca În Dior și Își prinsese la gât o imensă broșă Verdura cu un safir. Eu, la rândul meu, eram atât de traumatizată din cauza faptului că nu mai vorbisem cu Hunter de trei zile, Încât eram la fel de ineptă ca și ea. Singurul lucru care mă putea scoate din izolarea tristă pe care mi-o impusesem era o Înmormântare. Îmi prinsesem, chiar, un văl În păr, sperând că nimeni nu o poată astfel să bage de seamă mâhnirea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
capitala unei provincii care era, ea singură, mai mare decât multe țări europene. Din acel birou înghețat din palat, „distinsul“ guvernator Hassan-ben-Koufra își conducea imperiul cu puterea absolută a unui vicerege intolerant, cu gesturi cumpătate și vorbă tăioasă. — Sunteți un inept, domnule locotenent, spuse și se întoarse spre el cu un zâmbet mai potrivit pentru niște felicitări decât pentru o jignire. Dacă nu vă ajunge o duzină de oameni ca să capturați un fugar înarmat cu o pușcă veche, de ce aveți nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Dar n-a fost așa, și acum va fi nevoie de paisprezece morminte; morminte pe care nimeni nu va vrea niciodată să scrie un nume, pentru că nimeni nu va fi interesat să se știe unde zace o mână de temniceri inepți. în mod instinctiv își întoarse din nou fața spre fereastra barăcii, și cu greu acceptă că trupurile tuturor celor care umpluseră cu glasurile și prezența lor acel loc până cu o noapte înainte începeau să putrezească acolo, în căldura uscată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
permite, n-a vizat numai stocul de carte și selecția autorilor, ci chiar comportamentul lui de librar, atât cât a mai avut chef și răbdare să se ocupe personal de afacere. De pildă, nemaifiind obligat să răspundă amabil oricărui client inept, devenise cât se poate de răutăcios și ironic, deși nu știu dacă era cu putință să-l Înțeleagă lumea totdeauna. Acum, dacă intra cineva care-i confunda librăria cu o papetărie, avea răspunsuri pregătite. Cea mai amuzantă scenă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
încercat să ne atragă de partea lui făgăduindu-ne bani; i-am râs în nas. Când au ajuns la baza zidurilor, vitellienii au început să-i insulte pe othonieni. Știind că vin de la Roma, le-au zis că sunt ramoliți, inepți, îndobitociți de circ și de teatru. Othonienii erau speriați, dar s-au înfuriat și le-au strigat vitellienilor că sunt cu toții niște barbari năpădiți de păduchi. Au ținut-o așa o vreme, apoi a venit primul atac, însă foarte dezordonat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ultimul ferculum se afla un soi de cartuș din metal, pe care Valerius citi cuvântul „Perseverați“. Zâmbi ironic, gândindu-se că poporul era entuziasmat de jocuri, fără să-și dea seama că era prins în ghearele unui împărat avid și inept. Uita că puternica armată a lui Antonius Primus ajunsese la porțile orașului. Își dădu seama că chipurile arbitrilor, inspectorilor și medicilor care mergeau în fața purtătorilor frunzelor de palmier erau neliniștite, înspăimântate chiar; expresiile lor sumbre contrastau cu atmosfera de sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fost că m-am imaginat sărutându-l pe Aaron și mi s-a făcut rău. —Bine? Cum ți se pare? Se fâțâia nervos de pe un picior pe altul și m-am Întrebat cum reușise omul ăsta lipsit de răbdare și inept din punct de vedere social să urce cel puțin trei niveluri deasupra mea În ierarhia corporației. Am văzut clienți care se dădeau pur și simplu Înapoi când se ducea să dea mâna cu ei și totuși lunecase În sus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu Înseamnă că Într-adevăr credem În ele. Ce naiba, chiar În articolul de săptămâna trecută am avut un moment de slăbiciune și am scris fraza aia pupincuristă despre cum muzica rap este propria ei formă de artă sau ceva la fel de inept. Acum serios, Simon, nimeni n-ar zice că eu cred așa ceva. E cam aceeași situație și cu Rush. Ura lui față de evrei-gay-negri este strict pentru audiență; În nici un caz nu reflectă părerile sale personale. —Ești atât de naiv, Will, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
derâdere aceste șansonete roz-bombon. Termenul yé-yé, care astăzi stârnește nostalgia, era adesea peiorativ pe vremea aceea, fiind rostit cu ironie, dacă nu chiar cu dispreț de cei trecuți de 25 de ani. Adulții consideră aceste refrene ca fiind fără excepție inepte și comerciale. Este adevărat că aceste cântece sunt adesea mai mult decât dulcege, siropoase. Chiar și atunci când vorbesc despre despărțire, ele respiră numai armonie, deși flirtul provoacă în viața reală destule discordanțe. Nici pomeneală în cântecele acestea de tineri care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tiraniei grupului se vor plia perfect peste efemeritatea flashmob-urilor, dând naștere unei aversiuni durabile pentru orice aderență la un grup durabil (partid, sindicat, ONG etc.). Rămâne întrebarea: de ce creierul uriaș al multor copii preferă evaziunea oferită de internet sau activitățile inepte de pierdere a timpului în locul forării după sensul ascuns în operele mari ale umanității sau de ce nu se lasă ispitit de provocările pe care școala le pregătește pentru a-l atrage pe calea creativității și inventivității? Dar școala de astăzi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
etern și deci nu moare niciodată. El nu corespunde unei perioade a civilizației pentru că este civilizația însăși și acum și pururea și în vecii vecilor’. “Iar dacă este vorba de absurdadaugă Paulescu - apoi absurde sunt doctrinele materialiste și ateiste, doctrine inepte care trebuie izgonite definitiv din știință’. De altfel, 60 de ani mai târziu, marele nostru Petre Țuțea, într- o interpretare critică a scrierilor lui Toma d’Aquino, definește de o manieră extraordinară raportul dintre știință și religie în tratatul său
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
era de fapt instrumentul prin care viața își urmează destinul, tipică și caracteristică speciei din care face parte. Fundamentează astfel creaționismul științific, declanșează și susține un război deschis cu materialismul ateu si mai ales cu darwinismul, pe care-l consideră inept și antiștiințific, cerând chiar scoaterea lui definitivă din știință. Plecând de la ideea că omul, în evoluția sa, este tributarul unor atitudini și comportamente conștiente sau inconștiente, care-i pot afecta propria existență, dar și a celor din jurul său, cu alte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și rezolvare ei practică găsită, ale cărei date primare Poe le întrezărește, fără a le dezvolta corespunzător, nu satisfac întru-totul exigențele autorului român, fapt ce vizează și o întreagă tradiție literară, (neo)romantică, mai ales, - ceea ce el numește "poezia sinceră, inepta insistența de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, crucit cu sensibilitatea"48. Formulă unei poezii sentimentale, "creatoare de scădere, de ciclu, de temporal", care să se mențină în datele experienței obișnuite este respinsă categoric de Barbu, ca inadecvată, un
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
iunie, rezultă din diferența de 12 zile dintre stilul vechi, păstrat la noi, și cronologia europeană. În realitate, însă, între 28 iunie și 8 iulie este o diferență de doar 10 zile. De fapt, acest început seamănă foarte bine cu ineptul „Studiu critic” puiblicat de Nicolae Pătrașcu în „Convorbiri literare”, după moartea poetului. Redăm, din nou, fragmentul corespunzător, din nr. 11-12, ian.-feb. 1890, p. 1054: „Spre începutul lui iulie 1883, însă, poetul nostru simți oarecari anomalii în fizicul lui robust
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]