982 matches
-
8 cm lungime, cu margini serate. Atât trunchiul cât și crenguțele, respectiv frunzele sunt acoperite cu excrescențe asemănătoare părului animalelor. Florile sunt mici, de circa 1-2 cm, galbene, având corola formată din cinci sepale și cinci petale, fiind grupate în inflorescențe de 3 până la 12 flori. Rosia are un pH acid de 5,5. Cuvântul "tomată", respectiv toate variantele sale din spaniolă, engleză și alte limbi, este un cuvânt derivat din limba populațiilor mezo-americane Nahua: "tomatl". Numele științific al plantei, care
Roșie () [Corola-website/Science/308106_a_309435]
-
primejdie). Data de 5 noiembrie a fost declarată Ziua Națională a Florei și Faunei. În Indonezia se întâlnesc de asemenea din belșug plante tropicale, inclusiv renumita "Rafflesia arnoldi", cea mai mare floare din lume și "Amorphophallus tatinum", cea mai mare inflorescență a genului. Indonezia are o climă ecuatorială. Între lunile noiembrie și martie musonul nordic suflă dinspre China și Oceanul Pacific, iar între lunile mai și septembrie musonul sudic suflă dinspre Oceanul Indian și Australia. De obicei ploile sunt abundente (150-500 cm) pe
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
pufoase și au o culoare gri-gălbuie, dau un aspect de fum în jurul plantei. Fructul este drupă mică, cu o singură sămânță. Deși clasificate anterior în genul "Rhus", în prezent se disting de plantele din aceste gen prin frunzele simple și inflorescențele pufoase. Scumpia americană ("Cotinus obovatus", sin. "Rhus cotinoides") este nativă regiunii sud-estice ale Statelor unite ale Americii, din Tennessee pânp în Alabama și Texas. Este o plantă mai mare, devenind în mod frecvent arbore mic, cu o înălțime de 10-12
Scumpie () [Corola-website/Science/313042_a_314371]
-
mare, devenind în mod frecvent arbore mic, cu o înălțime de 10-12 m și trunchi de 25 cm diametru. Frunzele sunt de asemenea mai mari, 6-13 cm lungime; culoarea frunzelor din timpul toamnei este mai puternică decât la speciile eurasiatice. Inflorescențele sunt însă mai rare decât în cazul "C. coggygria". Scumpiile, îndeosebi "C. coggygria", sunt populare ca arbuști de grădină. Câteva soiuri cu frunze purpurii sau bronz ale speciei "C. coggygria" au fost selectate, având inflorescențe roz pal și frunze contrastante
Scumpie () [Corola-website/Science/313042_a_314371]
-
puternică decât la speciile eurasiatice. Inflorescențele sunt însă mai rare decât în cazul "C. coggygria". Scumpiile, îndeosebi "C. coggygria", sunt populare ca arbuști de grădină. Câteva soiuri cu frunze purpurii sau bronz ale speciei "C. coggygria" au fost selectate, având inflorescențe roz pal și frunze contrastante, purpurii-negre; cele mai comune din comerț sunt 'Notcutt's Variety' și 'Royal Purple'. Dacă sunt plantate împreună, aceste două soiuri produc hibrizi. Cultivarea se face pe soluri uscate, nefertile, care mențin o creștere slabă și
Scumpie () [Corola-website/Science/313042_a_314371]
-
sud-vestul Paraguayului, zonele muntoase din Columbia și în special în bazinul fluviilor Amazon, Rio Negro și Orinoco. Se poate recunoaște ușor după coaja slab colorată în roz. Are rădăcina negricioasă (galbenă in interior), tare și rezistentă. Frunzele sunt ovale lanceolate, inflorescența ca un ciorchine. Florile mici și albe au un miros puternic, înțepător, asemănător iasomiei. Coaja și lemnul sunt considerate de secole ca fiind unele dintre cele mai bune medicamente ale indienilor sud-americani. Lemnul său foarte tare este renumit ca „lemn
Muira Puama () [Corola-website/Science/329437_a_330766]
-
care atrag atât prin înfățișarea lor cât și prin miros, gust, textură, asigurând-și astfel perpetuarea speciei. Alte părți ale plantelor care mai sunt mâncate pe post de aliment mai sunt: frunzele (ex. la pătrunjel), tuberculii (ex. la cartof) sau inflorescențele (ex. la conopidă). Animalele pot fi folosite ca mâncare fie direct, prin carnea lor, fie indirect prin produsele pe care le elaborează. Carnea este produsul luat direct de la animale, pe când produsele luate indirect de la animale sunt laptele, ouăle de la păsări
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
În ultima perioadă i se mai spune "Crâmpoșie veche", "Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde, ușor cafeniu, striat, scămos. Inflorescența este cilindro-conică, de mărime mijlocie spre mare, adesea aripată. Floarea este hermafrodită normală funcțional femelă. Staminele în număr de 5 sau 6 sunt mici, cu tendința de recurbare. Ovarul are 2-3 loji cu 4-6 ovule, este bombat, stilul este gros
