405 matches
-
supuse persoanele cu handicap, nevoite să vină la reevaluare la Direcția de Asistență Socială Prahova, pentru a nu-și pierde pensia de invaliditate. Premierul a solicitat un nou control la instituția unde funcționarii nu aplică legea care spune că persoanele infirme nu trebuie să se deplaseze anual la control. ”Vreau eu, în numele guvernului, să-mi cer scuze și să-mi exprim regretul. Am văzut situația de la Prahova. Sper să fie singulară, dar probabil că nu este singulară, modul în care persoanele
Premierul României a cerut scuze în numele Guvernului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37712_a_39037]
-
a spus că femeia își dorește egalitate de șanse cu adevărat, nu doar declarativ și că în 2013 femeile sunt fie ignorate, fie exploatate. Mincă a adăugat că în Parlament numărul femeilor parlamentar este de 17% și este un "număr infirm". "Este momentul să renunțăm la fanfaronadă și să tratăm fiecare zi ca și cum ar fi Ziua Femeii. Doresc femeilor - mame, soții, surori - o Românie fără prejudecăți. La mulți ani, doamnelor și domnișoarelor, în fiecare zi!", a încheiat Mincă. Președintele Camerei Deputaților
Liliana Mincă: Să tratăm fiecare zi ca Ziua Femeii. Zgonea: Femeia de ridică, femeia te coboară by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38989_a_40314]
-
imagina!". }intă a epurărilor morale, Sorana Gurian se vede atacată de confrații oportuniști, inclusiv în legătură cu persoana-i fizică. Grăbit a se distinge în ochii oficialității comuniste, Ov. S. Crohmălniceanu atribuie cu eleganță "exhibiționismul său maladiv" unui complex de inferioritate specific infirmilor. Și nu se oprește aci. "Chiar și criticul literar de la ŤContemporanulť, un tinerel cu pretenții și arivist, purtînd numele poetului exilat Ovidiu, în cronica lui despre culegerea de nuvele intitulată întîmplări dintre amurg și noapte, m-a criticat violent pentru
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
DaKino, festivalul CineMaIubit, premieră Țoșca în prezența Angelei Gheorghiu; și, peste tot, săli pline (ca-n vremurile bune, s-ar putea spune, dacă acele vremuri n-ar fi fost rele!)... Așadar, am intrat în anul care va confirma sau va infirmă dacă toată efervescenta din 2002 a fost de substanță sau a fost accidentala; rămîne de văzut în ce măsură climatul cinematografic românesc se va însănătoși cu adevarat, va căpăta coerentă, soliditate, continuitate, sau va funcționa mai departe pe principiul deal-vale, cînd la
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
simptome asemănătore cu cele de gripă, febra, dureri de cap, dureri în gât, ganglioni inflamați, oboseală marcată, dureri musculare. Diagnosticarea se face în principal după simptome. Analizele medicale pot cel mult să confirme boală Lyme, dar niciodată nu o pot infirmă.
România atacată de căpușe. Vezi ce boală poți contacta și cum te poți proteja () [Corola-journal/Journalistic/69215_a_70540]
-
sentimentală, printr-un scepticism zeflemist, prin instinctul meu cu care îndată ce simțeam că o femeie amenință să mă acapareze, o înlocuiam cu alta figură de șah... Se anulau una pe alta. Le priveam pe toate că pe niște fapturi imperfecte, infirme, lipsite de voință și de personalitate, acceptînd tot și multumindu-se cu nimicul sufletesc pe care li-l aruncăm a firimituri". Sub aparențele euforice ale boemei, existentă scriitorului ce nu șovăie a se socoti o "victima pasivă", străbate o durere
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
a doi suspecți, indicați de angajați ai guvernului ce se ocupau cu antrenarea spionilor. Moartea la 93 de ani a adjunctului lui Hitler prin ceea ce părea a fi sinucidere este una controversată. Există voci care exclamă că bărbatul era prea infirm pentru a comite suicidul sau că biletul de adio lăsat familiei sale a fost, de fapt, redactat cu 20 de ani mai devreme de moartea sa. De altfel, fiul nazistului, Wolf Hess, a susținut în urmă cu ceva timp că
Sinuciderea lui Rudolf Hess, o înscenare? "A fost ucis de britanici" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/72676_a_74001]
-
cum se afirmase, ci se conformează "ideii pe care și-o face despre ea", în fond "o lume a demimondenelor". Ca atare, "i-am putea ierta Soranei Gurian - spune criticul - un exhibiționism maladiv, corolar al unui complex de inferioritate propriu infirmilor. Nu-i putem însă ierta stridența acestei lumi." Ce înseamnă acest lucru este tradus mai departe: În ultimă analiză, d-na Sorana Gurian face oficii de a servi cu abilitate fotografii obscene în ambalaj imagistic." La aceasta se adăuga faptul
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
