KorAP: Find »[drukola/base=inferență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...32 >

796 matches

Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565

mai ridicate. Se spune adesea că orice poate fi dovedit cu ajutorul statisticii. De fapt, lucrurile stau exact pe dos, cu ajutorul cuvintelor se poate dovedi orice. Convențiile care reglează prezentările statistice de date colectate și permit, în același timp, efectuarea de inferențe în scopul generalizărilor mai ample sunt clare și rezonabile, și limitează strict ceea ce poate fi proclamat cu încredere științifică. Toate cursurile de „bazele metodologiei” din științele sociale se ocupă în detaliu de prezumțiile de bază și de condițiile care produc

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
care ne pare fără sens, până când elaborăm o teorie care să facă astfel de concluzii acceptabile, sau până dezvoltăm niște ipoteze auxiliare care să le explice ca anomalii, sau până când reușim să analizăm (și poate să infirmăm) deplin respectiva relație. Inferența este întotdeauna un produs uman, care este susținut, dar nu decis, de către convențiile riguroase de testare a semnificației. În cercetare, este necesar să testăm în mod îngust, dar să gândim amplu. Din pricina convențiilor de semnificație statistică din cercetarea cvasi-experimentală, este

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
de care se folosește o judecată academică prudentă. Cursul 12tc "Cursul 12" Teoria testării (III): comparațiile potrivite și studiile de caztc "Teoria testării (III)\: comparațiile potrivite și studiile de caz" Rezumat. Acest curs studiază condițiile în care, pentru stabilirea de inferențe științifice valide, se poate folosi un număr mic de observații sau un caz singular. Cursul analizează aplicarea design-urilor de tipul sistemul „cel-mai-asemănător” și sistemul „cel-mai-diferit” în comparațiile potrivite, precum și dificultățile pe care le presupun acestea. În continuare este examinată

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
declarăm ipoteza de susținere sau negație, adăugând probe adiționale care să ne ajute în a concluziona că anumite interpretări teoretice ale lumii sunt, foarte probabil, adevărate, iar altele false. Studiile pe eșantioanele de amploare ne facilitează extragerea de astfel de inferențe. Este relativ ușor să se identifice o tendință centrală și o gamă de variație în date, să se evalueze acest model față de apariția întâmplătoare și să se determine dacă rezultatele sunt deranjate de variațiile de la nivelul altor variabile explicative probabile

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
tendință centrală și o gamă de variație în date, să se evalueze acest model față de apariția întâmplătoare și să se determine dacă rezultatele sunt deranjate de variațiile de la nivelul altor variabile explicative probabile. Este mai dificil să facem astfel de inferențe în cazul studiilor cu eșantioane mai mici, dar, desigur, nu este imposibil. Trebuie doar să fim foarte precauți în ceea ce privește observările selectate și concluziile susținute. Prezentul curs se ocupă de testarea eșantioanelor mici și ia în discuție metodologia comparațiilor potrivite și

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
dintre acestea două este adesea exagerată. Cerințele de modelare și specificare a ipotezei sunt aceleași, problemele legate de colectarea de date și măsurare sunt aceleași, scopurile urmărite în testare sunt aceleași. Numai tehnicile de echilibrare a datelor și efectuare de inferențe sunt diferite. Câteodată, lumea reală nu generează un număr mare de observații pentru afirmația pe care o avem în studiu, sau nu permite accesul cercetătorului la observațiile potențiale. Câteodată, cercetătorul poate avea motive întemeiate să-și limiteze studiul, subliniind un

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
interesante și importante doar pentru că anumiteabordări de cercetare ar implica o statistică, sau o matematică mai complexă. În mod similar, nu ar fi recomandabil să abandonăm o investigare utilă numai pentru că condițiile de testare nu sunt tocmai ideale, sau pentru că inferențele ar putea fi în mod inevitabil mai incerte. Cercetătorul trebuie să aleagă cea mai bună metodologie posibilă în condițiile și limitările existente și să stăpânească datele existente cât se poate de bine. Aceasta poate să însemne aplicarea unui număr mare

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
loialitatea electoratului Partidului Laburist englez. Numele proprii ale observațiilor nu sunt importante în sine. Informația legată de numele proprii este importantă pentru o corectă selecție intenționată a observațiilor și pentru construirea unui design de cercetare util în scopul efectuării unor inferențe mai ample. Următorul exemplu ne va reda situația mult mai clar. Să ne imaginăm un studiu cu număr mic de câturi care s-ar ocupa de efectul organizațiilor sindicale asupra politicilor guvernamentale de asistență socială. Fie din întâmplare, fie printr-

