628 matches
-
Doinaș, Ileana Mălăncioiu, Ion Negoițescu și Dan Verona împărtășesc cititorilor Amintiri despre cenzură. Și fragmente din Jurnalul atopic al lui Dan Petrescu pot fi găsite aici. Sunt prezenți cu documente similare Lucian Raicu (Jurnal de lectură) și Bujor Nedelcovici (Jurnal infidel). Cu prilejul aniversării a optzeci de ani de la nașterea lui Eugen Ionescu scriu Matei Călinescu (Dimensiunea politică) și Ioan Petru Culianu (Ionescu, Mântuitorul). Un portret al lui Nicolae Manolescu la a cincizecea aniversare este creionat de Virgil Nemoianu. Numărul 3
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
și este ales senator (1992-1996). Din 1997 este membru corespondent al Academiei Române. I s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1990). Debutează cu Literatura română de azi. 1944-1964 (1965), volum scris în colaborare cu Dumitru Micu. Acestuia i-au urmat Lecturi infidele (1966) și Metamorfozele poeziei (1968). La scurt timp, Contradicția lui Maiorescu (1970) inaugurează o serie de studii monografice consacrate unor autori de prima mărime. Anatomia scrisului lui Titu Maiorescu întreprinsă de M. detectează o polaritate fondatoare: la o extremă - spiritul
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
scenariu istoric. Una dintre temele de meditație constantă este modul în care poate fi comentată literatura și, decurgând de aici, condiția istoriei literare și a criticii, temă ce se regăsește în textele de escortă ale primelor lui două volume: Lecturi infidele și Metamorfozele poeziei. Prin programul critic pe care îl apăra și îl ilustra, cartea de debut a atras atenția asupra autorului, care asuma frontal condiția reputat subiectivă a criticii și vocația acesteia pentru aderențele eterogene și complexe. Misiunea indispensabilă a
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
notează mai sistematic stările prin care trece, și jurnalul său este, repet, admirabil, dacă poate fi admirabil ceva ce este atât de aproape de durere. EUGEN SIMION SCRIERI: Literatura română de azi. 1944-1964 (în colaborare cu Dumitru Micu), București, 1965; Lecturi infidele, București, 1966; Metamorfozele poeziei, București, 1968; Contradicția lui Maiorescu, București, 1970; Teme, vol. I-IV, București, 1971-1983, vol. V: Julien Green și strămătușa mea, București, 1984, vol. VI: O ușă abia întredeschisă, București, 1986, vol. VII: Desenul din covor, București
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
simplificări era dictată, ca și În cazul silviculturii științifice, de interesele materiale ale conducătorilor: veniturile fiscale, efectivele militare și siguranța statului. La rândul său, această simplificare era, ca și Normalbaüm-ul lui Beckmann, mai mult decât o descriere, fie ea și infidelă. Susținute de puterea statului prin intermediul registrelor, tribunalelor și, În ultimă instanță, prin constrângere, aceste ficțiuni administrative transformau realitatea pe care se presupunea că o respectă, Însă niciodată atât de profund Încât să se Încadreze perfect În grila administrativă. Forțarea lizibilității
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
despre epigrama românească, firește, și despre pictorul Nicolae Grigorescu). Catrenele sale epigramatice vădesc darul expresiei concentrate, aforistice, simțul limbii, spirit fin și bun gust în crearea poantei finale, precum și o undă de lirism. Temele sunt cele comune: eternul cuplu, soțul infidel, trufia, prostia, impostura ș.a. O definiție epigramatică a epigramei este memorabilă: „Epigrama, precum știm/ Este fata de-mpărat/ Pe care-o iubea Nigrim.../ Dar a fugit cu Cincinat!” Pe de altă parte, atât schițele din Mărturie mincinoasă (1983), cât și
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
