2,937 matches
-
energetic. Există însă și persoane, cum sunt cele care pot deochia, care „fură“ energie, conștient sau nu. Acestora li se spune „vampiri energetici“, iar prezența lor poate fi sesizată pentru că, după o perioadă scurtă petrecută în preajma lor, simțim o stare inexplicabilă de slăbiciune, de somnolență. Prin concentrare energetică, unele persoane, așa-numite vrăjitoare, reușesc să influențeze, în urma unor ritualuri specifice, echilibrul energetic al oamenilor. Influența poate să fie pozitivă sau negativă. Chiar dacă există unele diferențe între popoare, peste tot în lume
Agenda2003-5-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280654_a_281983]
-
serviciu și neverosimil de multe întâmplări, fantome, coincidențe, vise onirice, corecte pe spații înguste. Se lasă impresia unui resemnat, prins în capcanele destinului, ale unor forțe care acționează haotic, la care eroul nici nu se opune întâlnindu le, purtându-le inexplicabil, ca pe o cocoașă păgubitoare. Ciprian rămâne personajul cumva resemnat. Nu este nici eroul de prisos, nici inadaptabilul, cu toate acestea el se străduiește să fie erou al timpurilor noastre. Ion Catrina apare mai apropiat de Max Blecher, decât de
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
întreg de reușite de ordin tehnic (de la efectele de montaj cinematografic la istoriile contrafactuale) și chiar sensul înalt al acestei cărți extraordinare: anume că povestea (care are, ca în Halima, un duh al ei) poate umple golurile documentare, poate explica inexplicabilul, poate da contur biografiilor amorfe și, în sfârșit, poate salva destine. Cosmin CIOTLOȘ Cam în aceste împrejurări am ajuns la Bazil Dumitrescu. În diminea- ța următoare (după acea primă întâlnire a noastră din centrul orașului), m-am grăbit, desigur, să
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
pe care nu stau să-l interpretez!) și, în loc de la revedere, rostește cu o voce ceva mai întremată, astfel încât, de data asta, disting clar toate cuvintele: — Totuși, mă bucur că ai venit, în fine, la mine. Apoi, regăsindu-și absolut inexplicabil vigoarea cumva supraumană de altădată îmi spune și ultima pagină a poveștii. E o secvență scurtă, în reluare. N-are decât rolul să aducă povestea la sfârșit, totuna aici cu începutul. Profesorul adoarme iar. Acolo, în fotoliu.Și motanul cel
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
ai textului - I. A. Rădulescu-Pogoneanu și, respectiv, Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon - stăpâneau această limbă, examenul critic al versiunilor lor a evidențiat numeroase erori, de lecțiune ca și de traducere din germană în română, ca să nu mai vorbim de omisiunile inexplicabile și de „interpretările” textului originar. Explicația acestor erori de editare ține de variațiile normei lingvistice pe care Titu Maiorescu a urmat-o, atunci când a utilizat limba germană, variații necunoscute, se pare, editorilor anteriori. Până la actuala ediție, oricum, nici măcar numărul exact
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
La antipodul acestui mod de a gândi cinematograful ca lume a miracolelor se află ARIRAM, filmul care-l readuce la lumină pe faimosul coreean Kim Ki Duk. Omul acesta care uimise prin prolificitatea și originalitatea sa, dispăruse, de trei ani, inexplicabil, din viața publică. Și a reapărut, la fel de brusc, vinerea trecută, prevenindu-ne de pe scena teatrului Debussy. - Ceea ce veți vedea în această seară nu e un film, ci un dureros autoportret! Dacă nu mai pot face filme, a continuat, vreau să
CANNES 2011 - De la spectaculorul 3D la minimalismul excesiv () [Corola-journal/Journalistic/26444_a_27769]
-
