1,186 matches
-
nu cred că orientarea sexuală intră în personalitatea umană, ori poate fi la alegerea cetățenilor. Ne naștem bărbați și femei, iar ceilalți sunt excepții și trebuie abordați ca atare. Și asta pentru că, așa cum spun unii juriști, societatea trebuie apărată de infracționalitate care poate lua multe forme, chiar și cea de pervertire sexuală, inclusiv prin hărțuire, fenomen cu grave repercursiuni pe termen lung asupra natalității și evoluției vieții, în general, a întregului popor. Am servit țara noastră toată viața, sunt un mare
DESPRE RAIUL PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342917_a_344246]
-
un ecou despre țara sa, nici cât a mia parte din ce ecou produce un infractor țigan în afara țării. Și ne întrebăm cu naivitate, de ce suntem noi românii apreciați ca țigani. Pentru că ei și numai ei se fac cunoscuți prin infracționalitate, iar noi suntem numiți în actul de identitate la naționalitate cu un singur „ R ”. Poate a fost o scăpare? Referință Bibliografică: Viitorul RROM-ANIEI / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 609, Anul II, 31 august 2012. Drepturi de Autor
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
efectuat și prin intermediul centrelor și punctelor comune de contact. (3) Centrele și punctele comune de contact care funcționează în baza documentelor internaționale prevăzute la alin. (1) : a) sprijină operațiunile comune desfășurate în zonele de frontieră; ... b) contribuie la analiza infracționalității transfrontaliere specifice zonei de frontieră; ... c) transmit analiza prevăzută la lit. b) către CCPI în vederea valorificării în cadrul Comitetului; ... d) îndeplinesc responsabilitățile stabilite în sarcina lor prin documentele prevăzute la alin. (1) . ... ... 3. Cooperarea polițienească în cazul evenimentelor majore
LEGE nr. 51 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297014]
-
legal existente Cadrul legal național Cadrul legal internațional Organizația Națiunilor Unite Consiliul Europei Uniunea Europeană Analiza contextului și definirea problemelor Analiza problemei Identificarea și operaționalizarea problemelor vizate de SNPR Prioritățile SNPR Scopul, obiectivele generale și specifice Obiectiv general 1 - Prevenirea infracționalității la nivelul populației generale Obiectiv specific 1.1 - Colectarea și centralizarea datelor relevante pentru stabilirea tendințelor criminalității la nivel național Obiectiv specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității Obiectiv specific 1.3 - Implementarea unor programe pentru prevenirea comportamentelor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Scopul, obiectivele generale și specifice Obiectiv general 1 - Prevenirea infracționalității la nivelul populației generale Obiectiv specific 1.1 - Colectarea și centralizarea datelor relevante pentru stabilirea tendințelor criminalității la nivel național Obiectiv specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității Obiectiv specific 1.3 - Implementarea unor programe pentru prevenirea comportamentelor infracționale în cadrul unităților de învățământ și la nivel comunitar și instituțional Obiectiv general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 2.1: Îmbunătățirea colaborării între instituții, în vederea asigurării
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la nivel național Obiectiv specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității Obiectiv specific 1.3 - Implementarea unor programe pentru prevenirea comportamentelor infracționale în cadrul unităților de învățământ și la nivel comunitar și instituțional Obiectiv general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 2.1: Îmbunătățirea colaborării între instituții, în vederea asigurării sprijinului de specialitate pentru prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 2.2: Creșterea nivelului de informare a specialiștilor pentru identificarea riscului infracțional la nivelul grupurilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
programe pentru prevenirea comportamentelor infracționale în cadrul unităților de învățământ și la nivel comunitar și instituțional Obiectiv general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 2.1: Îmbunătățirea colaborării între instituții, în vederea asigurării sprijinului de specialitate pentru prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 2.2: Creșterea nivelului de informare a specialiștilor pentru identificarea riscului infracțional la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv general 3 - Prevenirea reiterării comportamentului infracțional în cazul persoanelor sancționate cu măsuri sau pedepse neprivative de libertate Obiectiv
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Obiectiv specific 2.2: Creșterea nivelului de informare a specialiștilor pentru identificarea riscului infracțional la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv general 3 - Prevenirea reiterării comportamentului infracțional în cazul persoanelor sancționate cu măsuri sau pedepse neprivative de libertate Obiectiv specific 3.1 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel comunitar Obiectiv specific 3.2 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel societal Obiectiv general 4 - Prevenirea reiterării comportamentului infracțional la persoanele sancționate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