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
selecție nepotrivită, cercetătorul va examina Suedia și Norvegia, două țări din Europa relativ asemănătoare. Norvegia ar putea apărea cu o poziție ceva mai avansată decât Suedia în ceea ce privește organizarea sindicală și ceva mai puțin avansată în asistența socială. Dar pericolul unei inferențe greșite este enorm din cauza numărului mic de observații. O selecție ceva mai atentă, care ar folosi informații cu nume propriu care să asigure o gamă de variație suficientă pentru variabila independentă, ne-ar indica faptul că aceste două țări sunt

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
suportul popular față de tranziția spre capitalism. Este necesar, de asemenea, să se indice că aceste trei țări sunt echivalente și în ceea ce privește celelalte variabile posibile care ar putea afecta suportul popular pentru tranziția capitalistă. Altfel nu s-ar putea face nici o inferență cauzală convingătoare, căci nu s-a izolat eficient impactul variabilei cauzale presupuse asupra antecedentei sale ipotetice. Nu este suficient faptul că Departamentul Apărării și cel al Agriculturii ar putea reprezenta moduri diferite de a instituționaliza expertiza, care, la rândul lor

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
sale asupra fiecărei unități de date și a lipsei sale de insistență asupra matematicii și statisticii. De fapt, lucrurile stau exact pe dos, căci un format mai simplu impune cerințe mai mari asupra unei selectări de cazuri corecte și face inferența empirică eficientă mai dificil de realizat. Există însă în mod corespunzător avantaje certe în cazul cercetării cu număr mic de cazuri, n, și anume faptul că unitățile de date sunt identificate în mod clar prin numele lor proprii. Aceasta facilitează

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
a se putea evalua efectul ipotetic al lui X1 asupra lui Y în condiții calitative, cercetătorul trebuie să caute observații în care totul să fie similar cu excepția lui X1. Apoi, acesta poate verifica dacă rezultă vreo variație codirecțională în Y. Inferența puternică, generalizată pe scară largă la nivelul întregii populații, va rămâne însă într-o oarecare măsură incertă. Dar o comparație potrivită bine construită, chiar recunoscându-și limitările, trebuie să fie capabilă să stabilească o concluzie provizorie, deschisă aprofundării ulterioare. Problema

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
în sistemele „cel-mai-asemănător” și „cel-mai-diferit” din cercetarea comparativă. Din punctul meu de vedere nu există avantaje teoretice în nici unul dintre cazuri. Diferența este într-o oarecare măsură mai ușor de găsit, dar aproape la fel de greu de stabilit ca și similitudinea. Inferența din metoda sistemului „cel-mai-diferit” este puțin mai ezitantă decât din sistemul „cel-mai-asemănător”, datorită cerințelor suplimentare de a nega covariația dintre variabilele de control și independență. Decizia privind care abordare comparativă să fie aplicată, „cea-mai-asemănătoare” sau „cea-mai-diferită”, trebuie să fie în funcție de

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
de asistență socială timpurie mai puțin dezvoltate și, astfel, la evoluții istorice diferite.2 Prezența mai multor variabile în analiză produce o mai mare incertitudine la nivelul rezultatelor, în special când există puține observații pe baza cărora să se facă inferențele. Totuși, un studiu bine conceput poate depăși aceste limitări și poate aduce o mai bună înțelegere a unui subiect important, în ciuda absenței unor condiții de test ideale. Pentru a putea încheia aceste remarci ce privesc întocmirea unor comparații calitative potrivite

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
sugerează că studiile de caz pot avea un rol în testarea științifică, dar numai în situația în care sunt configurate riguros. Aparenta ușurință cu care se poate efectua un studiu de caz este înșelătoare. Dacă acordăm atenția cuvenită specificării variabilelor, inferențelor cauzale și contribuției sale specifice la acumularea de rezultate plauzibile și semnificative din punct de vedere teoretic, o observație singulară examinată în detaliu ne poate ajuta să ne lărgim sfera de cunoaștere și să evaluăm ipoteze înmod provizoriu. La un

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
atentă ar putea fi, totuși, legată de alte studii de caz pe baza unei abordări standardizate. Studiile de caz „cumulative” se doresc a fi exemple care, alături de multe altele să poată forma, în combinație, un set potrivit pentru comparație și inferență. Unii comentatori au construit argumentații solide în sprijinul utilității empirice a studiului de caz. Oportunitatea de a pune la dispoziție detalii intensive în prezentarea de date facilitează „urmărirea procesuală” în care cercetătorul examinează alegerile, fazele și secvențele care leagă antecendentul

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
rămâne adevărată chiar și în acest context. O altă reacție ar fi examinarea situației celei mai probabile pentru a se verifica dacă relația ipotetică eșuează. Dar, în general, există foarte puține cazuri cruciale autentice în testarea empirică, în timp ce pericolul unei inferențe eronate - evaluarea greșită a situației generale datorită faptului că există doar o singură situație particulară - este foarte mare. De mare importanță în cercetare sunt studiile de caz „excepțional” sau „deviant”. Zicala spune că excepția întărește regula. Analiza studiilor de caz