se întoarcă spre interior, să se aventureze spre centrul necunoscut al ființei sale pentru a-și găsi sufletul, așa cum trebuie să se aventureze spre adîncurile necunoscute ale acestui templu”. Pe lângă această lecție a inexistenței morții, celelalte aventuri și cercetări ale inexplicabilului par, desigur, mai palide, dar își păstrează valoarea literară. Intâlnirea cu magicianul din Cairo, mai degrabă un coțcar, cu fachirul Tahra Bey, care se lăsa străpuns de pumnale, se întindea pe cuie etc. sunt pagini care parcă ne amintesc de
O noapte în Marea Piramidă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2567_a_3892]
-
ani/ toate adunate de pe pietre de pe unghii/ adunate de pe urne sparte/ și adunate poate/ din inima unui vultur tăcut” (p. 24). În anumite momente ale sale, placheta aceasta e atât de stănesciană încât, parafrazez, gestul devine de neînțeles. Nu și inexplicabil. Spuneam că împrejurările joacă un rol de căpătâi. Dacă este să credem notițele manuscrise de pe marginea foilor (căci volumul reproduce întocmai dactilograma, cu tot cu însemnările și corecturile lui Petre Stoica) o bună parte din aceste poeme au fost scrise în noaptea
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
literaturii de valoare. Din sumar, am reținut prezentarea pe care Dan C. Mihăilescu o face cărții Dragă viață de Alice Munro, prozatoarea canadiană distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură în 2013: „Gânduri cețoase, impulsuri obscure, vinovății fără vină, acuzații difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimțite ca reacție firească. Benign demonism infantil, dincolo de logică și de orice explicație.(...) Pe scurt, viață. Mai precis: draga noastră viață. Cea pe care adesea uităm s-o trăim, necum s-o mai și gândim.” De asemenea, am
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2780_a_4105]
-
cultura europeană apariția semnelor unor schimbări anunțate în diferite feluri. La rândul său, aceste schimbări încă incerte, confuze pentru cei care o trăiesc, deschid drumul la capătul căruia se va găsi un rezultat straniu și încă greu de înțeles, dar inexplicabil atrăgător: modernitatea. Autorul însuși, merituos și încă tânăr istoric literar cu câteva cărți excelente la activ (despre Matei Vișniec, despre Utopia negativă etc.), înțelege perfect miza studiului său și-i consacră toată atenția, anunțându-i de la început vocația teoretică și
Modelul inorogului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2786_a_4111]
-
Iar Toma a zis...” Domnul Meu și Dumnezeul meu!” (Ioan 20, 28) Uimirea lui Toma la arătarea Domnului înviat din morți a trecut de la experiența personală a copleșitoarei întâlniri la o experiență colectivă, ea devenind uimirea unei lumi întregi în fața inexplicabilului. Când spunem și noi, ca și Toma, ” Domnul Meu” ne referim la Iisus ca ”Dominus”, Stăpânul Cel ce domină, stăpânește. Când la cuvântul ”Domnul” mai adăugăm și cuvântul ”Dumnezeu”, e și mai clar că vorbim despre Stăpânul a toate, făcătorul
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]
-
nu foarte entuziastă în momentul în care am aflat de Red Lights (sau Dincolo de Întuneric în limba română), regizat de tânărul Rodrigo Cortés (Buried, 2010, cu Ryan Reynolds). M-am gândit în sinea mea: o altă prostiuță cu fantome, fenomene inexplicabile, paranormale etc. etc. Ei bine, nici capetele de afiș (Robert De Niro, Sigourney Weaver, Cillian Murphy) nu joacă chiar în orice tâmpenie, așa că am acordat o șansă pelicului, și nu mi-a părut tocmai rău. O altfel de abordare a
Chiar să fie adevărul dincolo de noi? [Corola-blog/BlogPost/98405_a_99697]
-