Eugene Bucky Cantor poartă singur măcar o parte din vina pentru înfrângerea sa ca om. „El trebuia să convertească tragedia în vinovăție”, ne spune cu năduf Arnie Mesnikoff, naratorul romanului, care, deși a fost bolnav și a rămas pe jumătate infirm, nu s-a dat bătut și a reușit să-și construiască o viață aproape normală. Nu și domnul Cantor. Pe el nu-l satisface ideea că epidemia e „ceva fără sens, accidental, revoltător și tragic”. Nu-l satisface faptul că
Responsabilul domn Cantor by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5341_a_6666]
-
liniște mă trezesc într-o singurătate mai grea decât lupta. Și numai frunze, numai frunze cad arme ruginite - cu care timpul a învins. Cuvintele ucigașe au intrat în teacă cuvinte blânde n-am de unde-aduce. Unii-au ieșit din lupte infirmi dar uneori își uită infirmitatea se iubesc și se îngăduie; eu am ieșit din luptă fără râs nu-mi pot ascunde infirmitatea - ... E toamnă - și obosită frunza și sângele-n artere învață-un marș funebru pentru-acest timp. 1963
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
ce pocnea în fiecare zi în altă parte de atâta purtat. ea încerca să-si ascundă trupul gândurile firul de păianjen ce pornea din inimă și se înfășura pe bornele kilometrice toate acestea le ascundea ea cum o mănușă mâna infirmă. acum se ridicase în sfârșit și plecase. ani de zile bătuse la o poartă în spatele căreia erau doar hăul și pustia. - mașina frânase brusc spaima ei preț de-o clipă aceeași spaimă ani de-a rândul că avea să-l
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
tînără femeie purtînd pe cap, sub un vălătuc, un mare coș cu mîncare pentru ai săi, la cîmp. Ne aflăm pe un drum de țară. Călărețul se ivește din urmă, într-un mic nor de praf". O scară de bambus infirmă, extrasă din lăzile de gunoi și dăruită autorului, la Paris, de către un concierge, îl încîntă precum o "minune": "Lemnul ei (...) mă umplea de voie bună de îndată ce o zăream în apartamentul nostru, rezemată de rafturile metalice ale bibliotecii. Echelle en bois
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
se fabrică proza. Nu este suficient să demontăm și să realcătuim textul, la nesfârșit, pentru a obține o carte adevărată. Literatura înseamnă mai mult decât atât. Pentru Sorin Stoica, ea este în primul rând o problemă (personală) de memorie. Născut "infirm", "un neisprăvit cu auzul în pioneze", el va ajunge să scrie texte de o formidabilă oralitate, făcându-i pe critici - inclusiv pe subsemnatul - să remarce simțul auditiv al tânărului autor. E o ironie a sorții, fiindcă scriitorul cu pricina, în
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
defect fizic al cuiva și faci mare scandal pe tema asta, nu meriți nici un fel de considerație. Am trei hernii cervicale, de-aia îmi trosnesc gitul. Dacă nu aș fi făcut-o, aș fi fost acum la operație, poate chiar infirm pe viață. Cei care exploatează mediatic senzațional manieră în care îmi trosnesc eu gitul în privat sau în public nu merită decît dispreț. Sînt niște bicisnici și niște fameni. Adică, pe scurt: niște ticăloși. Nu îți bați joc de boală
Mirel Palada îi răspunde lui Turcescu: Puteam rămâne infirm pe viață by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33930_a_35255]
-
felul ei, cu o memorie ca a lui Napoleon I și c-o înțelepciune naturală cum rar se află". Poetul adăuga cu o tristă resemnare: "dar ea-i pe jumătate moartă, căci e lovită de apoplexie." De fapt Harieta era infirmă, neputând umbla decât ajutată de niște foarte rudimentare proteze din fier. Boala o contractase la vârsta de cinci ani. Putea fi vorba de poliomielită. Dar cine la ora aceea, cunoștea o asemenea maladie și, mai ales, remediile, tratamentul adecvat? Gheorghe
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
cea mai teribilă care poate să fie. Numai pe mine mă cunoaște, ieri a avut o furie îngrozitoare". Sau: " Dacă l-ați vedea cât este de descompus la față, v-ar face cea mai mare milă". Altă dată, Harieta cea infirmă, mișcându-se anevoie în primitivele ei proteze, (cântărind "cinci ocale"), vorbește de "pline de răni picioarele" poetului și, la sfatul medicului curant, un anume doctor bătrân Isack, nu mai priceput decât contemporanii săi care vedeau peste tot sifilis, Harieta dorește
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
Harietei, reținem sinceritatea confesiunii și spontaneitatea exprimării: "Sincer vă spun că mă mir cum am putut rezista, în slăbiciunea în care mă găsesc, la atâta trudă și durere morală." Tratamentul impus de doctorul Isack era foarte obositor pentru o femeie infirmă care pe deasupra suferea și de plămâni. Scrisorile Harietei nu-s doar dramatice destăinuiri - unele amănunțite ale dureroasei ei stări sufletești, exprimate uneori cu stângăcie, căci Harieta recunoștea că: "singura carte ce am învățat e abecedarul. Cât am învățat, atâta știu
