4,059 matches
-
Și moral, adaugă Finot. - Arhimoral! Fericirea, ca și virtutea, ca și răul, exprimă ceva relativ, răspunse Blondet. Astfel, la Fontaine speră că o dată cu trecerea vremii, condamnații se vor obișnui, cu poziția lor, și vor sfârși prin a se simți an infern că peștele an apă." Aici, Bixiou profita de moment și al stampilează pe marele fabulist: - Nu există băcan - spune el - care să nu știe pe din afara ce zice la Fontaine! ăncet-ăncet se ajunge an cele din urmă și la Anglia
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
se adaugă și fugă ireparabila a timpului, al cărui frison se simte în "Crug", atenuat mereu de mitul ținutului natal și de religia albului, de cultul părinților, de smerenia rugăciunii creștine. Își face tot mai mult loc actualitatea "producătorilor de infern", bănuiți a fi eșalonul 2 al PCR flancat de lideri ai fostei politii politice: "Cum a fost?/ Un scuipat arsenios/ spintecând/ Cicatricea de pe obrazul/ Neamului meu, ca o sabie/ Așa a fost/ Nu m-am temut/ De aerul sticlit/ Sau
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
de lideri ai fostei politii politice: "Cum a fost?/ Un scuipat arsenios/ spintecând/ Cicatricea de pe obrazul/ Neamului meu, ca o sabie/ Așa a fost/ Nu m-am temut/ De aerul sticlit/ Sau de zăpezile-capcană/ Dăruite/ Cu-aceeasi recuzita/ Producătorii de infern/ Neieșiți din aerul revolut/ Păstoresc cavalcada Tranziției (...). Să fie tot demonul/ Care ne-a contorizat/ Gândul și nisipul/ Din propria clepsidra?". Reciclați, miliardarii de carton afișează "Mască celebrilor coloși/ Din Memnon și se hrănesc cu lingură/ Din osuarul îngerilor", îngeri
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
degeaba spunea Seneca: "Aliena vitia în oculis habemus, a tergo nostră sunt" (Viciile altora le avem sub ochi, dar pe ale noastre în spate). Românul distopic al lui Titus Popovici mi-a apărut, de această dată, ca o coborâre în infernul conștiinței individuale, distorsionată de viață într-un regim opresiv. Metode diferite, care merg de la tortură psihică (teroare, suspiciune, îndoctrinare) la cea fizică (frigul, subalimentația) au ca efect uniformizarea, îndobitocirea, instalarea unei ataraxii în deplină opoziție cu lozincile mobilizatoare. Exteriorul generează
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
cu o condiție: dacă eu, autor, am atâta putere încât să dovedesc că mintea este o imagine a iadului. Sau a raiului. Dacă dovedesc, așadar, că ceea ce e în mine se află de fapt dincolo de mine. Împărăția cerului sau a infernului este în noi, cum se spune, dar numai respectând această condiție a recunoașterii înălțimii sau adâncimii ce ne depășește. Și aș vrea să închei cu un exemplu furnizat de operă unui autor îndeobște considerat producător de ficțiuni speculative: Ray Bradbury
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
plîns", a "speranței care bate că un clopot", îndreptîndu-se spre derivațiile mai recente ale romantismului, pe care le reprezintă pozele insurgentei plebeiene, ale încrîncenării fantaste, ale sfidătoarei reverii exotice. Dacă Baudelaire definea romantismul drept "o binecuvîntare a cerului sau a infernului căreia îi datorăm stigmate eterne", să ni se permită a preciza că, deși "eterne" în sens moral, aceste "stigmate" suferă mutații de ordin estetic. Avem în vedere aici mai puțin producția confreriei de la Șan Francisco (Lawrence Ferlinghetti, Gregory Corso etc.
