6,831 matches
-
este un exercițiu elementar. Forța matematicii în studiul infinitului constă în capacitatea sa de a reduce acest studiu la unul privind o entitate cu un număr finit de parametri. Un itinerar obișnuit este cel care ne conduce de la o structură infinită continuă la una infinită, dar discretă, urmând apoi ca aceasta din urmă să fie redusă la una finită. Ce alte trăsături comune ați mai identificat? Componenta ludică este nelipsită din mituri, din literatură și din matematică. Avem în vedere atât
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
Forța matematicii în studiul infinitului constă în capacitatea sa de a reduce acest studiu la unul privind o entitate cu un număr finit de parametri. Un itinerar obișnuit este cel care ne conduce de la o structură infinită continuă la una infinită, dar discretă, urmând apoi ca aceasta din urmă să fie redusă la una finită. Ce alte trăsături comune ați mai identificat? Componenta ludică este nelipsită din mituri, din literatură și din matematică. Avem în vedere atât jocul în sensul englezescului
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
murit de mult de foame. Morarii se tem de mine. Sunt tot șchiop ca dracu și solid ca un hamal, dar am și învățat să fac bilanțul, să țin contabilitatea, să nu mă las furat. Nenorocirea altora este o sursă infinită de nerușinare și abuzuri. Nici celui mai amărât negustor de lemne, dacă vindea la nebuni, nu-i era rușine să ude butucii. Negustorii de mărfuri la mâna a doua erau hoți ca niște coțofene. Vinul era îndoit, laptele botezat, fructele
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
și de idealitate, poate oferi un răspuns și o soluție la crizele multiple în care ne zbatem de atîta vreme ca într-o enormă baie de acizi. În rest, totul poate rămîne ca la început: și convențiile, și codurile, și infinitele strategii ale limbajului. Daniela Făiniș Într-o lume în care mai toți încearcă să facă altceva decît le impune calificarea, Daniela Făiniș construiește ceea ce știe ea mai bine, adică pur și simplu forme ceramice. Că relația lor cu spațiul și
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
Ego-Prozele se raportează la prezent sub forma unei critici sociale mai mult sau mai puțin vehemente. Panorame ale cutumelor și stereotipurilor adânc și încăpăținat înrădăcinate în mecanismele mentale și procedurale ale românilor, romanele surprind varii nivele ale societății contemporane de infinită trecere. Plasate înainte sau după 1989, evenimentele, în nesemnificativul lor profund personal, capătă dimensiuni generalizante, simptomatice. Expresii ale existenței obișnuite, viețile personajelor stau mărturie a unui tablou mai amplu, dezolant și descurajator la adresa aspirațiilor individului simplu, neexersat în tehnicile de
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
care lumea ideilor este și lumea formelor pure, lume din care, zice-se că am veni spre întrupare și din care am învăța, prin reamin tire (anamnesis, în greacă veche). 2. în ce măsură noțiunile de „Ființă”, „Lucru” chiar și cea de „Infinit” îi sunt clare „versificatorului” în rândurile: „Am tot încercat să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
așa. Domnul da viață și-adesea o curma. femeile nasc și pun pruncii la loc. ele sunt degetele lui Dumnezeu care împletesc pământescul soroc. vedeți? așa e lumea trecătoare. Făurarul, pe scăunelul lui barbar, fără timp sau materie primă fabrică infinitele vieți, pline de hâr, oameni buni, nu ucideți femeile, fără pântecul lor noi nu știm să trăim. fiți mai blânzi prin atelierul divin că astfel din viața spre viața pășim. CA UN PIRAT eu sufăr mult că stăm pe-aceeași
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