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
căpăta pensie apoi vă asigur eu, scumpă mamă, (acesta era apelativul în scrisorile din urmă), că nu se desparte de mine niciodată, măcar că Doamna M. îl cheamă la București în fiecare scrisoare". Sfântă, sublimă naivitate! Cum putea crede biata fată infirmă și bolnavă că un om tânăr, robit de dragostea pentru o femeie ca Veronica putea să rămână lângă ea? În data de 27 aprilie Harieta o anunță pe Cornelia Emilian de fuga lui Eminescu la București împreună cu Veronica. Pe care
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
Lacu-Sărat, Harieta vine la București ca să-și vadă fratele, însă, deși "Mihai este bine, dar am trebuit să fac multe închinăciuni adoratei lui până mi-a permis să-l văd." Muza inspiratoare avea și unele apucături foarte pragmatice fiindcă fata infirmă îi comunică doamnei Emilian, în 20 noiembrie 1888 cum că în urma sfatului acesteia din urmă a cerut de la "d.nii din Comitet (al orașului) să-mi deie mie pensia lui Mihai de una sută lei pe lună", dar aceștia refuză
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
erau considerați de săteni niște nevolnici, incapabili să se impună ca bărbați, pentru care gradele și uniforma erau o pavăză. Cel ce confiscase distileria clandestină a unei familii - aproape singura ei formă de cîștig - se trezise nu după multă vreme infirm, cu casa dărîmată peste el. În acest climat, cînd împrejurările i-au permis, prefăcîndu-se că îi cedează polițistului-asasin în schimbul aprobării oficiale de a emigra, Mintonia l-a înjunghiat iar bărbații din familia lui Micheddu au dus treaba pînă la capăt
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
reușesc să smulg mecanismul, care cade pe jos. Minuscul. Slabă speranță să-l găsesc. Fără el, vorba soldaților sovietici, când se strica ceasul furat: kaputt mașinist! Ce mia rămas pot să arunc. Cincizeci de milioane duse pe gârlă și sunt infirm. Parcă o aud pe T: „Bună treabă, soțul meu!” Deci, caut. Caut și renunț. Corina, nu. Dă-l încolo, îi spun. Ea, nu. Și-l dibuie într-o baltă. Iar sunt valid. Nu mi se întâmplă numai mie. Nu rezist
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4972_a_6297]
-
că dramatismul ar fi cu desăvârșire absent. Începutul și finalul cărții sunt fără doar și poate spații rezervate aspectelor sumbre, contemplării tragicului destin al oamenilor, tristeții, durerii, disperării (e greu de uitat, de pildă, figura spectrală a lui Hurbinek, copilul infirm, născut la Auschwitz și care nu văzuse în viața lui un copac). Ceea ce lipsește însă de pretutindeni este patetismul. Chiar și acolo unde mulți autori (dintre cei "profesioniști") ar fi tentați, poate, să dubleze numărul epitetelor, să pluseze pentru a
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
și am ajuns la spital, unde era de gardă Sidonia Fabiș, medicul care m-a supravegheat pe timpul sarcinii. Mi-a făcut cezariană, iar când m-am trezit din anestezie medicii și soțul meu mi-au spus că bebelușul meu este infirm. Soțul meu a leșinat când l-a văzut pe copil, la scurt timp după naștere. Pe mine medicii nu m-au lăsat să văd copilul până marți, iar între timp am avut mai multe discuții cu un medic psiholog". Tatăl
Copil născut fără picioare și mână. Medicii au spus că e sănătos by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75776_a_77101]
-
azil, deși, se pare, că îl iubea. Eduard avea mari calități: cânta de copil Brahms la pian, îi citea încă din adolescență pe Kant, pe Nietzsche și pe Freud. A fost crescut de Mileva, de care Einstein a divorțat, biată infirmă și, după cum scrie o recenzentă a cărții lui Seksik, tulburată de a-și fi abandonat din cauza sărăciei o fată dintr-o legătură anterioară. Internarea lui Eduard la azilul psihiatric condus de Bleuler și Jung o va marca pe viață. Cu excepția
Fiul lui Albert Einstein () [Corola-journal/Journalistic/3257_a_4582]
-
și agitând lopețile. Vulturii s-au înălțat cu o fâlfâire de cearșafuri murdare și, așezându-se ceva mai departe, ne-au privit cum lucram. Văzute de aproape, gunoaiele trădau, în mod ciudat, sărăcia; prelevări succesive - servitori, culegători de zdrențe, cerșetori infirmi, câini, corbi - luaseră caimacul. Timbrele, chiștoacele, chewing-gumul, bucățile de lemn dispăruseră, fericindu-i pe mulți înainte de trecerea camionului. Doar ce era grețos sau inform ajunsese până aici, devenind, după ce vulturii își făcuseră și ei datoria, un terci cenușiu, acid și
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]