979 matches
-
al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp, sere și solarii, atacând tomatele și pătlăgelele vinete. Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe tulpini, lăstari, inflorescențe și flori. Adulții înțeapă și sug sucul celular. Când atacul apare imediat după plantarea răsadurilor, plantele se ofilesc și se usucă. La atacuri mai tardive, plantele se dezvoltă lent, iar producția este diminuată cu 8 - 10 % (fig. 19) Pragul economic
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la cea de-a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și ecologie. Prezintă o generație la 45 ani și iernează ca adulți și larve în diferite vârste în sol. În condițiile țării noastre, adulții apar în lunile mai sau iunie și au o activitate nocturnă. Uneori, apar și ziua pe inflorescențele de umbelifere. Ei se hrănesc cu polenul diferitelor plante din flora spontană și cultivată pentru a ajunge la maturitate sexual. Adulții sunt deosebit de sensibili la uscăciune și la temperature mai mari de 250 C. După împerechere, femelele depun ouăle în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
larvele. Este un dăunător polifag, ce atacă plante din familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice, plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor de umbelifere și graminee. Atacă preferențial castraveții și pepenii verzi, începând din momentul germinării semințelor și până la apariția plantulelor la suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la cea de-a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug sucul celular, din care cauză frunzele se îngălbenesc și se usucă (fig. 37). Când atacul se manifestă pe frunzele de la vârful plantelor, acestea se strâng, din cauză că, combaterea păduchilor devine foarte dificilă. Atacă și florile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă adulții și larvele, care se hrănesc cu sucul cellular din țesuturi. Atacă umbeliferele din flora spontană și de cultură. Este frecventă la morcov, mărar, pătrunjel, păstârnac, țelină. Se localizează pe frunze, inflorescențe, flori și semințe. Datorită atacului se produce depigmentarea țesuturilor, avortarea florilor, șiștăvirea boabelor. În loturile semincere produce pagube de 2 - 8 %. Măsuri de prevenire și combatere. Măsuri preventive: - strângerea resturilor vegetale rămase în camp după recoltare și arderea lor; - arătura
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ce știu eu despre „cha-no-yu”. Astfel, am început a-i povesti cum că, cu mulți ani în urmă, mă impresionase acest „ceremonial” când am citit romanul „Shogun” de J. Clavell: “Mai întâi ea cercetase aranjamentul floral al soțului ei. Alesese inflorescența unui singur trandafir sălbatic și pusese o singură perlă de apă pe frunza verde, apoi așezase pietre roșii. Vine toamna, sugerase el cu ajutorul florii, vorbind cu ajutorul florii. Nu plânge pentru timpul descreșterii, anotimpul morții, când pământul începe să doarmă; bucură
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
durată. Schimbarea perspectivei temporale, de la imperfectul durativ la prezentul mitic, marchează cu precizie ruptura de nivel ontologic, provocată de gestul ritual al culegerii. Metafora florală pentru fata de măritat, întâlnită în orațiile de nuntă integrează tânăra până la identitate în lumea inflorescențelor: „Grele ploi că mi-or ploiatu/ Rouriță romaniță/ Lunci dalbe o năroiat;/ Pân noroi flori or crescut./ Dar la flori cine-mi șădea?/ O rujiță, fată dalbă” (Zam - Hunedoara). Imaginea plantelor crescute din noroiul genezei conține într-o sinteză maximă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împărat, fiindcă reprezintă perechea cu puteri mitice complementare fecioarei. La nivel pragmatic, dacă facem legătura cu grădina emblematică a fetei de măritat, florile minunate crescute parcă din chiar trupul ei spun pețitorilor că pot veni, fiindcă tânăra știe să cultive inflorescențe deosebite. Vegetația și viața însăși au nevoie de fecioară să readucă din imemorial puterea de a rodi, fiindcă doar femeia cunoaște taina germinării. La nivel social, doar fata care este vrednică să facă florile să crească frumos și să folosească
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
momentului în care puterea lor taumaturgică și magică este în pârg. În colindele tip IV, Portretul fetei frumoase, apele retrase (la porunca fetei, în alte texte ceremoniale) lasă în urmă un sol proaspăt a cărui fertilitate maximă este figurată prin inflorescențe: „Vîntu-i lin bătutu-ș-au,/ Brîndușița fetelor!/ Nori negri scornitu-s-au,/ Grele ploi plouatu-și-au,/ Brîndușița fetelor!/ Câmpii dalbi spălatu-și-au./ Flori frumoase răsărea,/ Fete la flori că-mi ieșea,/ Îmi ieșea, îmi culegea,/ În mănunchi le-nmănunchea,/ În vârste le vârstuia,/ În chite le