său, a glorificat victoriile repurtate de Bolesław I cel Viteaz și Bolesław al III-lea Gură Strâmbă (1102-1138) asupra germanilor, dar, în general, a făcut aprecieri mult mai echilibrate referitoare la germani decât la cehi, pe ultimii numindu-i jefuitori, infideli și îngâmfați. Din a doua jumătate a secolului XII, când animozitățile dintre cele două popoare slave au scăzut sensibil din intensitate, în prim plan s-au situat relațiile polono-germane. Moartea unui celebru nobil din Silezia, Piotr Włast (+1155), a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu un îngăduitor surâs, iar câteodată cu o potolită melancolie. Sub pana lui, vremurile de altcândva reînvie cu o uluitoare prospețime, veridice și înconjurate, totodată, de o aură de fabulos. Memoria sa, aliată uneori cu fantezia, apare ca prodigioasă și infidelă. Oricât nu e un sentimental, o undă de poezie șerpuiește printre generoasele suveniruri. Voluptatea amintirii se împletește cu plăcerea de a povesti, stimulată de toată paleta pitorescului balcanic. Sunt evocate, cu o luxuriantă plasticitate a descrierilor și cu fascinație, o
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
și supusă de un rege străin. Reacția oamenilor - și a pământului însuși - față de ocupant e cea enunțată de Mircea, în dialogul cu Baiazid din Scrisoarea III a lui Mihai Eminescu. În cele din urmă regele e răpus de propria soție, infidelă, iar ea piere, ca o altă Clitemnestra, de mâna propriului fiu, care și incendiază cetatea. Piesa se încheie cu o apologie a independenței patriei: „Mai sus decât durerea acelor ce au murit/ Să se înalțe iarăși nemaiuitatul cântec/ Și jocurile
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
are un potențial subversiv: „Fiecare poveste / are efectul unei țigări / stinsă pe propria-mi piele, / fiecare-mprăștie-n aer / o încrucișare cu nebunia. Perechea de foarfeci / îmi sfârtecă vocea în două: / o parte este aruncată / în luptă, cealaltă / (arțăgoasă și infidelă) / trimisă în carantină / până în secolul următor” (Calm). Volumul este compus tot din secțiuni ce preiau titluri mai vechi (Schițe și povestiri, Mici planete..., Scenarii dintr-un punct de vedere, Personajul de zi cu zi), iar trei poeme sunt reluate, cu
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
în căsătorie, cedează, în scârbă, logodnicului surorii ei, un individ plat, apoi unui pictor, pe care, de asemenea, nu îl iubește. Se mărită cu el, pentru a descoperi, abia ca soție, că e vulgar, mediocru și pe deasupra îi este și infidel. Divorțează, încearcă să se sinucidă, e salvată de un admirator neagreat, doctorul Panu, dar nu e deloc sigur că, prin el, va obține mult jinduita fericire statornică. Erosul e văzut aici ca o forță irațională a naturii. Principala realizare a
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
cap o tufă”. S. este un poet lucid în visele sale, care invită la reflecție asupra înțelesurilor, la descifrare, la el componentele lumii reale nu dispar, dar sunt puntea de trecere spre o așa-zisă lume a „simetriei”. Una însă infidelă și imprevizibilă, precum visele. SCRIERI: Imperiul simpatiei, București, 1990; Simetria fierbinte, București, 1994. Traduceri: André Boulanger, Orfeu (legături între orfism și creștinism), București, 1992; Max Kaltenmark, Lao Zi și daoismul, București, 1994. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, De veghe în „Imperiul
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
într-un post bun și de a avea o soție pe care o adoră, și a lui Iosif Moga, prietenul său mai tânăr, cu veleități de scriitor. Atrasă de acesta din urmă, Lucia își abandonează soțul, dar după un timp infidela moare, iar seducătorul ei se însoară cu o Elena, care îi dăruiește un băiat. Suportul literarității e realismul minuțios, veracitatea scenelor de existență obișnuită, cotidiană. Cel de-al treilea roman, Muntele de pietate (1983), amintește de literatura „micului fapt adevărat
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
