364 matches
-
-l mai văd pe aici! Ducă-se naibii de... Ia vă rog! o oprește Lidia. N-aveți nici o dovadă că el e vinovat de ce-a pățit Silvia. Vezi să n-o pățești și tu la fel, intră în vorbă inginera Mugur. Mugurel, vezi-ți de treaba ta! o pune la punct Lidia. Dacă Vlad e vinovat în cazul Silviei, atunci, după ce a intrat la închisoare Silvia, de ce soții Chirilă, care se împăcau așa bine, s-au despărțit și au plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de dragoste! Scrie despre dragoste acum cît ești tînăr, cît fierbe sîngele în tine; acum cînd tremuri lîngă telefon așteptînd să-ți spună un "da, ne putem întîlni"." Atunci, pe vremea acestor vorbe, Vlad mi-a mărturisit iubirea lui pentru inginera Brîndușa Roman. Sînt, poate, singurul din combinat care știu de iubirea lor. În ziua cînd Vlad și-a pornit instalația, i-a cerut Brîndușei, care tocmai urma să fie numită inginer-șef, să-l ajute. Brîndușa a refuzat. De-atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ce-o voi primi la blocul-turn va fi tocmai ce-mi trebuie: două lifturi, alimentara în stînga, librăria în dreapta... În fața mea, pe culoarul de la parter, merg două femei spre colțul unde sînt ușile celor trei lifturi. Una din femei e inginera-șefă a combinatului, Brîndușa Roman; mă observă și-mi face un semn autoritar să mă apropii de ea. Am impresia că semnul nu-i pentru mine și întorc capul să văd dacă nu e careva în spatele meu. Dumneavoastră, dumneavoastră, tovarășe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
trebuie să plece la București, iar de acolo, mai departe, în străinătate. Să las actele baltă nu pot, e în joc obrazul meu față de muncitorii de la filamente. Iar de semnat în locul inginerului-șef al Zonei Intîi mai poate semna doar inginera-șefă a întregului combinat, Brîndușa Roman. Asta, într-un fel, mă bucură. Brîndușa, încă, e o prezență feminină deosebită, care poate acapara ochii unui bărbat. Și-apoi, de ce să nu recunosc, ea face parte din gîndurile mele literare intime. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Sînt sigur că dincolo ele prestanța și autoritatea ei, lucruri atît de necesare funcției ce o ocupă, Brîndușa e totuși o fire sensibilă, ba chiar imparțială: știu că m-a lăudat în cîteva ședințe pe vremea cînd a fost numită ingineră-șefă... Biroul ei este la etajul doi, acolo unde sînt și birourile directorului economic, directorului comercial și directorului mecano-energetic. Bat la ușa Brîndușei și intru. Înăuntru nu e nimeni. Ies pe culoar și încep să mă plimb. Îl întîlnesc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
urgentă... După ce și-a aranjat încă o dată hîrtiile din fața sa, Brîndușa s-a întors spre măsuța din dreapta, de lîngă birou, pe care stă cel de-al treilea telefon și formează un număr. Alo, ridică ea glasul, sînteți tabloul de comandă? Inginera-șefă a combinatului la telefon. Chemați-l pe tovarășul Petran. Așteaptă cu telefonul la ureche, privind pe fereastră munții din zare, pe culmile cărora încă mai stăruie zăpada. Eu, rămas lîngă ușă, stau în poziție de repaus. Tovarășul Petran? întreabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
laș și am suportat comportarea lipsită de orice respect, măcar pentru propria-i funcție, a acestei cucoane?! Cu ce se crede ea superioară mie, cînd pînă la vîrsta asta nu a fost în stare măcar o inovație să facă?!... E ingineră-șefă, ei și?! Ce probleme deosebite a rezolvat?! Ce schimbare, în bine, a lucrurilor s-a produs după venirea ei în acest post?! Nici una. Ocupă o funcție administrativă, atît. Dar tragedia este că de la înălțimea scaunului pe care stă își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lăsată timpului să o rezolve. Dar am rămas și iată-mă pus în fața unei întrebări, care oricînd m-ar fi incendiat, numai acum, în clipa asta, nu. Nefastă clipă! A trebuit acum, cînd am auzit întrebarea, să-mi amintesc cuvintele inginerei Petrache, de la Serviciul dezvoltare: "Săracii de voi! Cînd credeți mai bine că ați vînat, vă dați seama că de fapt voi ați fost vînați și vă vine să vă puneți gheara în gît, ca pițigoiul..." Cuvîntul "vînat" nu mă sperie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