c-am mai zăbovit un pic, Scriind această poezie. PAȘI SPRE POEZIE Este deosebi de îmbucurător să stai îndelung de vorbă cu un tânăr care nu știe că tu știi că el este poet. Deci de acea îmi punea zilnic infinite întrebări. Și de aceea se potignea când la rându-mi îl întrebăm despre-ale vieții. Liric și meschin liric fiind i-am furat poetului George DRACU din caietul lui intim, de inginer, cateva poeme pe care pe care, fără știrea lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Dincolo de delimitările sale formal-stilistice, orice creație înscrie năzuința sa spre infinit. Fatidicul relativ al limbajului său poartă amprenta elanului spre absolut. "Omul nu este doar o ființă finită, scria Berdiaev, cum vrea să afirme gîndirea contemporană, ci și o ființă infinită; el este infinitul sub o formă finită, sinteza finitului și a infinitului. Insatisfacția omului în fața finitului, aspirația sa către infinit sînt manifestări ale divinului în om, sînt mărturia omului în ceea ce privește existența lui Dumnezeu și nu doar a lumii". Această tendință
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
scris cu alte prilejuri - constă, din câte-mi dau seama, dintr-o extraordinară capacitate de a miza pe propriile idiosincrasii. E o performanță unică în publicistica românească de azi, bogată, de altminteri, în voci și scenarii ce acoperă o gamă infinită, de la pitorescul amoral, la încrâncenarea irigată de obsesii ideologice. În ce mă privește, așa cum am mai spus-o, prefer să fiu alături de Dorin Tudoran chiar atunci când greșește, decât alături de adversarii săi, fie și când au dreptate.
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
care lumea ideilor este și lumea formelor pure, lume din care, zice-se că am veni spre întrupare și din care am învăța, prin reamin tire (anamnesis, în greacă veche). 2. în ce măsură noțiunile de „Ființă”, „Lucru” chiar și cea de „Infinit” îi sunt clare „versificatorului” în rândurile: „Am tot încercat să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
așa. Domnul da viață și-adesea o curma. femeile nasc și pun pruncii la loc. ele sunt degetele lui Dumnezeu care împletesc pământescul soroc. vedeți? așa e lumea trecătoare. Făurarul, pe scăunelul lui barbar, fără timp sau materie primă fabrică infinitele vieți, pline de hâr, oameni buni, nu ucideți femeile, fără pântecul lor noi nu știm să trăim. fiți mai blânzi prin atelierul divin că astfel din viața spre viața pășim. CA UN PIRAT eu sufăr mult că stăm pe-aceeași
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
c-am mai zăbovit un pic, Scriind această poezie. PAȘI SPRE POEZIE Este deosebi de îmbucurător să stai îndelung de vorbă cu un tânăr care nu știe că tu știi că el este poet. Deci de acea îmi punea zilnic infinite întrebări. Și de aceea se potignea când la rându-mi îl întrebăm despre-ale vieții. Liric și meschin liric fiind i-am furat poetului George DRACU din caietul lui intim, de inginer, cateva poeme pe care pe care, fără știrea lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de unde începe și unde se sfârșește și în ce își are esența. Dar nu L-am aflat...”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 892D. footnote>. Dumnezeu rămâne obiectul unei căutări infinite, ascuns în ființa Sa incognoscibilă. Chiar pentru îngerii care se scaldă în lumina treimică, Cel căutat e necuprins<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În Omilia a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 6:100.16-18; Pentru opera
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
fiecare moment este percepută a fi în stadiile sale de început datorită creșterii sale perpetue spre ceea ce este cel mai mare bun”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, col. 797A. footnote>. Motivul pentru această devenire infinită este chiar infinitatea sursei<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa, From, Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr. Mark Sebanc, Ignatius Press, San Francisco, 1995
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
perpetue spre ceea ce este cel mai mare bun”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, col. 797A. footnote>. Motivul pentru această devenire infinită este chiar infinitatea sursei<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa, From, Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr. Mark Sebanc, Ignatius Press, San Francisco, 1995, p. 37-39. footnote>, cu care creatura încearcă să se reunească: „ ... măreția firii dumnezeiești nu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nr. 127, p. 195, și nota 164, p. 223, în PSB vol.29. footnote>. „Din moment ce Primul Bine este infinit în natura sa, comuniunea cu El din partea celui a cărui sete