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
cercetătorului. IV. Concluziitc "IV. Concluzii" Testarea este faza finală a unui proiect de cercetare în științele sociale. Scopul său este acela de a maximiza controlul cercetătorului asupra datelor colectate, ajutându-l să identifice tipare sistematice în date și să facă inferențe din date pentru lume în general. Pe baza rezultatelor testelor, cercetătorul poate evalua mai bine validitatea unei anumite afirmații nomologice, bazată pe variabile, specificată, ce adaugă o altă dovadă care să susțină sau să infirme din perspectivă teoretică o oarecare

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
întâmplătoare. Nu trebuie să fim excesiv de impresionați de aparenta seriozitate a confirmării statistice calitative. Este la fel de important, totuși, să se rețină faptul că metodele de testare calitative impun constrângeri de judecată sănătoasă asupra cercetătorului, datorate insuficienței relative de convenții de inferență care să-l ghideze. Cu cât un test este mai bun, cu atât sporește încrederea în validitatea rezultatelor și reduce nesiguranța față de lumea în care trăim. Nu există test perfect. Experimentele sunt determinate de relevanța condițiilor din afara laboratorului, confecționate artificial

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
în variabile empirice prin operaționalizare; - selecția observațiilor și nevoia de a se asigura o gamă de variație suficientă la nivelul variabilei independente; - testarea ca tehnică de diferențiere a tiparelor sistematice de cele nesistematice din datele colectate și de efectuare de inferențe plauzibile din eșantionul de date, la populația amplă a tuturor cazurilor posibile; - cele patru forme esențiale de testare - experimentele, cvasi-experimentele, comparația potrivită și studiul de caz - și contrastele dintre acestea; - importanța critică în testare a ipotezei nule și rolul curbei

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
elementele principale ale testării empirice - tendința centrală, puterea și semnificația - și aplicațiile acestora în analiza univariată și bivariată; - elementele de bază ale regresiei pătratelor celor mai mici aplicată la testarea bivariată și multivariată, utilizând un model cvasi-experimental; - folosirea testelor de inferență statistică, cum ar fi testul t și testul F; - construcția corectă a studiilor de comparații potrivite și a studiilor de caz configurate spre a se maximiza capacitatea acestora de a genera inferențe valide. Aceasta este o agendă încărcată, chiar dacă am

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
multivariată, utilizând un model cvasi-experimental; - folosirea testelor de inferență statistică, cum ar fi testul t și testul F; - construcția corectă a studiilor de comparații potrivite și a studiilor de caz configurate spre a se maximiza capacitatea acestora de a genera inferențe valide. Aceasta este o agendă încărcată, chiar dacă am încercat să utilizez un limbaj simplu și multe exemple practice ca ajutor în explicații. Metodologia cercetării din științele sociale se bazează în mare măsură pe raționamente de bun simț și poate fi

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
ai științelor sociale. Dar, pe de altă parte, există în egală măsură pericolul ca descrierea narativă, operând fără îndrumarea unei metodologii de cercetare bine structurate, să ajungă să înlocuiască știința cu subiectivitatea și rigoarea cu relevanța, și astfel să producă inferențe greșite, sau concluzii false. Este important de observat că această serie de cursuri nu a adoptat o poziție împotriva, sau în favoarea vreuneia dintre formele rezonabile de metodologie de cercetare. Din contra, a susținut în mod explicit atât procedeele calitative, cât

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
și mai inovativi în tehnicile noastre și mai curajoși în proiectele selectate pentru studiu. Totuși, nu cred în stricta neutralitate, ci cred cu convingere în corectitudine, ca principiu al cercetării științifice. Trebuie să fim scrupuloși în atenția acordată datelor și inferențelor ce pot fi făcute pe baza acestora, să fim conștienți de obiecțiile ce se pot aduce pozițiilor noastre ca să reușim să ne susținem bine poziția împotriva unor eventuali oponenți; trebuie să ne dăm seama de slăbiciunile manifestate în argumentațiile noastre

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
specificarea unui model potrivit și la selectarea unei ipoteze critice de testare, la operaționalizarea variabilelor independente și dependente și identificarea surselor de covariație iluzorie posibilă, la selectarea observațiilor și la acuratețea măsurătorilor, la modelele recunoscute în date și la eficiența inferențelor extrase. Cercetătorul este responsabil de toate judecățile emise, acestea se cer exprimate în mod explicit și justificate în lucrarea pe care acesta o prezintă. Lumea nu ne vorbește niciodată în mod direct; nu ne spune nici ce, nici cum să

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]