549 matches
-
în urmă, de către Isaac Newton în a sa "Philosophiae naturalis principia mathematica" (1686), dovedind o intuiție și un curaj exemplar. Prin aceasta a fost capabil să ofere o descriere consistentă și corectă a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referință inerțiale fără a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radiației, sau a felului cum ele interacționează. Teoria relativității restrânse explică fenomenele ondulatorii, eliminând acțiunea instantanee de la distanță. Electrodinamica lui Faraday și Maxwell este compatibilă cu viteza finită de propagare
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
Umblă în spiritualitatea noastră ortodoxă zicerea-avertisment: „toți suntem datori cu o moarte”. Rumâ nul, adică daco-getul de azi, își vede de treabă între cele două infinituri, adică „își trăiește viața”, mai întâi de toate instinctual, inerțial adică, după datinile și obiceiurile tradiționale, după cum „a apucat din moși strămoși”, pentru care unii înțelepți de-ai noștri zic și azi: „suntem datori cu o moarte, dar mult mai datori suntem cu o viață!” Această inevitabilitate magnifică dă omului
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
fizic este starea mecanică a corpurilor. Dacă se consideră sistemul constituit dintr-un corp punctiform de masă m (modelul punctului material) izolat de alte corpuri (și deci forța care acționează asupra lui este nulă), ecuația de mișcare în raport cu un referențial inerțial, este formula 1, cu soluția formula 2 în care intervin constantele formula 3 și formula 4. Acestea se determina din condiția ca la momentul inițial formula 5, traiectoria formula 6 trece prin punctul având raza vectoare formula 7 și viteza formula 8. Ca urmare, starea dinamică a unui
Mărime fizică de stare () [Corola-website/Science/328410_a_329739]
-
proiectelor de cooperare transfrontalieră sunt slab dezvoltate în Republica Moldova, în comparație cu regiunile din țările vecine. Pe fondul absenței resurselor financiare, al absenței unei structuri guvernamentale dedicate euroregiunilor și al absenței unor strategii și proiecte concrete, participarea părții moldovenești poartă un caracter inerțial. Suplimentar, activitatea Republicii Moldova în cadrul euroregiunii este influențată negativ de state ca Rusia sau chiar Ucraina. Ca factor principal de frânare a unificării normelor comerciale și vamale la nivel regional, în primul rând din partea Republicii Moldova, se regăsește existența zonei necontrolate de
Euroregiunea Prutul de Sus () [Corola-website/Science/333892_a_335221]
-
confirmare decisivă a concepției despre spațiu a lui Newton, ea o face accesibilă cunoașterii noastre empirice și, fără să o lipsească de funcția și de "statutul" ei metafizic, îi asigură rolul și locul de concept științific fundamental. Căci dacă mișcarea inerțială, adică mișcarea rectilinie și uniformă, devine - exact ca și repausul - "starea" naturală a unui corp, atunci mișcarea circulară, care în orice punct al traiectoriei își schimbă direcția, păstrând totodată o viteză unghiulară constantă, apare din punctul de vedere al legii
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
amintite sunt date prin teoreme generale ce exprimă variația în spațiu și timp ale mărimilor. Următoarele teoreme generale se referă la mecanica punctului material. Punctul material, de masă formula 6, este considerat ca fiind în mișcare într-un sistem de referință inerțial, poziția lui este dată de vectorul de poziție formula 7, raportat la un reper cartezian formula 8. Funcțiile formula 9 exprimă dependența de timp a coordonatelor punctului (componentele carteziene ale vectorului de poziție). Din punct de vedere matematic, aceste funcții trebuie să fie
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
constanța vectorului viteză. Acestă lege este în acord cu principiul întâi al mecanicii care afirmă că în absența acțiunii unei forțe, punctul material își păstrează starea de repaus relativ sau de mișcare rectilinie și uniformă în raport cu un sistem de referință inerțial (principiul inerției). Existența mărimii mecanice impuls și a legii de conservare a impulsului este legată de proprietatea de omogenitate a spațiului fizic. Legea conservării impulsului este una din cele mai importante legi ale fizicii, ea fiind valabilă nu numai pentru
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
și asupra sistemului este egală cu rezultanta forțelor externe, deoarece suma tuturor forțelor interne este nulă. Forțele externe și interne determină evoluția dinamică a sistemului care este riguros determinată prin ansamblul integralelor generale ale sistemului. Într-un sistem de referință inerțial, pentru un sistem de formula 115 puncte materiale libere formula 101, de vectori de poziție formula 117 în raport cu originea unui reper cartezian formula 8, având masele formula 119 , folosind expresia rezultantei forțelor externe respectiv interne ce acționează asupra punctului formula 109 de masă formula 121, ecuația fundamentală
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