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vizibile și emoționante surprinse cu o adâncă sensibilitate de ochiul poetului: "Tinerilor, voi suavi lungani, Existența voastră cea melodioasă Iscălește farmecul acestor ani, Pâinea parc-o face mai gustoasă." (Nichita Stănescu) Dar aveau o perioadă de magnificență uluitoare în momentul inflorescenței estivale. Dacă Lazăr cel plâns și îngropat de patru zile ar fi fost adus aici, în această pădurice mirobolantă, în mod cert nu s-ar mai fi apelat la serviciile Fiului Domnului pentru resuscitarea lui, ci în parfumul amețitor al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sale. A pus-o cu ghiveciul ei nutritiv într-o sticlă de plastic de doi litri tăiată la capătul de sus. Abia îmbobocită, în timpul celor 36 de ore cât am călătorit, la căldura din vagon s-a dezvoltat, oferind o inflorescență foarte bogată și un parfum pătrunzător, ce s-a răspândit în tot vagonul în care mă aflam. Câte persoane feminine n-au apreciat floarea, conduse sigur de mirosul specific al acestei zambile albastre, ca ochii soției mele, care avea o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
jubilație generală. E drept că, în această ambianță, întrebările filosofice se estompau și mirările păleau. În acea vreme locuiam într-o vie mărginită de o mulțime de arbuști în care, în Secare zi, în preajma Paștelui, se petreceau micile explozii de inflorescențe care îmi umpleau sufletul de încântare. Între rândurile de vie înfloreau (toți odată, în aceeași zi) toporașii, iar lumina strălucea cu o intensitate care nu-mi scăpa; în spatele acestor minuni știam, din auzite, și "simțeam" că acționează o forță supranaturală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bună. De exemplu, Texas Instruments și-a folosit poziția dominantă În domeniul circuitelor integrate și al microprocesoarelor pentru a se angaja În industria ceasurilor, a jucăriilor și a microinformaticii. Dezvoltarea multor firme, În special japoneze, are la bază dezvoltarea strategiilor inflorescenței tehnologice (grappes technologiques). Bazându-se pe un ansamblu de tehnologii generice, aceste firme și-au creat un potențial tehnologic și industrial propriu, solid și coerent, pe care Îl valorifică prin produse foarte diverse pe piețe variate. Strategiile tehnologice ale firmelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
3 linguri de ulei, 3 linguri de zahăr și 250 g făină. Se pun toate ingredientele într-un vas de plastic și se amestecă bine cu telul sau cu mixerul. După ce le-am bătut, adăugăm florile de la șapte sau opt inflorescențe, iar după ce le-am copt, le ungem cu un gem acrișor, după care le așezăm pe un platou, apoi, la final, le ornăm cu puțină frișcă. COMPOT DE RABARBAR Se pun la fiert 3 litri de apă cu 600
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Pe alocuri, exasperarea se precizează sub chipul unei agresivități oarbe a fiecărui om în raport cu semenii săi: "soarele devasta pieptul unui tînăr celebru/ singur eu n-aveam cui da dreptate/ cînd fiecare eram o armă în mîna celuilalt" (Singur eu). În inflorescența poeziei se înfige fatalitatea unei lumi glaciale: "cum înfloresc poeții la mesele de lut/ cu gheața lumii pururi înfiptă în meninge" (Cu gheața lumii pururi). Ar fi prea simplu (cu toate că adevărat!) să caracterizăm poezia lui Dorin Tudoran drept una politică
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
un fluier de argint. În partiția a doua, în mijloc, pe fond roșu, se află un cocoș orientat spre dreapta, de aur. Partiția a treia, stânga, în câmp de argint, are o ramură verde de gorun, așezată în bandă, cu inflorescența neagră spre stânga. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Fluierul de argint simbolizează tradiția folclorică a zonei. Cocoșul de aur este simbolul temerității, vigilenței și belșugului. Ramura verde de gorun
HOTĂRÂRE nr. 1.759 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]
-
albinele le colectează, le transforma, combinându-le cu substanțe proprii specifice, le aduna, le deshidratează, le depozitează și le lasă în faguri pentru a se matura. 2. Principalele tipuri de miere sunt următoarele: 2.1. în funcție de origine: a) miere din inflorescență sau miere din nectar - mierea obținută din nectarul plantelor; ... b) miere din secreție zaharoasă - mierea obținută în special din excrețiile insectelor care se hrănesc prin sucțiune din plante (Hemiptera) pe secțiunile vii ale plantelor sau din secrețiile secțiunilor vii ale
NORME din 11 august 2003(*actualizate*) privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile şi compoziţia mierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152160_a_153489]
