522 matches
-
acestora, ceea ce poate justifica o politică durabilă de intervenție și de coordonare a deciziilor privind veniturile, pentru descurajarea tendințelor de creștere a inflației prin costuri, în special prin salarii. Pe de altă parte, poate fi vorba de a descuraja anticipările inflaționiste, ceea ce poate justifica o politică temporară de control al veniturilor ca un complement al moderării cererii, pentru obținerea unui efect dezinflaționist. Keynesienii preconizează o astfel de politică, în perioade de subocupare, pentru a combate inflația. Rigoarea salarială poate contribui la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
clasic sau a inflației. 13.3.1.3. Controlul prețurilor Conținut. Controlul prețurilor poate avea două justificări. În primul rînd, servește la limitarea inflației în cazul unei concurențe insuficiente, în al doilea rînd, el însoțește frînarea cererii, grevînd asupra anticipațiilor inflaționiste. Modalitățile de control al prețurilor sînt variate. Poate fi vorba despre o blocare a prețurilor la un anumit nivel atins, pentru o anumită perioadă de timp, în funcție de informațiile asupra costurilor. Prețurile-cadru fixate stabilesc regulile de calcul al prețurilor de către firme
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
deturnînd astfel resurse care ar fi, altminteri, disponibile pentru finanțarea sectorului privat), fie prelevă impozite suplimentare. Ar exista și o a treia posibilitate, cu totul contraindicată, cea a creării artificiale de monedă, contribuind astfel la declanșarea sau amplificarea unui proces inflaționist, adică la o prelevare indirectă, prin afectarea puterii de cumpărare a tuturor. Prin urmare, în încercarea de a reduce ineficiența asociată monopolului privat, statul impune colectivității alte costuri, rezultatul net în ce privește eficacitatea alocării resurselor fiind deci ambiguu. Pe de altă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
boomului economic din perioada anterioară și pe prezentul context al unui depresiuni economice în care se creează premisele unei viitoare regenerări economcie.. Astfel, în perioada anterioară de boom economic, supracapitalizarea economiei prin expansiunea creditului (sau, am putea spune, prin bani inflaționiști) conduce la supracreditare (total investiții > total economii), creșterea investițiilor de capital, avînd ca efect o creștere economică nesănătoasă. Rezultatul va fi reprezentat de distorsionarea echilibrului economic și crearea precondițiilor pentru o viitoare depresiune. Inevitabilul se produce, menajele și firmele își
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un efect deflaționist, factura petrolieră amputînd venitul național și contractînd astfel cererea, atît cea internă, cît și cea internațională, deoarece întreaga lume a fost ajutată; în al doilea rînd sau într-o a doua etapă, s-a constatat un efect inflaționist: creșterea costului principalei materii prime care este petrolul s-a repercutat asupra ansamblului costurilor de producție (deci inflație prin costuri). Criza din 1974 a fost însă, în egală măsură, o criză structurală, latentă încă la jumătatea anilor '60, ce se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
vechiului sistem: economia paralelă persistă și chiar proliferează, în ciuda legalizării sectorului privat, situațiile de monopol, administrativ organizate; privilegiile și rentele nu au dispărut și adesea beneficiarii lor nu s-au schimbat; conflictul de repartiție caracteristic vechiului sistem și soluția sa inflaționistă nu s-au atenuat, ba din contră, forma de proprietate majoritară este aceeași, deci concentrarea puterii economice nu s-a diminuat teribil; corupția, birocrația și activitățile gen mafia nu regresează. Hansner utilizează expresia de "vid sistemic", ce vrea să indice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a acestui impozit, dar nu există compatibilități. Escaladarea prețurilor se datorează aproape exclusiv creșterii cantității de bani din economie pentru a face mai suportabilă creșterea taxelor, cu alte cuvinte se produc și se pompează bani noi pe piață, cu efect inflaționist, care erodează valoarea unității monetare și conduc la saltul prețurilor. Dacă nu ar fi vinovată această politică monetară expansionistă pentru creșterea prețurilor, atunci oamenii care dețin aceeași sumă de bani în buzunare sau portofele nu ar putea să consume toată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
străine sau că, cu un același volum de exporturi, se poate cumpăra o cantitate mai mică de produse străine. Degradarea termenilor de schimb indusă de o devaluare are trei consecințe potențiale: a) o accentuare a deficitului extern; b) un efect inflaționist și c) o încetinire a activității, după cum urmează: a) accentuarea deficitului. Prețurile de export scad, iar cele de import cresc. În consecință, pentru un volum de schimburi constant, veniturile obținute din exporturi se diminuează, cheltuielile pentru importuri cresc și deficitul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
