849 matches
-
asigurată, în majoritatea cazurilor, de fibre nervoase individuale. I.5.2.1. Modalități de excitare a mușchilor netezi Inervația musculaturii netede este de două tipuri: -extrinsecă, aparținând sistemului nervos vegetativ simpatico-parasimpatic; -intrinsecă aparținând plexurilor nervoase locale. În cazul mușchilor viscerali inervația este asigurată de terminațiile nervoase vegetative prevăzute cu varicozități ce conțin vezicule eliberatoare de neurotransmițători sau neuromodulatori. Spațiul de difuzie a acestora este mare. Excitarea miocitelor netede se realizează prin două tipuri majore de mecanisme: (1) mecanisme bazate predominant pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rareori potențiale de acțiune. Impulsul nervos determină descărcarea de mediatori (acetilcolină, adrenalină etc.) care depolarizează membrana mușchiului neted, declanșând contracția fără apariția unor potențiale de acțiune. Potențialele de acțiune individuale nu se pot produce deoarece fibrele musculare sunt prea mici. Inervația mușchiului neted se realizează prin fibre nervoase vegetative. În cazul mușchiului neted visceral, fibrele nervoase formează rețele la suprafața mușchiului fără a intra în contact direct cu fibrele musculare. În aceste joncțiuni difuze, mediatorul chimic este eliberat la distanțe relativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
De la nivelul acestora pleacă o serie de căi ascendente spre talamus, hipotalamus, aria postrema, substanța cenușie periventriculară, scoarță și cerebel, precum și descendente spre substanța cenușie din măduva spinării. La nivel periferic, neuronii serotoninergici predomină în ganglionii și nervii care asigură inervația vegetativă a tubului digestiv. În afara țesutului nervos și a celulelor cromafine intestinale, serotonina se găsește în plachetele sanguine, ca principală cale de captare și transport a fracției circulante. Biosinteza serotoninei are la bază fenomenul în cascadă de transformare a triptofanului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sale permeabilizante, capilarodilatatoare, gastrosecretoare, bronhoconstrictoare, urticariene etc. La nivel cerebral, majoritatea neuronilor histaminergici se găsesc în hipotalamusul posterior și căile mezencefalo-ponto bulbare. La rândul lor, proiecțiile histaminergice descendente coboară spre măduva spinării, distribuindu-se diverselor segmente ale acesteia și asigurând inervația „în trecere” a unor structuri mezencefalo-ponto-bulbare. Un loc important îl dețin corpii mamilari, formația reticulară mezencefalică și nucleul tradusului solitar. Existența căilor reticulo-corticale histaminergice explică o parte din binecunoscutele acțiuni centrale ale histaminei și ale unor substanțe antihistaminice care influențează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Efectele hiperpolarizante simple, hipnosedative și antinociceptive ale adenozinei sunt antagonizate de cafeină și teofilină. Efecte sinaptice diferite exercită adenozina și ATP nu numai la nivel cerebro-spinal, ci și în unele țesuturi și organe periferice, îndeplinind rol de mediatori chimici ai inervației vegetative non-adrenergice și non-colinergice. I.6.9. MEDIAȚIA CHIMICĂ GAZOASĂ Progresele tehnice din ultimele decenii au precizat că nu numai radicalii liberi ai oxigenului, ci și speciile radicalare ale azotului și carbonului determină modificări importante ale excitabilității neuronale centrale și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celor simpatici. Aferențele senzoriale plecate de la nivelul interoceptorilor viscerali sunt transmise la centrii de reglare, integrare și coordonare cortico-subcortico-spinală, generatori de reacții neuro-endocrino-metabolice adaptative la necesitățile variabile ale organismului. Majoritatea organelor și țesuturilor prevăzute cu funcții vegetative posedă o dublă inervație reprezentată de filetele postganglionare simpatice și parasimpatice cu localizare și distribuție proprie. În contrast cu subsistemul nervos simpatic care se distribuie difuz la toate țesuturile și organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. În contrast cu sistemul nervos simpatic care se distribuie difuz la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