general 3 - Prevenirea reiterării comportamentului infracțional în cazul persoanelor sancționate cu măsuri sau pedepse neprivative de libertate Obiectiv specific 3.1 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel comunitar Obiectiv specific 3.2 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel societal Obiectiv general 4 - Prevenirea reiterării comportamentului infracțional la persoanele sancționate cu măsuri sau pedepse privative de libertate Obiectivul specific 4.1 - Prevenirea recidivei la minori și tineri față de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Uniunea Europeană UNODC - Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate Introducere Recidiva este un fenomen complex care implică atât factori personali, precum valori, abilități, motivație, educație, cât și factori socio-culturali, precum suport social, atitudini pro sau anti-sociale, stigmatizări, normalizarea infracționalității în anumite subculturi ori economici, cum ar fi statutul socio-economic și resursele materiale pentru întreținere. Potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
acestei cercetări, că profilul persoanelor care reiterează comportamentul infracțional este conturat de următorii factori: proveniența din familii disfuncționale, săvârșirea de fapte penale din copilărie, abandonarea școlii și consumul de substanțe*1) interzise sau alcool. Prin urmare, orice programe de prevenție a infracționalității și/sau a recidivei în România trebuie să țintească acești predictori. *1) Se va utiliza generic expresia abuz/consum "de substanțe", referindu-ne la definiția stabilită de American Psychiatric Association. (2016). DSM-5 TR, Manual de Diagnostic și Clasificare Statistica a Tulburărilor Mintale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
proces extrem de complex*2). Potrivit studiilor psihologice, sancțiunea penală nu este un mecanism suficient pentru a opri comportamentul infracțional. Oricât de tentați am fi să ascultăm vocile opiniei publice care solicită pedepse mai mari în speranța că acestea ar reduce infracționalitatea, datele arată contrariul. *2) În Marea Britanie, rata generală a recidivei a fost de 25.5%, pentru perioada ianuarie-martie 2020, aproximativ 22.000 din 85.000 de infractori comițând o nouă infracțiune (sursa https://www.gov.uk/government/statistics/proven-reoffending- statistics-january-to-march-2022/proven-reoffending-statistics-january-to-march-2022). În Norvegia, rata recidivei a scăzut cu 50%
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
țintele implicite ale SNRSPPL 2020-2024 a fost elaborarea și promovarea unor măsuri pentru reducerea recidivei. "Coordonatele statistice privind diminuarea ponderii deținuților recidiviști, în populația penitenciară, coroborate cu informațiile relevante pentru contextul național general, susțin continuarea politicilor publice promovate pentru scăderea infracționalității și creșterea gradului de siguranță comunitară, în rândul cărora se înscrie și implementarea SNRSPPL. Acest document își propune să fundamenteze și să consolideze abordarea sistematică și integrată trans-instituțională, astfel încât persoanele private de libertate să beneficieze de suportul necesar procesului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
publice locale în acțiuni strategice multiple fac de asemenea dificilă mobilizarea acestora în procesul de desistare și reintegrare socială la nivel comunitar, deși acesta este momentul zero și esențial al vieții post-liberare și al acțiunilor de prevenire a recăderii în infracționalitate. *6) A se vedea p. 14. Rolul comunității locale, ca interfață a serviciilor comunitare de asistență socială, în reintegrarea socială a persoanelor liberate din penitenciar a fost subliniat în multiple rânduri, inclusiv în Studiul integrat privind cauzele recidivei, coordonat de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
protecție specială, respectiv plasament; 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool și 26% au avut măcar un părinte cu cazier judiciar. Toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, prin abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile cu o probabilitate ridicată de comitere a unor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
un impact negativ economic și din perspectiva costurilor suplimentare legate de victime și daunele cauzate de infracțiuni. Acestea pot include costuri medicale, costuri legate de repararea pagubelor materiale și costurile asociate îngrijirii victimelor. Comunitățile locale pot fi afectate prin creșterea infracționalității, scăderea siguranței și creșterea costurilor legate de asistența socială și serviciile de sănătate mintală. Identificarea și operaționalizarea problemelor vizate de SNPR Rezultate din concluziile și recomandările Studiului integrat privind recidiva, SNPR pornește de la identificarea unui număr de cinci probleme
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la identificarea unui număr de cinci probleme. Problema nr. 1: Deși progrese semnificative au fost înregistrate în principal în activitatea ANP și a DNP, încă nu există o colectare unitară de date, la nivel național și inter- instituțional în domeniul infracționalității și a recidivei penale, în special dacă se are în vedere înțelegerea recidivei în sens extins, așa cum își propune prezentul document strategic. Problema nr. 2: Deși unul dintre predictorii importanți ai recidivei sunt antecedentele infracționale, sistemul național nu oferă