potențial". Pentru un sistem potențial este valabilă teorema conservării energiei mecanice totale: Analog momentului cinetic, pentru energia cinetică totală a unui sistem de puncte materiale se poate formula o teoremă care stabilește legătura dintre energia cinetică totală exprimată în sistemul inerțial, energia cinetică totală în raport cu sistemul neinerțial legat de centrul de masă și energia cinetică a centrului de masă. Utilizând relațiile matematice care exprimă teorema a doua a lui Koenig și respectiv teorema energiei cinetice totale: formula 222 se pot scrie relațiile
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
mișcării sistemelor de puncte materiale: pentru orice sistem în mișcare există un un reper neinerțial față de care teorema momentului cinetic total și teorema energiei cinetice totale își păstrează forma. Acest reper are axele de direcție fixă în rapor cu reperul inerțial formula 230 și originea în centrul de masă formula 231 al sistemului de puncte materiale. Dacă axele reperului neinerțial formula 232 nu au direcții fixe, atunci relațiile matematice ale teoremelor lui Koenig își pierd valabilitatea; în acest caz este necesară aplicarea teoriei mișcării
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
este concretizată prin ecuațiile Navier-Stokes. Fluidele newtoniene au tensiunile tangențiale dintre două straturi vecine proporționale cu viteza de deformație, coeficientul de proporționalitate μ fiind numit coeficient de coeficient de vâscozitate. Forma generală a ecuațiilor Navier-Stokes, într-un sistem de referință inerțial, este: unde v este viteza fluidului, ρ densitatea acestuia, p presiunea, formula 6 tensorul tensiunilor, iar f reprezintă forțele exterioare (raportate la unitatea de volum) care acționează asupra fluidului. Câmpul vectorial f (forțele exterioare raportate la unitatea de volum) este reprezintat
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
Relativitatea restrânsă ( sau teoria restrânsă a relativității) este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare. Ea generalizează principiul relativității al lui Galilei — care spunea că toate mișcările uniforme sunt relative, și că nu există stare de repaus absolută și bine definită
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
vid. Relativitatea restrânsă este o generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urmă fiind o aproximație a relativității restrânse pentru experimente în care vitezele sunt mici în comparație cu viteza luminii. Teoria a fost numită "restrânsă" deoarece aplică principiul relativității doar la sisteme inerțiale. Einstein a dezvoltat relativitatea generalizată care aplică principiul general, oricărui sistem de referință, și acea teorie include și efectele gravitației. Relativitatea restrânsă nu ține cont de gravitație, dar tratează accelerația. Deși teoria relativității restrânse face anumite cantități relative, cum ar
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
fi înțeleasă ca o rotație hiperbolică. Din prima ecuație a transformărilor Lorentz în termeni de diferențe de coordonate este clar că două evenimente care sunt simultane în sistemul de referință S (satisfăcând formula 17), nu sunt neapărat simultane în alt sistem inerțial S' (satisfăcând formula 18). Doar dacă aceste evenimente sunt colocale în sistemul S (satisfăcând formula 19), atunci ele vor fi simultane și în S'. Scriind transformarea Lorentz și inversa sa în termenii diferențelor de coordonate, se obține și Să presupunem că avem
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
relativității restrânse, această definiție nu se mai folosește, iar termenul "masă" este limitat la noțiunea de masă de repaus fiind astfel independentă de sistemul de referință. Folosind definiția relativistă a masei, masa unui obiect poate varia în funcție de sistemul de referință inerțial al observatorului, în același fel în care alte proprietăți ale sale, cum ar fi lungimea, fac același lucru. Definirea unei astfel de cantități poate fi uneori utilă prin faptul că această definire simplifică un calcul restricționându-l la un anumit sistem
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
a spațiului euclidian. Așa cum spațiul euclidian folosește o metrică euclidiană, și spațiul timpul folosește o metrică Minkowski. În esență, relativitatea restrânsă poate fi enunțată în termenii invarianței intervalului spațiu-timp (dintre oricare două evenimente) ca văzut din orice sistem de referință inerțial. Toate ecuațiile și efectele relativității restrânse pot fi deduse din această simetrie de rotație (grup Poincaré) a spațiu-timpului Minkowski. Misner (1971 §2.3), În cele din urmă, profunda înțelegere a relativității restrânse și a celei generale vor veni din studiul
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
puteri. La indice sunt indicii covarianți, de la zero la trei. Gradientul în spațiu-timp al unui câmp φ este: După ce a fost identificată natura tetradimensională a spațiu-timpului, se folosește metrica Minkowski, η, dată pe componente (valide în orice sistem de referință inerțial) ca: Inversa ei este: Transformările de coordonate între sisteme de referință inerțiale sunt date de tensorul transformărilor Lorentz Λ. Pentru cazul special al mișcării de-a lungul axei x, avem: adică matricea de rotație de la coordonatele "x" la "t". μ