este ostoită de El va trebui să fie și ea infinită, capabilă de a spori veșnic”<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 37-39. footnote>. Această putere este puterea de a fi mereu mai doritor, „pentru că Dumnezeu nu are sfârșit. Și astfel, nu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Primul Bine este infinit în natura sa, comuniunea cu El din partea celui a cărui sete este ostoită de El va trebui să fie și ea infinită, capabilă de a spori veșnic”<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 37-39. footnote>. Această putere este puterea de a fi mereu mai doritor, „pentru că Dumnezeu nu are sfârșit. Și astfel, nu există alt rezultat posibil. Dorința celui care participă nu poate avea odihnă (στάσις)” <footnote De
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Infinității divine. Ceea ce transformă ființele umane în monștri ai lăcomiei și ai ambiției, atunci când este orientată spre bunătățile finite - anume, dorința lor insațiabilă pentru mai mult din binele pe care îl caută - devine, atunci când este concentrat pe adevăr, pe Binele infinit, chiar motorul sfințeniei lor. Și poate - deși marele episcop nu o spune niciodată explicit - acesta este modul prin care natura umană și-L imaginează și-L reproduce pe Dumnezeu; prin bunăvoința sa doritoare de „uita ce se află în spate
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
explicit - acesta este modul prin care natura umană și-L imaginează și-L reproduce pe Dumnezeu; prin bunăvoința sa doritoare de „uita ce se află în spate și ... a insista pe chemarea ascendentă” care este Dumnezeu. Numai prin mutabilitatea sa infinită, umanitatea poate imagina binele infinit. Fericitul Augustin așează chiar la începutul Confesiunilor sale binecunoscutele cuvinte „Inquietum est cor nostrum donec requiescat in Te”. Sfântul Grigorie ar fi fost de acord - dacă nu ar fi murit chiar în perioada în care
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
care natura umană și-L imaginează și-L reproduce pe Dumnezeu; prin bunăvoința sa doritoare de „uita ce se află în spate și ... a insista pe chemarea ascendentă” care este Dumnezeu. Numai prin mutabilitatea sa infinită, umanitatea poate imagina binele infinit. Fericitul Augustin așează chiar la începutul Confesiunilor sale binecunoscutele cuvinte „Inquietum est cor nostrum donec requiescat in Te”. Sfântul Grigorie ar fi fost de acord - dacă nu ar fi murit chiar în perioada în care Augustin scria aceste cuvinte - cu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Viața lui Moise, Comentariul asupra Cântării Cântărilor și omiliile asupra Fericirilor sunt toate înălțări spirituale fără un posibil sfârșit (prin acest aspect, diferă în mod esențial de ascensiunile unei Sfinte Tereza)<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 46-47. footnote>. Din moment ce obiectul este infinit, călătoria spre el este și ea infinită. De aici încolo, toate calculele limitate dispar. Odată ce sufletul a ajuns la un nou vârf, este ca și cum nu ar fi făcut încă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sfârșit (prin acest aspect, diferă în mod esențial de ascensiunile unei Sfinte Tereza)<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 46-47. footnote>. Din moment ce obiectul este infinit, călătoria spre el este și ea infinită. De aici încolo, toate calculele limitate dispar. Odată ce sufletul a ajuns la un nou vârf, este ca și cum nu ar fi făcut încă nici primul pas<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 892B: „Află că este departe de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
inutil, ca în hrana corporală. Mai putem nota și câteva expresii remarcabile: viața divină se scurge (εἴσρεον) în suflet, dilatându-i capacitatea; excesul vieții divine debordează mereu (συμπλημμυρεῖν) sufletul. Avem aici perspectiva sufletelor concepute ca universuri ale harului, în expansiune infinită. Este imaginea pe care ne-o dă Sfântul Grigorie despre viața veșnică. Cu cât dispare ceea ce reținea ardoarea dorinței, cu atât sufletul, eliberat de aceste legături, se străduiește spre o ardoare crescândă, în profunzimile infinite ale divinității<footnote De vita
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]