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la vulnerabilitățile persoanelor care au comis fapte penale și trebuie să dezvolte atitudini care favorizează incluziunea acestora. Prioritățile SNPR Pe baza considerentelor expuse anterior au fost stabilite următoarele priorități ale documentului strategic: ● Colectarea interinstituțională și analiza centralizată a datelor privind infracționalitatea ● Prevenirea infracționalității la minorii vulnerabili*19) *19) Minorii vulnerabili reprezintă, sub aspectul măsurilor de prevenire a infracționalității și recidivei, o categorie relevantă din perspectiva incidenței actelor de violență și a impactului psiho-emoțional pe care acestea îl au asupra dezvoltării lor. Raportul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
persoanelor care au comis fapte penale și trebuie să dezvolte atitudini care favorizează incluziunea acestora. Prioritățile SNPR Pe baza considerentelor expuse anterior au fost stabilite următoarele priorități ale documentului strategic: ● Colectarea interinstituțională și analiza centralizată a datelor privind infracționalitatea ● Prevenirea infracționalității la minorii vulnerabili*19) *19) Minorii vulnerabili reprezintă, sub aspectul măsurilor de prevenire a infracționalității și recidivei, o categorie relevantă din perspectiva incidenței actelor de violență și a impactului psiho-emoțional pe care acestea îl au asupra dezvoltării lor. Raportul Starea copilului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
acestora. Prioritățile SNPR Pe baza considerentelor expuse anterior au fost stabilite următoarele priorități ale documentului strategic: ● Colectarea interinstituțională și analiza centralizată a datelor privind infracționalitatea ● Prevenirea infracționalității la minorii vulnerabili*19) *19) Minorii vulnerabili reprezintă, sub aspectul măsurilor de prevenire a infracționalității și recidivei, o categorie relevantă din perspectiva incidenței actelor de violență și a impactului psiho-emoțional pe care acestea îl au asupra dezvoltării lor. Raportul Starea copilului în România al organizației Salvați Copiii din 2022 arată că unul din doi copii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
cu tulburări mintale sau cu tulburări ale consumului de substanțe, inclusiv droguri, sau alcool Scăderea riscului infracțional la persoanele care au săvârșit fapte de violență în familie Implicarea comunității în prevenirea recidivei Colectarea interinstituțională și analiza centralizată a datelor privind infracționalitatea Având în vedere faptul că la momentul actual nu există un reper instituțional comun privind măsurarea infracționalității, respectiv un indicator comun tuturor instituțiilor, și nici baze de date care să centralizeze aceste informații, se impune implementarea unui astfel de sistem
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la persoanele care au săvârșit fapte de violență în familie Implicarea comunității în prevenirea recidivei Colectarea interinstituțională și analiza centralizată a datelor privind infracționalitatea Având în vedere faptul că la momentul actual nu există un reper instituțional comun privind măsurarea infracționalității, respectiv un indicator comun tuturor instituțiilor, și nici baze de date care să centralizeze aceste informații, se impune implementarea unui astfel de sistem. Așa cum am arătat, sunt multe instituții care intră într-un fel sau altul în contact cu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
respectiv unitățile de parchet/poliție. Abordarea ar trebui să fie una centrată pe "caz" și nu pe instituție. Dezideratul ar fi acela de a colecta date despre istoricul penal al unei persoane astfel încât instituțiile cu atribuții în prevenirea și combaterea infracționalității, respectiv executarea pedepselor să poată urmări un caz "în desfășurare" de la momentul la care persoana era minoră/nu răspundea penal până în prezent. Datele legate de traiectoria infracțională sunt extrem de utile pentru specialiștii care lucrează în procesul de reabilitare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
executarea pedepselor să poată urmări un caz "în desfășurare" de la momentul la care persoana era minoră/nu răspundea penal până în prezent. Datele legate de traiectoria infracțională sunt extrem de utile pentru specialiștii care lucrează în procesul de reabilitare. Prevenirea infracționalității la minorii vulnerabili Printre categoriile de copii vulnerabili există câteva mai predispuse să dezvolte comportamente infracționale. De exemplu, studiul desfășurat pe populația penitenciară din România a arătat că 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
care s-au dispus măsuri de protecție specială, copiii care au abandonat școala, copiii expuși violenței domestice. Principalul predictor al recidivei penale identificat pe populația din România este familia disfuncțională. Astfel, toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție asupra minorilor, sunt minori vulnerabili la comiterea faptelor penale. Abandonul școlar este recunoscut la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]