iar obiectivismul mimetic al descrierii este înlocuit cu subiectivismul impresionist al „viziunii” și „vedeniei”. În Descântecul, arendășoaica Sultana, părăsită de amantul care este și logofăt al moșiei - dispărut cu câștigul obținut din ultima recoltă -, încearcă să îl întoarcă pe bărbatul infidel cu ajutorul vrăjilor, închipuind o păpușă de ceară și arzând-o în timp ce dansează goală în jurul focului aprins într-o zonă năpădită de buruieni din spatele casei. „Narațiunea” se încheagă, împotriva retorismului și a convenționalismului, ca înlănțuire de închipuiri ale protagonistei - scene de
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
curriculumului; implementarea curriculumului; tehnologia curriculară; supervizarea curriculumului; evaluarea curriculumului; formarea competenței pedagogice a profesorilor; pregătirea profesorilor de educație (pedagogie); perfecționarea profesorilor. Teoreticienii și cercetătorii hiperraționaliști sunt urmașii teoreticienilor curriculumului modern și pot fi ușor confundați cu ei. Dar sunt urmași „infideli”, care nu calcă pe urmele abstracte și eficientiste ale acestora, ci scrutează orizonturile realității halucinante a secolului XXI încercând să le atingă cu mijloace științifice mult mai rafinate decât cele oferite culturii și civilizației euroatlantice de René Descartes și Francis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
morală sau simbolică a evenimentelor și să schițeze profiluri pregnante. Între jurnalistică și literatură se situează notele de călătorie din Pieton în Cuba (1963), Orga de bambus (1966; Premiul Uniunii Scriitorilor), Jurnal hellenic (1974), Cartea Chinei (1977) sau din Orașe infidele (I-II, 1985-1986), unde autorul se interesează mai degrabă de diversitatea tipurilor umane și de varietatea manifestărilor spiritului decât de pitorescul unor peisaje insolite. Povestirile și nuvelele din Călătorie cu bucluc, ca și cele din Pământul spânzuratului (1957), Afișe de
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
alb, București, 1974; Jurnal hellenic, București, 1974; Amphitrion, București, 1976; Cartea Chinei, București, 1977; Destine muncitorești, București, 1979; Luptătorul fericit și iubirea lui pătimașă, București, 1979; Fotograful de îngeri, București, 1980; Bestiariu, Cluj-Napoca, 1981; Student la istorie, București, 1985; Orașe infidele, I-II, București, 1985-1986; Călare pe lup, București, 1990; Debarcând în amurg, Cluj-Napoca, 1990; Ultimul Unicorn. Dialogurile Unicornului cu Vulcana (în colaborare cu Judit Nádor), București, 1995; Excelența Sa, București, 1997; Nomad în Mesoamerica, București, 2001. Traduceri: Horacio Quiroga, Anaconda, București
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
confuzia dintre vis și realitate, dintre trecut și prezent, mergând până la criza de realitate sau de identitate. Scriitura diferă totuși, acum fiind vorba de un fel de onirism mitico-psihologic, iar miza nuvelelor se eliberează de obsesia politicului. Paginile din Jurnal infidel (I-II, 1998-2002) relatează istoria exilului, pornind de la întâmplări din copilărie și de la experiențe esențiale de dinainte de momentul rupturii, care l-au pregătit și determinat pe N. să-și părăsească țara, până la exilul propriu-zis. Este o confesiune alcătuită din fragmente
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
Alain Paruit, Paris, 1994; Oratoriu pentru imprudență, București, 1991; Le Matin d’un miracle, tr. Alain Paruit, Paris, 1992; ed. (Dimineața unui miracol), București, 1993; Aici și acum, București, 1996; Provocatorul, postfața autorului, București, 1997; Iarba zeilor, București, 1998; Jurnal infidel, I, București, 1998, II, Pitești, 2002; 2+1 (două scenarii + o piesă de teatru), București, 1999; Cochilia și melcul sau Fericirea interzisă, București, 2002; Cartea lui Ian înțeleptul, apostolul din golful îndepărtat, București, 2003; Un tigru de hârtie (Eu, Nica