nici o atingere fizică. Toți artiștii se mișcă, cântă, ca și cum ar fi un singur organism, o singură ființă. Sunetele, culorile, mișcările, toate devin treptat „Tu”. Și după o oră și jumătate, ieși de la spectacol, tranformat, cu o senzație de bucurie intensă, inexplicabilă, și, totuși atât de umană. Greu de pus în cuvinte atâta „emoție și magie”. Iar singura mea afirmație de care sunt sigură că exprimă corect ce vreau să spun este: trebuie să vezi și să simți un spectacol de flamenco
Festivalul International de Teatru de la Sibiu 2014 [Corola-blog/BlogPost/98637_a_99929]
-
TIFF 2015 - FOCUS ARGENTINA DOUĂ ÎMPUȘCĂTURI (Two Shots Fired / Dos disparos, Argentina-Chile-Germania-Olanda, 2014) 104' R. Martín Rejtman. Cu: Manuela Martelli, Rafael Federman, Susana Pampin. Cand Mariano, în vârstă de 17 ani, găsește un pistol în casă, are un impuls inexplicabil și se împușca de două ori. Imediat, își va da seama nu doar că a supraviețuit, ci și că este nevătămat. Filmul este povestea modului în care familia sa va face față evenimentului. When 17-year-old Mariano finds a gun în
DOUĂ ÎMPUŞCĂTURI [Corola-blog/BlogPost/99123_a_100415]
-
ca oamenii să învețe să-l folosească într-o măsură mai mare decât o fac, însă nu în contexte injuste față de ei înșiși. Adică, hai să nu începem să-i cerem copilului iertare pentru că, pe lângă că nu înțelegem plânsul lui inexplicabil, nu auzim nici infrasunetele și nu știm să vorbim nici klingoniana, că s-ar putea să înțeleagă profund greșit noțiunea de iertare, ceea ce nu va ajuta pe nimeni mai departe în viață. Nici pe noi, nici pe el. Și hai
De ce prefer echilibrul în locul excesului. Din nou despre attachment parenting by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20256_a_21581]
-
în: Ediția nr. 1899 din 13 martie 2016 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! Mulți dintre martorii incomozi, ai celor care s-au perindat la frâiele Puterii, au dispărut ca prin farmec. Unii au dat „colțul” inexplicabil, altora li s-a înlesnit plecarea peste mări și țări. Printre alte oi! C-așa-i în democrația originală! Coruptă până în măduva oaselor! Odată cu venirea tehnocraților, de care Sistemul Mafiot Român face mișto nonstop prin mass media avută la dispoziție
TABLETA DE WEEKEND (145): ASCUNŞI AU FOST ŞI DIBUIŢI ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384203_a_385532]
-
identificat nici de mama lui. Mihai: Simona, mă faci să spun cine e Mădălina. Cum să zic, dar, la fel cum eu mai sînt și Dan, la fel e și Simona Mădălina. Mult timp mi s-a părut foarte haios, inexplicabil, să o strig Mădălina. Mi se pare că nu i se potrivește într-un fel amuzant. 2. Care e personajul despre care ați scris cel mai des de-a lungul timpului? De ce? Simona: România e personajul despre care am scris
Un interviu cu Dan și Mădălina, pe care și l-au luat singuri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18401_a_19726]
-
vamal era minuțios. Eu nu am întâmpinat probleme. Era prima călătorie după mult timp.Trăiam o stare de bucurie mă simțeam liberă și nu reușeam să mă simt descurajată sau îngrijorată de viitor.Simțeam o stare de siguranță și încredere inexplicabilă, având în vedere totuși, că la capătul călătoriei, nu mă aștepta nimeni.Când am ajuns la Pescara am coborât cu valiza. Era într-o duminică, pe la ora 17. M-am îndreptat către ieșirea din autogară am traversat strada conform instrucțiunilor
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
apare, sunt ghidul tău pentru acest timp. Să nu te sperii, sunt puțin altfel decât tine, decât voi pământenii. Inima bărbatului se strânse de teama surprizei. Ce va vedea, cum va accepta ? Chiar în apropierea corpului său simți un miros inexplicabil, apoi apăru ființa cu care discutase prin telepatie, poate. Un pământean ! Același obraz, cap, urechi, nas, ochii. O haină lungă îi acoperea corpul. Privi mai jos, la picioare. Da, acolo era altfel două aripi luaseră locul membrelor pământene. - Dar tu