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
curentă, fără căldură iarnă, fără electricitate, insă existența parlamentarului național ce n-ar schimba Dacia ce-l purta ușor pe un Volkswagen ce-l duce în zbor ar fi un chin pe care nici Dante nu l-a închipuit în Infernul sau. Încât dacă palatul în care legiuesc dânșii n-ar exista, li l-am zidi pe brânci și numaidecât, ca o ofranda adusă meritului. Desigur, în toamnă, în iarna, serviciile se vor scumpi, de fiecare fir ce va cădea din
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
a filmărilor intime, unele în scop de șantaj, si care nu mai erau amor, erau politică. Aici, fostul patron protesta împotriva acestor practici, mîrșave, si pe lînga ce făceau clienții săi de odinioară, ele păreau într-adevăr niște uneltiri ale infernului lipsit de orice chemare reală a... sexului! a traduse, liber, formula engleză. M-da, se putea susține. Dar ce se făcea, la urma urmei, pe vremea aceea, ce fel de blestemații, ce vicii grozave ar fi putut domnul Georges, (fostul
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
eroul spune că „ne umanizează doar iluziile și felul în care ne justificăm eșecul prematur”. Dobândind și un nou sentiment al timpului, narațiunea se concentrează în jurul acestuia, încetinit în apropierea tulburărilor decembriste. Jurnalul de campanie, cu inițierile de la Hațeg și infernul din Bărăgan, cu plictisul din Caracal, timpul soldatului novice din prima parte a romanului se transformă odată cu zilele Revoluției într-unul al individului de pe margine ce rememorează istoria amănunțit, in slow motion. Dislocat din timpul uniformizant, eul multiplu autorizează biografia
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
nu pot să respect această lege a junglei și de aceea am rămas singur la bătrânețe.” (p. 76) Ca orice ființă pe acest pământ, și Pascal primește Ultima șansă, cum se numește Cartea a doua - o încercare de „întoarcere din Infern” (exterior și interior). Însă nu Euridice trebuie salvată, de data aceasta e Orfeu însuși - talentatul cântăreț de jazz... Și pentru a exclude orice confuzie arogantă că noi, cititorii, nu suntem vizați, mottoul redă un citat din Victor Hugo fără nici un
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
editori „Progresism” și „realism” în literatura română veche și datat 1949- 1955, progresismul care stă la baza oricărui demers ideologic ajunge să se sprijine pe origini mistice, întrucât realismul, care reprezintă progresul în artă, își are „izvorul în realismul misticilor. Infernul în Divina Comedie dantescă se remarcă printr-o mare pictură realistă...”, „Note de realism găsim în literatura apocrifelor religioase” etc., iar pentru a pleda în favoarea participării artistului la viața cetății („poziția noastră, progresistă”) îl compară pe acesta cu o pasăre
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
Giorgio de Chirico“, „Poienița druidică e un perete desenat de Perjovski“, „Poienița druidică e pianul preparat al lui John Cage“, „Poienița druidică este aruncarea de zaruri a lui Mallarmé“, „Poienița druidică e un motor de căutare“, „poienița druidică“ este și infernul, și Arcadia ș.a.m.d., „fără început și fără sfîrșit“. „Studio-ul“ ar putea fi un submarin jules-verne-ian („Valul se prelinge pînă la fereastra studioului, urcă pe sticlă. Hublou cu meduze“), trimițând atât la o scufundare în apele subconștientului, cât
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
peste nefire, planând nevăzut peste nori. Vederile se topesc în mine, se transformă-n intenții și intențiile-n vederi, să mângâie floarea numită, iarba de nuntă și crucea albită. Din mișcare mișcări îmi sporesc și urcă tot cerul și coboară infernul. Cresc din muzici urechi, tristeți curg violet pe arbori străvechi. În soarele rotitor mi se-nfige tot sternul. IV Se sparge misterul din mormânt, se sparg ochii din frunze. Și toate lucrurile se amestecă triste, nebune, lehuze. Se-ndeasă unele-n
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
elemente opuse, de nuanțe ale împotrivirii și protestului, de impulsuri contrare ale eului diurn. Dar nu din nebunie de om îndestulat căuta Tolstoi să-și provoace suferință (și îl invidia pe Dostoievski pentru ale sale!), ci anume pentru a cunoaște infernul uman și a scrie despre el pagini mai-puțin-luminoase. Mizeriile vieții și „răul gras și gros”, „nemuritor”, suportă o transmutație în acest spațiu al artei în care forma, fondul și sensul se întrepătrund. Ele devin altceva. Lui Ioan Es. Pop, suferința
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
la altul: după Vlad Georgescu, numărul celor eliberați ar fi de 3.356, iar Dennis Deletant propune alte cifre, mult mai mari, în jur de 16.000 - 17.000. În fine, mai reținem altă întrebare, esențială: câți oameni au cunoscut infernul închisorilor comuniste? Alexandru Mihalcea și Mirel Stănescu rețin răspunsul formulat de Romulus Rusan: „ cifra de circa 600.000 de condamnări politice pare cea mai plauzibilă”. Cât despre motivația acestui gest al autorităților comuniste de a-i pune în libertate pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
a dobândi noul este ilustrată de versurile lui Baudelaire, citate de Adorno: „Plonger au fond du gouffre, Enfer ou Ciel qu’importe? Au fond de l’Inconnu pour trouver du nouveau!” (subl. lui Baudelaire) („A te arunca în adâncul abisului, Infern sau Cer ce contează? În adâncul Necunoscutului pentru a găsi ceva nou!” (trad. mea - P.V.) În același timp, Adorno surprinde întregul caracter problematic al modernității: „Conceptul de modernitate, deși calitativ, suferă de abstractitate. El este privativ, mai mult negația a