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
livrești, chiar atunci când ating o problematică incitantă. După moartea autorului, au fost publicate Amintiri din teatru (1968), povestirile din Ceartă oltenească (1973), o trilogie romanescă inspirată din viața universitară - Chinuiții nemuririi (1976-1986), alt volum de Teatru (1975), romanul istoric Bogdan infidelul (1982), ca și cel consacrat periferiei citadine - Coana Truda (1988), Decameronul româneasc (1996) ș.a., cărți ce vin să completeze imaginea unui creator cu preocupări multiple. Interesat de problematica spirituală, investigată prin acțiuni și personaje din mediul rural sau intelectual, ca
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
Sibiu, 1945; Nuvele oltenești, Craiova, 1946; Amintiri din teatru, București, 1968; Ceartă oltenească, îngr. și pref. Titus Bălașa, Craiova, 1973; Teatru, îngr. și pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 1975; Chinuiții nemuririi, I-III, îngr. și pref. Titus Bălașa, Craiova, 1976-1986; Bogdan infidelul, îngr. și pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 1982; Coana Truda, Nuvele bărbierești, îngr. Cornelia Papilian și Constantin Cubleșan, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 1988; Lacrima, Amintiri din teatru, îngr. Cornelia Papilian și Mircea Popa, pref. Mircea Popa, București, 1988; Povestiri fantastice, îngr
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
și 1996, descoperea o obsesie a românilor față de amenințările externe (Haerpfer et al., 1997). Astfel, În 1992, publicul român era obsedat de: un pericol rusesc (60% din populație), un război cu o țară vecină (67%) și pericolul minorităților ca cetățeni infideli (60%). Asemenea obsesii au fost alimentate de realitățile și dezbaterile publice despre implicarea Rusiei În revoluția română, conflictul din Transnistria, precum și de luptele de stradă dintre români și etnicii maghiari, din Târgu-Mureș. Percepția pericolelor externe a scăzut dramatic până În 1996
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mai veche, subiectele erau luate din lumea mahalalei și lumea cazonă. B. și alți prozatori satirici postbelici își caută temele în spațiul comerțului socialist, al administrației publice (birocrația) și al căminului. Gestionarul necinstit și patetic, vârstnicul adulter, femeia filosoafă și infidelă, amici care se „magnetizează” și povestesc, la cârciumă, întâmplări ieșite din comun, funcționari la „spațiile verzi” care se lasă mituiți și, la rândul lor, mituiesc pe șefi pentru a le închide gura constituie noua tipologie pe care o prezintă epica
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
30 de ani a născut o fetiță, care în prezent are 18 ani și locuiește la o mătușă din partea mamei... urmează Școala de Arte și Meserii „Nichita Stănescu”. În perioada celor 10 ani de căsnicie, din cauza certurilor avute cu soțul infidel, a traumelor din trecutul ei etc., inculpata începe să bea, la început mai puțin, pentru ca apoi, în timp, să devină dependentă: „Mi-a ajuns cuțitul la os, nu mai puteam rezista...”. Tot în această perioadă are loc a doua tentativă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sinucidere, cauzată de ,,gelozie” - îngurgitează conținutul unei cutii de medicamente. În fapt, mecanismul care a declanșat această nouă criză a fost frustrarea satisfacerii nevoii de dragoste, de afecțiune care nici de data aceasta nu i-au fost oferite de soțul infidel, rezistența din ce în ce mai scăzută la frustrare, starea avansată de depresie etc. Încearcă după această tentativă de sinucidere să capteze atenția soțului implorându-l și relatându-i viața prin care a trecut, plină de evenimente dureroase. În fapt, ea îi cerșește afecțiune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]