exemplu poate fi dat parasimpaticul sacrat, care inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de terminații parasimpatice, se sustrag influențelor vagale. În schimb, vagul, distribuindu-se organelor efectoare de la nivelul toracelui și abdomenului, supleează lipsa inervației parasimpatice în regiunea toraco-lombară. Cele două componente eferente ale sistemului nervos organo-vegetativ, deși provin din teritorii diferite ale axului cerebrospinal, asigură inervația dublă și antagonistă a majorității viscerelor, în vederea autoreglării activității lor contractile sau secretorii și întreținerii echilibrului dinamic al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se sustrag influențelor vagale. În schimb, vagul, distribuindu-se organelor efectoare de la nivelul toracelui și abdomenului, supleează lipsa inervației parasimpatice în regiunea toraco-lombară. Cele două componente eferente ale sistemului nervos organo-vegetativ, deși provin din teritorii diferite ale axului cerebrospinal, asigură inervația dublă și antagonistă a majorității viscerelor, în vederea autoreglării activității lor contractile sau secretorii și întreținerii echilibrului dinamic al funcțiilor respective. Contrar sistemului nervos al vieții de relație, a cărui influență este limitată la musculatura scheletică, dualitatea simpatico-parasimpatică acționează asupra musculaturii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este activator, cel colinergic acționează în sens inhibitor și invers. Regula nu are valoare absolută, întrucât antagonismul simpatico-parasimpatic nu este în multe cazuri adevărat, ci devine interstimulant sau se transformă în veritabil sinergism. În plus, unele teritorii efectoare având numai inervație simpatică (bazele cutanate și musculare, membrana nictitantă la păsări) sau parasimpatică (insulele Langerhans) își modifică activitatea în funcție de tonusul centrilor respectivi. Este cazul reacțiilor vasomotorii de origine simpatică centrală producătoare de paloare sau roșeață a tegumentelor de tipul eritemului pudic, sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
complet activitatea contractilă a inimii, timp în care presiunea arterială poate atinge valoarea 0. La rândul lor, descărcările simpatico-adrenergice determină vasoconstricția coronarelor, arterelor viscerale și venelor. II.1.5. EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE LA NIVEL GASTROINTESTINAL Sistemul gastrointestinal prezintă inervație intrinsecă proprie cunoscută sub denumirea de plex intramural sau sistem nervos enteric. Atât stimulii parasimpatici cât și cei simpatici generați la nivel cerebral pot influența activitatea gastrointestinală, în principal prin amplificarea sau diminuarea intensității unor acțiuni specifice ale plexului intramural
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asemenea multiple efecte metabolice, precum eliberarea de glucoză la nivel hepatic, creșterea glicemiei, creșterea glicogenolizei hepatice și musculare, creșterea forței de contracție a musculaturii, creșterea ratei metabolice bazale și creșterea activității corporale și mintale, în general. Nu în ultimul rând, inervația simpatică și cea parasimpatică sunt implicate în activitatea sexuală masculină și feminină prin angorjarea corpilor cavernoși și clitorisului întregită de realizarea actului sexual. În afara nervilor simpatici și parasimpatici propriu-ziși, un rol important revine plexurilor prevertebrale și periviscerale. Acestea sunt entități
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vezică, căi biliare și îndeosebi în musculatura netedă a întregului tub digestiv. Acestea conferă un oarecare grad de autonomie viscerelor respective și explică menținerea activității lor specifice (contractile, secretorii) în condițiile scoaterii din organism și perfuzării cu soluții fiziologice. Dualitatea inervației vegetative privește și formațiunile nervoase mixte. Se știe că, în afara căilor aferente comune sistemului nervos somatic și vegetativ, o mare parte din nervii simpatici și parasimpatici sunt nervi micști, cu conținut vegetativ atât eferent, cât și aferent. Astfel de nervi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau intern. Contrar mușchiului striat, ca principală structură somatică