activității, după cum urmează: a) accentuarea deficitului. Prețurile de export scad, iar cele de import cresc. În consecință, pentru un volum de schimburi constant, veniturile obținute din exporturi se diminuează, cheltuielile pentru importuri cresc și deficitul exterior se adîncește; b) efectul inflaționist. Dacă prețul produselor importate crește și dacă acestea din urmă constituie o parte deloc neglijabilă a cheltuielilor interne, atunci ele exercită o presiune de creștere a nivelului general al prețurilor. Materiile prime și bunurile intermediare importate intră în prețul a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
incita întreprinderile la ridicarea prețurilor interioare. Anumite prețuri ale bunurilor de consum importate cresc în mod direct. Cînd lucrătorii iau cunoștință despre această inflație importată, este posibil ca ei să revendice o creștere a salariilor nominale, ceea ce va accentua tendința inflaționistă. Devaluarea poate deci favoriza o inflație prin costuri. Ameliorarea competitivității-preț obținută prin devaluare riscă atunci să fie contrariată printr-o creștere a prețurilor produselor exportabile; c) încetinirea activității. Creșterea facturii importurilor reprezintă o lovitură dată puterii de cumpărare naționale. O
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
evita efectele perverse ale devaluării ține de amploarea și de rapiditatea efectului de competitivitate-preț asupra fluxurilor schimburilor. Dacă volumul exporturilor crește, iar volumul importurilor se diminuează rapid, deficitul se reduce, factura importurilor nu mai crește sau crește ușor, iar efectele inflaționiste și depresive menționate mai sus rămîn limitate. Chestiunea elasticității-preț a importurilor și a exporturilor este deci determinantă. 18.3.2.2. Curba în formă de "J" Observarea empirică a efectelor unei devaluări conduce adesea la un anumit pesimism. Într-adevăr
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sunt cele care se adaugă la riscurile de bază ale firmelor, ele regăsindu-se În probabilitățile de rambursare a creditelor obținute de la unitățile creditoare cauzate de rezultatele ineficiente ale activității desfășurate care conduc la imposibilitatea rambursării creditelor printr-o evoluție inflaționistă, neprevăzută, a nivelului dobânzilor, fără corelație În sfera de activitate desfășurată. 2. După dimensiunea riscurilor sau din punctul de vedere al nivelului la care se pot situa riscurile În raport de factorii probabili estimați ce le-ar putea genera: a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
raporta, de asemenea, serviciul datoriei externe la P.I.B., exporturi totale sau populație. 56. Deficitul primar. Se calculează ca diferență Între deficitul total și serviciul datoriei publice. Acest indicator este indicat să se calculeze mai ales În cazul unor medii economice inflaționiste cu deficite bugetare mari și arată povara datoriei publice asupra bugetului de stat. 57. Ponderea datoriei externe În rezervele naționale. Arată raportul ce există Între datoria externă angajată de un stat și lichiditățile internaționale al țării gazdă (apreciată În primul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
doar pe piața țării În care s-a investit ci și posibilitățile de export pe piețele cu potențial de consum mare ale țărilor vecine. Posibilitate de accesare facilă a pieței de Împrumut și nivelul ratei dobînzii la credite oferite; Tempourile inflaționiste Aspectele tehnice și tehnologice cuprind următoarele: Posibilități de implantare a noilor Întreprinderi, noilor utilaje, soluțiilor tehnologice și organizatorice de vîrf; Amplificarea folosirii capacităților de producție existente; Fabricarea noilor produse sub noua marcă, mai cunoscută pe piața internațională; Gradul de absorbție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
altele. În practică, globalizarea financiară a mărit pr esi unea asupra majori tății guvernelor lumii de a adopta o politică m one tară strictă, pe plan in tern, din moment ce țările considerate a fi pre dis puse la politici monetare interne „inflaționiste“ beneficiază, de regulă, de o primă de risc impusă la împrumuturile contractate, pentru a compensa in ves titorii, în cazul unei potențiale inflații viitoare . Pe o piață de capital globală în curs de li beralizare, există numeroase astfel de presiuni
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
d e capital a făcut impo sibil de controlat oferta de monedă în țările a fec tate de criză. În condițiile în care intrările de fonduri nu au contribuit l a o creștere a productivității, rezultatul a fost o presiune inflaționistă. Ca răs puns, guvernele s-au axat pe controlul inflației și au adoptat o politică de stabilitate a cursului de schimb, care, însă, a accentuat tendința de supraevaluare. Acest trend a devenit, rapid, nesustenabil, deoarece țările respective nu dispuneau de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
primele de lichiditate la oblig ați unile indexate. Prin efec tele pesimiste, acești factori au limitat, astf el, utilitatea pe termen lung, a pragu lui de rentabilitate a ratei inflației, care a fos t considerat un indica tor al anticipațiilor inflaționiste (graficul n r. 4.8., panelul din dreapta). Atât piețele de credit, cât și cele de capital s-au recuperat, în noul an, ca urmare a acțiunilor de politică monetară . D e exemplu, o încercare de revenire a unei piețe cu probleme