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
o frunză Desprinsă din copacul vieții mele, Ruga-i vântul să nu mă spulbere Ci să mă mângăie Și să mă plimbe. Plutim c-ntr-un dans Pe-o nouă scenă cu decor Și coregrafie de vis Dar in mod inexplicabil, Mă cuprinde-o muzică surdă De acorduri pierdute-n mine. -Te rog frunză, Du-mă departe de toate Sau măcar invață-mă Cum să-i dau sufletul Unei soprane de inimi, Să-mi cânte! -Știu că ți-e greu Dar tu
CÂNTEC MUT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380276_a_381605]
-
mică, Roșia Montană, toate bănuite la vremea lor de către guverne și mai târziu de către unii analiști, de implicare ocultă, externă, mai ales în privința declanșării lor și fructificării rezultatelor. Cei mobilizați acum, desigur de împrejurarea tragicului, oribilului și până la un punct inexplicabilului accident de la clubul Colectiv, au o singură revendicare majoră: schimbarea SISTEMULUI. Cu cine anume? Cu alții mai buni, mai curați, mai dedicați celor mulți, necorupți. Nu politicieni, nu sistemul actual, zic ei. Sistemul politic din România, pentru cine cunoaște, se
SISTEMUL, ÎNTRE CLEPTOCRAȚIE ȘI PROTECTORAT [Corola-blog/BlogPost/94145_a_95437]
-
a-l numi, a evocat, sub abila sintagmă „comandantul grupului 6 vânătoare”, personalitatea de comandant și luptător a lui Dan Vizanty, ilustrându-i calitățile prin relatarea episodului glorios de la 10 iunie 1944. După 1989, indiferența față de valorile trecutului a continuat, inexplicabil. N-a făcut excepție nici atitudinea față de tatăl meu, în afara unor articole omagiale, publicate de același C. Marandiuc și de lt. col. D. Gîju. în câteva reviste de specialitate. Abia în 2010, cu ocazia centenarului nașterii lui Dan Vizanty a apărut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94176_a_95468]
-
o realitate superioară, născută din spirit.” [19] Și iată cum - către înălțimea aceleiași idei - se ridică rostirea poetului: „Atâta cât ochii nu pot cuprinde/ începutul și sfârșitul sunt una/ cu toată mirarea fuiorul materialiter / de raze într-un șuvoi dar inexplicabil / lumină a tot ceea ce subiectul/ dislocă din indiferența atoate/ puternică prejudecata veșniciei/ ad hoc /..../ materialiter în carne/ nu e decât atâta lumină a incidențelor/ necalculate cuprind începutul și/ sfârșitul ochii nu pot razele/ mirarea Sunt/”(Peisagiu grație). Iată și versuri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
au fost resuscitați și unii dintre ei au povestit detalii uimitoare, pe care nu ar fi avut cum să le afle, despre modul în care medicii i-au readus la viață. Aceste povestiri, numite generic „experiențe la limita morții”, sunt inexplicabile din punct de vedere medical, pentru că pacientul nu avea activitate cerebrală în momentul în care le-a trăit. Ele pot fi considerate dovada că, într-un fel, conștiința supraviețuiește, doar că nu poate fi observată din exterior, crede Parnia. Cazul
Un medic inconformist Sam Parnia, medicul care poate „învia” morţii [Corola-blog/BlogPost/93113_a_94405]
-
doilea Război Mondial. Multe dintre statuile aflate pe fațada teatrului au fost recuperate, ele fiind postate în Pötzleinsdorfer Schlosspark. În Cimitirul Central al Vienei s-a înălțat un sobru monument funerar în memoria victimelor acestui dezastru. De remarcat un fapt inexplicabil: deși tragedii similare se petrecuseră anterior și în alte țări, precum în Franța (Opera din Nisa a ars la 23 martie 1881, dezastru soldat cu 92 de victime) și SUA (Park Theatre din Brooklyn, 1876, 283 de victime), măsuri radicale
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]