care declanșează contracții musculare reflexe sau voluntare și care degenerează, devenind incapabil de contracție după denervare, musculatura netedă a organelor efectoare ale sistemului nervos vegetativ își continuă activitatea bazală după suprimarea inervației extrinseci, datorită plexurilor mienterice viscerale prevăzute cu automatism propriu. Deși activitatea de fond persistă, reacțiile de adaptare la condițiile impuse de mediul ambiant, exprimate prin fenomene de predominanță simpatică sau parasimpatică, devin deficitare sau chiar imposibile. Cele două componente eferente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
persistă, reacțiile de adaptare la condițiile impuse de mediul ambiant, exprimate prin fenomene de predominanță simpatică sau parasimpatică, devin deficitare sau chiar imposibile. Cele două componente eferente ale sistemului nervos organo-vegetativ, deși provin din teritorii diferite ale axului cerebro-spinal, asigură inervația dublă și antagonistă a majorității viscerelor, în vederea autoreglării activității lor contractile sau secretorii și întreținerii echilibrului dinamic al funcțiilor respective. În general, efectele stimulării simpatice sunt de sens opus celor produse de excitarea parasimpaticului. Dacă una din componente exercită prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
valoare absolută, întrucât antagonismul simpatic-parasimpatic nu este în unele cazuri adevărat, ci devine interstimulant sau se transformă în veritabil sinergism. Este cazul atât al mediației colinergice ganglionare simpatice, ca modalitate de declanșare a verigii adrenergice postganglionare, cât și cel al inervației simpatice a glandelor sudoripare, care acționează prin intermediul acetilcolinei. În plus, câteva teritorii electoare având numai inervație simpatică (membrană nictitantă, vasele cutanate și musculare) sau parasimpatică (insulele Langerhans) își modifică activitatea în funcție de tonusul centrilor respectivi. Printr-un astfel de mecanism se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
transformă în veritabil sinergism. Este cazul atât al mediației colinergice ganglionare simpatice, ca modalitate de declanșare a verigii adrenergice postganglionare, cât și cel al inervației simpatice a glandelor sudoripare, care acționează prin intermediul acetilcolinei. În plus, câteva teritorii electoare având numai inervație simpatică (membrană nictitantă, vasele cutanate și musculare) sau parasimpatică (insulele Langerhans) își modifică activitatea în funcție de tonusul centrilor respectivi. Printr-un astfel de mecanism se realizează reacțiile vasomotorii periferice de origine centrală, producătoare de paloare sau roșeață a tegumentelor, de tipul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
energetice. Organele excretoare (vezică, uretere) își intensifică, de asemenea, motilitatea sub influența excitării parasimpatice. Uterul reacționează variabil, după cum este în stare de graviditate sau vacuitate și, bineînțeles, în funcție de stadiile ciclului estral. Glandele sudoripare, splina și membrana nictitantă, deși au numai inervație simpatică, reacționează prin contracție atât la substanțele adrenergice, cât și la cele colinergice. La rândul său, pupila se dilată sub influența simpaticului și se micșorează în timpul excitării parasimpatice. Din exemplele date, rezultă că activitatea multora din organele prevăzute cu funcții
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
substanțele adrenergice, cât și la cele colinergice. La rândul său, pupila se dilată sub influența simpaticului și se micșorează în timpul excitării parasimpatice. Din exemplele date, rezultă că activitatea multora din organele prevăzute cu funcții vegetative este sub influența modulatoare a inervației simpatico-parasimpatice. Rolul nervilor vegetativi este, deci, hotărâtor și indispensabil nu atât în declanșarea răspunsului, ca în cazul inervației motorii somatice, cât mai ales în reglarea, coordonarea și adaptarea activității organelor efectoare prevăzute cu funcții vegetative la nevoile de moment ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