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mare decât cel indicat. Diferențele de dobândă au început să crească, î nsă autoritățile europene au reacționat lent, deoarece statele membre aveau opinii diferite. Germania, afectată de două episoade de inflație ga lopantă, era reticentă la orice acumulare de presiuni inflaționiste; Fran ța și celelalte țări erau mai dispuse să își arate solidaritatea. Din moment ce Germania se îndrepta spre alegerile electorale, nu a dorit să acțion eze în acest sens. și nimic nu putea fi făcut fără Germania. Astfel, criza din Gr
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
o piață de capital, ea însăși factor de criză când se manifestă prin supraevaluarea titlurilor mobiliare. Cauzalitatea simplă a unei crize financiare: ar trebui citită: Aceste tendințe sunt potențate de faptul că orice "boom" economic este purtătorul unui mare potențial inflaționist. În fine, amplitudinea crizelor este un atribut al acestora, care ridică semne de întrebare și pune în discuție regimul de urgență al problematicii crizelor financiare. Se apreciază că impactul crizelor din deceniile IX și X, asupra grupului de țări ale
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
30) Religia și secularizarea (32) Lumea Nouă: sensurile noii modernități (34) Europa reformată în Vest (35) Ortodoxia în Est. Noul capitalism (37) "Personalitatea modernă" între model și realitate (39) 1964: Schimbări de sens în România (41) Un avertisment liberal: "societatea inflaționistă" (46) Variabile necesare înțelegerii modernității (47) Modernitate, modernism, modernizare și compusele lor (49) Avangarda (52) Hipermodernitatea (53 Teoria modernizării (55) Variante de economie mixtă (62) Teoria dependenței (66) Capitolul 2. Crizele lumii moderne / 71 Schimbări și constante sociale după 1989
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Europa reformată" și "Ortodoxia". Le-am regăsit în "personalitatea modernă", iar "Declarația din 1964" rămâne o schimbare ce s-a finalizat prin revenirea treptată în Lume, din 1990 încoace. Alte sugestii am dobândit din exercițiile propuse cu "economia mixtă", "societatea inflaționistă", morfologiile "avangardei" și "hipermodernității". Toate rămân fenomene față de esență, ca și cele două teorii (ipoteze) rivale, direct legate de tema cercetată "teoria modernizării" și "teoria dependenței". Ca proces, modernitatea trece și prin momente mai critice, și atunci fie societatea ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
plecarea rușilor din țările lor. Cum intuiam și cum documentau autori ca Soljenițân prin 1973, "lupta de clasă" a continuat în lumea socialistă și după "desființarea exploatării". În alte forme, violența revine și în tranziția spre capitalismul târziu și societatea inflaționistă prin șomaj și pensionări anticipate, falimente, emigrări forțate. Sunt apoi diferite forme de conflicte între generațiile de oameni cu oarecare vechime în vechea societate și noile generații care nu știu prea multe despre trecut și care sunt încredințate că acel
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pentru drepturile omului din Libia, primit în anul 2002, au trecut neobservate în atmosfera socio-politică tot mai încordată de "ciocniri ale civilizațiilor" (S.P: Huntington, 1993), neacceptate de alți intelectuali din Occident, atrăgătoare uneori pentru estici. Un avertisment liberal: "societatea inflaționistă" Spre deosebire de cei doi "marxiști", aflați mereu în reconstrucții intelectuale, francezul Bertrand de Jouvenel (1903-1987), mai oscilant ideologic în anii războiului, susținea că Europa postbelică, îndeosebi a celor din Piața Comună, s-a schimbat pozitiv între 1945-1973 (anul intrării Angliei în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în Cartea albă (1944) a guvernului britanic prezidat de W. Churchill, stabilea asigurarea suficienței cererii globale diminuând pe toate căile șomajul; a doua idee se referea la cheltuieli continue de investiții; a treia, la evitarea crizei de lichidități. Accentuarea fenomenului inflaționist a fost atenuată cu ideea lui J. Schumpeter din 1939, conform căreia pe termen lung, capitalismul are tendința scăderii prețurilor pentru că se ridică nivelul de calificare a forței de muncă și, implicit, cresc veniturile (contrar poziției lui Marx), care pot
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
autohtone, prin paleta îmbogățită de traduceri, cu posturi de radio pentru români, precum și de libertatea de mișcare pe glob, întregite mereu din 1990 încoace cu alte drepturi. Când privim și pe alte laturi realitatea, constatăm că ea prezintă și fenomene inflaționiste, generatoare de tensiuni ori conflicte mai mari. Țara și oamenii ei depind mereu de valori, adesea convertite în cantități excedentare de bani. Intervin apoi dezechilibrele naturii. Dezastre de genul cutremurelor cu și fără tsunami, inundații ori secete, epidemii apar mereu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]