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
ar fi de spus despre omul ontologic al Evului mediu occidental. Mă limitez să amintesc un fapt ce mi se pare esențial. Omul ontologic medieval este deja o entitate individualizata ce aparține unei comunități de ființe umane unice. Damnații din infernul dantesc nu sînt umbre abstracte, ci indivizi unici, în carne și oase. Păcatele lor aveau consistentă unor lucruri solide, purtau nume și se incarnau, la propriu, în trupul fiecărui păcătos. În Inferno, pedepsele erau aplicate personalizat. "Individualismul" medieval este însă
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
ard gazul, taie frunza la câini, tot felul de șmecherași și de pisi, pe care nu îi interesează ...sunt însă și oameni inteligenți care nu vin la vot pentru că nu găsesc niciun fel de reper în acest bestiar, capitală a infernului, în viața politică", a precizat CTP, amintind că el a luat decizia de a vota, atunci când PDL și Traian Băsescu au hotărât boicotul referendumului. "Eu nu văd niciun politician creditabil din punct de vedere politic, moral și uman. Uitați-vă
CTP: CCR poate fi izvor de drept, poate ține seama de boicotul PDL () [Corola-journal/Journalistic/22252_a_23577]
-
unde e cazul! · Păreri contondente... · Bunul simț are o aromă specială... Chiar nu-l simți? · Situație: să ai o nerăbdare de mai multe persoane. · Mă gândesc, ca activitate de bază... (Nae Cernăianu). Oglinda îți permite să privești numai în urmă... · Infernul a fost descoperit de proști... Și preluat de deștepți. La noi găsiți legume organice și legume anorganice" (reclama). · Stoluri cenușii de cuvinte/ unul mă adeverește, altul mă minte (Zoltan Terner). · Dumnezeu are umor. Nu își râde El de toți? · Deciziile
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
aventurile vârstei fragede într-un paradis rural inundat de vegetație sau, cel mult, în patriarhale orașe de provincie. O literatură care nu concepea altfel accesul la capitală decât ca pe un semn al căderii din paradisul infantil în purgatoriul sau infernul vârstei adulte. Inovația lui Cărtărescu e radicală și sub un alt aspect. Până la el, imaginea literară a Bucureștiului a reprezentat sistematic un clișeu fixat de secole prin documentarul istoric și mentalul colectiv. Pentru "localnicii" lui Nicolae Filimon, Mateiu Caragiale sau
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
să considerăm că dorința de a cunoaște totul, indiferent de importanța lucrului respectiv, este proprie curioșilor, dar dorința de cunoaștere produsă de contemplarea lucrurilor este specifică celor mai mari oameni". Iubirea de cunoaștere a lui Ulise apare evidențiată și în Infernul lui Dante, care pune în gura eroului următoarea mărturisire: "nici milă de părinți și nici iubire/ de fiu și de nevastă ori dorința/ de-a fi prilej în veci de fericire,/ n-au izbutit să-mi stîmpere dorința/ de-a
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
e viața pe care o duc, banală și mizerabilă. Și în cutele acestei banalități stăruie drama prelungită a lipsei de libertate și dezgustul, uzate și ele în așteptare și neputință. Nu se poate explica și aparent e neverosimilă senzația acestui infern gogolian și kafkian totodată care durează complicat și de neînvins în preajma noastră. Singura luptă împotriva lui e încercarea de a-l ignora și de a crea o contrarealitate compensatorie care să amintească de formele și culorile unei lumi normale". Acum
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
transmis în direct națiunii setoase de sex prin procură! O reacție ușor de explicat psihologic: îngroziți hidoșenia în care trăim, tot mai mulți români și-au confecționat o pseudo-identitate în care visele devin realități, singurele capabile să-i salveze din infernul cotidian. Deschizi televizorul, pentru că tot a devenit el oglinda sufletului românesc, iar mâzga imorală a vieții de zi cu zi e nimic pe lîngă orgiile non-stop oferite de așa-numitele "canale comerciale" (nu vreau să spun că televiziunea "publică" stă
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
nu cred că a fost inventat. Unde se sfârșește imaginarul și unde începe documentul? M.T.: Am inserat două documente importante: am ascultat cândva la radio mărturia unui supraviețuitor de la Auschwitz care ajunsese acolo la zece ani și care descria acel infern văzut cu ochii unui copil. M-am dus la Paris la Centrul de Documentație Evreiască și am obținut dactilograma acelei mărturii. Iar acest text l-am transcris - pentru că există lucruri pe care nu le poți inventa - și am creat pe
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
care să-l judece pe Ceaușescu". Ciudățenia face ca, la vremea aceea, personajul citat să nu aibă nici o calitate care să-i îngăduie emiterea unui asemenea act. A doua zi, de Crăciun, cuplul Ceaușescu a trecut Acheronul, unul din fluviile Infernului, cu luntrea împărăției subpămîntene. Internetul înregistrează corect circumstanța greu previzibilă. La urma urmei s-ar zice că, pe lîngă toate, aici s-au confruntat și doi "revoluționari de profesie", fiecare cu bagajul său făcut în pripă. Drum de întoarcere nu
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]