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
anuale și perene, mai rar plante lemnoase, tulpina și frunzele acoperite cu perișori aspri, frunzele stipelate așezate altern cu limbul întreg,fără stipele. Florile bisexuate, cu periant dublu, actinomorfe,rareori zigomorfe pentamere, mai rar tetra-hexa mere, tetraciclice, sunt grupate în inflorescențe cima unipare scorpioida. Caliciul gomosepal, însă sepalele concresc doar la bază. Corola gamopetala, tubulară poate avea diferit gradul de deschidere: campanulata, sub formă de palnie, sau tubul și lobii corolei formează un unghi de 90 de grade. Intrarea în tubul
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
un timp cercetarea, ca un botanist autodidact, a vegetației abundente, în mare parte necontrolată și incontrolabilă. Ce fel de cercetări „științifice“ făceam? Inventariam speciile de plante, făceam „recensământul“ în interiorul speciei, urmăream ritmurile de creștere, intensitatea clorofilei, anvergura frunzelor și a inflorescențelor, măsuram înălțimea copacilor, grosimea lor, circumferința coroanei, apreciam felul de a fi, stilul, estetic sau nu, comportamentele în timpul ploii și al furtunii, încercam să percep secreta mișcare interioară, ascultând, cu urechea lipită de trunchi, sunetul, muzica de dincolo de coajă. Pe
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
la fiecare soi descrierea se referea la toate organele viței de vie în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație. Unele dintre aceste organe sunt mult mai greu accesibile pentru a fi cercetate (exemplu: rădăcina) sau au perioadă scurtă de existență (inflorescența, floarea) în timp ce altele, cum este frunza poate fi studiată de la dezmugurit până la încheierea perioadei de vegetație, în diferite stadii biologice de dezvoltare (frunza tânără, adultă) și chiar prin herborizare. Majoritatea schemelor de descriere a soiurilor de viță de vie au
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
astăzi în cultură ca și variabilitatea fenotipică foarte pronunțată, face dificilă descrierea și recunoașterea acestora. Aceasta se manifestă în principal la nivelul caracterelor morfologice ale principalelor organe vegetative ale viței de vie și anume: frunza, lăstari și coarde, floarea și inflorescența, struguri, boabe și semințe, fiind influențată de specificul genetic al soiurilor dar și de influența condițiilor de mediu și intervenția omului. 1. Frunza este principalul organ vegetativ al viței de vie care întrunește cele mai numeroase și importante caractere fenotipice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar mai multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un caracter genetic specific de soi și poate fi foarte slabă (Sultanină
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar mai multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un caracter genetic specific de soi și poate fi foarte slabă (Sultanină), mijlocie (Trebbiano) și foarte ridicată (Carignane, Chasselas
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar mai multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un caracter genetic specific de soi și poate fi foarte slabă (Sultanină), mijlocie (Trebbiano) și foarte ridicată (Carignane, Chasselas). 5. Floarea. Se examinează tipul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru fiecare soi a unei fișe cu mai multe coloane numerotate cu cifre romane de la I la XXV, în care coloanele I - VIII corespund caracterelor fenotipice ale frunzei, coloanele IX - XIII caracterele bobului, coloanele XIV -XVIII celor ale strugurelui și inflorescenței, iar coloanele XIX - XXV cuprind informații generale despre și privind originea, utilizarea, răspîndirea soiului Această metodologie nu și-a găsit aplicații în practică fiind foarte greu de folosit. Un alt concept folosit pentru determinarea soiurilor a fost sistemul fișelor perforate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vigoarea de creștere a butucului, măsurătoarea realizându-se pe diametrul maxim al internodiilor. 6. Floarea (tipul florii) (cod OIV 151; UPOV 56; IBPRG 4.2.1.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
florii) (cod OIV 151; UPOV 56; IBPRG 4.2.1.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
efectuează în timpul înfloritului, notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență). 7.2. Numărul de inflorescențe pe lăstar (cod OIV 153; UPOV -; IBPRG
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]