micșorează în timpul excitării parasimpatice. Din exemplele date, rezultă că activitatea multora din organele prevăzute cu funcții vegetative este sub influența modulatoare a inervației simpatico-parasimpatice. Rolul nervilor vegetativi este, deci, hotărâtor și indispensabil nu atât în declanșarea răspunsului, ca în cazul inervației motorii somatice, cât mai ales în reglarea, coordonarea și adaptarea activității organelor efectoare prevăzute cu funcții vegetative la nevoile de moment ale individului. În modul acesta, componenta vegetativă a sistemului nervos asigură răspunsurile neuro-umorale și endocrino-metabolice adecvate necesităților, permițând organismului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atrio-ventricular este format din celule asemănătoare celor din nodulul sinusal (celule P, celule tranziționale, fibre miocardice), la care se adaugă și celule de tip Purkinje mult alungite, ramificate, cu rol de conducere. Vascularizația este asigurată de artera coronară dreaptă, iar inervația din fibre parasimpatice din vagul stâng. S-a descris existența unor căi preferențiale de conducere a impulsurilor de la nodulul sino-atrial la cel atrio-ventricular. Deși nu au fost identificate histologic, aceste căi internodale, cu viteză de conducere mare, au fost bine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arborelui arterial, ca urmare a creșterii rezistenței periferice și încărcării patului vascular supraiacent. De menționat este faptul că presiunea critică de închidere a arteriolelor, care în condiții normale variază în jurul a 20 mmHg, depinde de tonusul musculaturii netede arteriolare, subordonat inervației simpatice. Denervarea simpatică scade presiunea critică de închidere a arterelor la 0, iar stimularea nervilor simpatici o crește la valori de 50 - 60 mmHg. Datorită acestui fapt, fenomenele de predominanță simpatică din timpul stărilor emotive, expunerilor la frig etc. se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presiunii venoase, sunt denumite și arii de depozit ale circulației. b) Contractilitatea este cea de a doua proprietate a venelor, conferită de prezența fibrelor musculare netede, mai ales la nivelul venelor de calibru mic și mijlociu. Tonusul venos se datorează inervației predominant simpatice a acestora și diverșilor factori umorali excitatori și inhibitori. Contractilitatea venoasă asigură, prin intermediul modificărilor de volum și presiune, stagnarea sau mobilizarea și lansarea în circulație a unor noi cantități de sânge, cu răsunet important asupra homeostaziei circulatorii generale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipertensiv. El apare ori de câte ori se produc fenomene de predominanță simpaticoadrenergică generate de stimularea directă sau reflexă a căii eferente simpatice. Hipertensiunea se realizează pe seama creșterii atât a debitului cardiac, cât și a rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglarea neurovegetativă de vecinătate a capilarelor, sistemul venos dispune de un dispozitiv nervos bogat reprezentat, la nivelul venelor mici și mijlocii. Exceptând teritoriul venos cefalic și pelvin, care primește filete eferente atât simpatice, cât și parasimpatice, restul venelor prezintă numai inervație simpatică. În general, sistemul venos răspunde înaintea arterelor la stimulii adrenosimpatici și la intensități mai mici, fără modificări semnificative ale rezistenței periferice, în schimb, venoconstricția de natură simpatică, reducînd complianța, activează întoarcerea venoasă și crește debitul cardiac. În felul acesta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoasă Reglarea nervoasă asigură pe cale reflexă restabilirea promptă a dezechilibrelor hemodinamice create, constituind primul mijloc de apărare contra pericolului de dereglare circulatorie. Reacțiile cardio-vasculare rezultate se produc cu participarea obligatorie a zonelor reflexogene, căilor aferente, centrilor neuro-reflecși bulbari și a inervației aferente simpatico-parasimpatice, care guvernează activitatea organelor efectoare, reprezentate de mușchiul cardiac și arborele vascular. a) Zonele reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică sunt structuri neurovasculare, bogate în țesut elastic și elemente nervoase preso- și chemosensibile, cu sensibilitate maximă la variațiile de presiune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]