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
spațiu-timp al unui câmp φ este: După ce a fost identificată natura tetradimensională a spațiu-timpului, se folosește metrica Minkowski, η, dată pe componente (valide în orice sistem de referință inerțial) ca: Inversa ei este: Transformările de coordonate între sisteme de referință inerțiale sunt date de tensorul transformărilor Lorentz Λ. Pentru cazul special al mișcării de-a lungul axei x, avem: adică matricea de rotație de la coordonatele "x" la "t". μ' indică rândul și ν indică coloana. De asemenea, β și γ sunt
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
special al mișcării de-a lungul axei x, avem: adică matricea de rotație de la coordonatele "x" la "t". μ' indică rândul și ν indică coloana. De asemenea, β și γ sunt definite ca: Mai general, o transformare de la un sistem inerțial (ignorând translațiile, pentru simplitate) la un altul trebuie să satisfacă condiția: unde este implicită suma lui formula 94 și formula 95 de la 0 la 3 în partea dreaptă a ecuației, conform notației Einstein pentru sume. Grupul Poincaré este cel mai general grup
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
un sistem "S"', calculând care este chiar transformarea Lorentz dată mai sus. Toți tensorii se transformă după aceeași regulă. Tetravectorul pătratelor diferențialelor distanțelor formula 100 construit folosind este invariant. Faptul că este invariant înseamnă că are aceeași valoare în toate sistemele inerțiale, deoarece este un scalar (tensor de rang 0), și astfel Λ nu apare în transformarea sa trivială. De observat că atunci când elementul formula 102 este negativ, formula 103 este diferențiala timpului propriu, iar când formula 102 este pozitiv, formula 105 este diferențiala distanței proprii
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
au o singură ieșire de radiofrecvență, legată printr-un singur cablu coaxial la o antenă prin care transmit ambele semnale, cel analogic și cel digital. Aceste radiobalize se pot activa manual, sau automat în caz de accident, pe baza senzorului inerțial de impact (senzor „g”). Au dimensiuni de ordinul a 0,3 m, greutatea de câteva kg și sunt vopsite în culori vii (de obicei galben sau portocaliu). Radiobalizele pentru marină sunt de tip EPIRB () sunt similare ca dimensiuni și funcționare
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
transformarea lui Galilei, nu este valabilă pentru propagarea undelor electromagnetice, care sunt dirijate de ecuațiile lui Maxwell. Pentru a putea împăca mecanica clasică cu electromagnetismul, Einstein a postulat faptul că viteza luminii, măsurată de doi observatori situați în sisteme referențiale inerțiale diferite, este totdeauna constantă (ulterior a demonstrat că acest postulat este de fapt inutil, pentru că viteza constantă a luminii derivă din formele legilor fizice). Aceasta l-a condus la revizuirea conceptelor fundamentale ale fizicei teoretice, cum sunt timpul, distanța, masa
Teoria relativității () [Corola-website/Science/297761_a_299090]
-
Ganymede și Callisto) denumiți lunile galileene. Alte proiecte, principii și noțiuni științifice sunt numite după Galileo, printre care nava spațială Galileo, prima navă care a intrat pe orbita lui Jupiter, sistemul de navigație prin satelit Galileo, transformarea între două sisteme inerțiale din mecanica clasică denumită transformare galileană și unitatea de măsură Gal, cunoscută uneori sub numele de "Galileo" și care este o unitate non-SI pentru accelerație. În parte pentru că 2009 este al patrulea centenar al primei observații astronomice realizată de
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
îmtotdeauna aceeași încărcătură și greutate a proiectilului, putând exista diferențe semnificative în ceea ce privește energia glonțului și implicit viteza sa inițială, cu el se poate trage muniție cu caracteristici energetice diferite (la același calibru), în timp ce la pistoalele concepute cu sisteme de închidere inerțiale, care au arcul recuperator calibrat pentru o anumită valoare a energiei reculului, nu se poate trage decât muniție cu încărcătură apropiată de cea pentru care a fost calibrat arcul recuperator. Din punct de vedere al alegerii calibrului armei, în principiu
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
consacrată „fenomenului Nichita Stănescu”, bineînțeles, cu un titlu punând sub semnul interogației o aserțiune grigurcuistă (cf. Gh. Grigurcu, "Amurgul idolilor", Buc., Ed. Nemira, 1999), abordează într-adevăr un caz de sociologie literară, în cele cinci secțiuni ale volumului: "Despre gloria inerțială (Nichita între Gicu și Alex), În zarea transmodernismului, Despre „nichitizare” (Nichita Stănescu — un poet sârb ?), Nichita în Basarabia / Addenda" și "Nichita Stănescu și „dreptul la timp”". Analizând cu obiectivitate „fenomenul Nichita Stănescu”, cu multă eleganță, ori cu deosebită prudență, respingând
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]