-
pe piața ca miere sau când se utilizează în orice produs destinat consumului uman, mierea trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici privind compoziția: 4.1. Conținutul în zaharuri 4.1.1. Conținutul de fructoza și glucoza (suma celor doua) - mierea din inflorescență minimum 60g/100g - mierea din secreție zaharoasă, amestecuri de miere din secreție zaharoasă și miere din inflorescență minimum 45g/100g 4.1.2. Conținutul de zaharoza - în general maximum 5g/100g - salcâm fals (Robinia pseudoacacia), lucerna (Medicago sativa), Menzies �� Banksia
NORME din 11 august 2003(*actualizate*) privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile şi compoziţia mierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152160_a_153489]
-
îndeplinească următoarele caracteristici privind compoziția: 4.1. Conținutul în zaharuri 4.1.1. Conținutul de fructoza și glucoza (suma celor doua) - mierea din inflorescență minimum 60g/100g - mierea din secreție zaharoasă, amestecuri de miere din secreție zaharoasă și miere din inflorescență minimum 45g/100g 4.1.2. Conținutul de zaharoza - în general maximum 5g/100g - salcâm fals (Robinia pseudoacacia), lucerna (Medicago sativa), Menzies �� Banksia (Banksia menziesii), French honeysuckle (Hedysarum), eucalipt (Eucalyptus camadulensis), leatherwood (Eucryphia lucida, Eucryphia milliganii), Citrus sp. maximum 10g
NORME din 11 august 2003(*actualizate*) privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile şi compoziţia mierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152160_a_153489]
-
albinele le colectează, le transforma, combinându-le cu substanțe proprii specifice, le aduna, le deshidratează, le depozitează și le lasă în faguri pentru a se matura. 2. Principalele tipuri de miere sunt următoarele: 2.1. în funcție de origine: a) miere din inflorescență sau miere din nectar - mierea obținută din nectarul plantelor; ... b) miere din secreție zaharoasă - mierea obținută în special din excrețiile insectelor care se hrănesc prin sucțiune din plante (Hemiptera) pe secțiunile vii ale plantelor sau din secrețiile secțiunilor vii ale
NORME din 25 august 2003(*actualizate*) privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile şi compoziţia mierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152162_a_153491]
-
pe piața ca miere sau când se utilizează în orice produs destinat consumului uman, mierea trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici privind compoziția: 4.1. Conținutul în zaharuri 4.1.1. Conținutul de fructoza și glucoza (suma celor doua) - mierea din inflorescență minimum 60g/100g - mierea din secreție zaharoasă, amestecuri de miere din secreție zaharoasă și miere din inflorescență minimum 45g/100g 4.1.2. Conținutul de zaharoza - în general maximum 5g/100g - salcâm fals (Robinia pseudoacacia), lucerna (Medicago sativa), Menzies Banksia
NORME din 25 august 2003(*actualizate*) privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile şi compoziţia mierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152162_a_153491]
-
îndeplinească următoarele caracteristici privind compoziția: 4.1. Conținutul în zaharuri 4.1.1. Conținutul de fructoza și glucoza (suma celor doua) - mierea din inflorescență minimum 60g/100g - mierea din secreție zaharoasă, amestecuri de miere din secreție zaharoasă și miere din inflorescență minimum 45g/100g 4.1.2. Conținutul de zaharoza - în general maximum 5g/100g - salcâm fals (Robinia pseudoacacia), lucerna (Medicago sativa), Menzies Banksia (Banksia menziesii), French honeysuckle (Hedysarum), eucalipt (Eucalyptus camadulensis), leatherwood (Eucryphia lucida, Eucryphia milliganii), Citrus sp. maximum 10g
NORME din 25 august 2003(*actualizate*) privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile şi compoziţia mierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152162_a_153491]
-
albinele le colectează, le transforma, combinându-le cu substanțe proprii specifice, le aduna, le deshidratează, le depozitează și le lasă în faguri pentru a se matura. 2. Principalele tipuri de miere sunt următoarele: 2.1. în funcție de origine: a) miere din inflorescență sau miere din nectar - mierea obținută din nectarul plantelor; ... b) miere din secreție zaharoasă - mierea obținută în special din excrețiile insectelor care se hrănesc prin sucțiune din plante (Hemiptera) pe secțiunile vii ale plantelor sau din secrețiile secțiunilor vii ale
NORME din 3 septembrie 2003(*actualizate*) privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile şi compoziţia mierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152164_a_153493]