directorul Sorescu aici! El are stofă de "domn", și-ar fi găsit două minute libere să mă asculte; are, înainte de toate, știința de-a te asculta, dar ghinionul meu! e plecat. Cine ar putea să mă mai ajute? Brîndușa Roman, inginera-șefă a combinatului! gîndesc eu fericit. Mi-a vorbit foarte frumos ultima oară și cred că e mulțumită de modul cum i-am servit colega, dîndu-i două tone de filamente din stocul de rezervă. Urc la etaj și bat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
situația". Pe ce bază? îndrăznesc eu s-o întreb după ce-mi mușc buza pe dinăuntru, să-mi fac curaj. Aveți ceva scris din partea doamnei față de care pretindeți că am fost obraznic? Dacă va fi nevoie, voi avea! răspunde ferm inginera-șefă. Să nu-ți închipui dumneata că aici, în combinat, te poți purta cum dorești! Există un cod al eticii și echității socialiste, tovarășe fizician!... Mai mare rușinea! Să te porți astfel cu o femeie, mai ales știind că este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lovit în obraz cu "tocmai dumneavoastră!..." Sînt sigur că gestul meu, intenția mea de-a da mită se va afla, poate că se va afla și la combinat, numai bine să vină în sprijinul acuzațiilor ce mi le-a adus inginera-șefă. Iar dacă Brîndușa obține o hîrtie din partea doamnei blonde, ceea ce nu-i deloc greu, ținînd cont că au fost colege și dacă se mai află că am vrut să dau mită... Sînt mulți care nu mă înghit, care trăiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ca om ori ca autor dramatic. Ea ți-a vorbit frumos despre "Mihai Vlădeanu, angajatul combinatului nostru", vorba lui Eminescu: "Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el", cu alte cuvinte, "vezi, draga mea colegă, noi, combinatul, a cărui ingineră-șefă sînt eu, avem și unul care scrie teatru; vezi ce multilaterali sîntem?! Dacă mai achiziționăm o maimuță și un rinocer că papagali avem destui -, deschidem o expoziție". La modul ăsta ți-a vorbit Brîndușa despre mine, sînt sigur! M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
rău, m-am simțit de parcă ai fi vorbit despre mine... Se aude un țiuit continuu în receptor și Cristina formează numărul centralei combinatului. Ți-am spus să iei ioc, să auzi! îmi indică din nou marginea patului. Alo, cu tovarășa ingineră-șefă Roman, vă rog! Siguranța și furia doamnei Cristina au început deja să mă irite. "Îți place a naibii să pălmuiești", îi spun în gînd, așezîndu-mă pe marginea patului, lîngă ea, auzind în receptor țîrîitul mărunt al centralei pe interior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mine. Stăteam ceasuri în șir de vorbă, ne aminteam de anii aceia frumoși ai studenției, cînd locuiam amîndouă în aceeași cameră... Dacă simțeam nevoia cuiva, o chemam pe ea în gînd... În ziua cînd am aflat că a fost numită ingineră-șefă m-am bucurat mult, mai mult decît dacă aș fi fost numită eu... Întotdeauna am văzut în ea un model... Dumnezeule, exclamă iar doamna Cristina, cum de s-a putut transforma?!... Deși, se întristează ea, am avut mereu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
apropii de ea și-o prind de braț: Fiți calmă! Trebuia să las buletinul la recepție. Le spunem că am uitat. Răspundeți la telefon... Cristina lasă țigara în scrumieră și ia receptorul, cu mîna tremurîndă. Da, vă rog... Alo, tovarășa ingineră Dumitriu? se aude în receptor o voce gravă de femeie. Da, răspunde doamna Cristina. Bună ziua! Sînt Roman Brîndușa, inginera-șefă a combinatului... Aaa... tu..., surîde Cristina, trăgîndu-și sufletul. Ce s-a întîmplat? o întreabă, întorcînd privirea spre mine, închizînd ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am uitat. Răspundeți la telefon... Cristina lasă țigara în scrumieră și ia receptorul, cu mîna tremurîndă. Da, vă rog... Alo, tovarășa ingineră Dumitriu? se aude în receptor o voce gravă de femeie. Da, răspunde doamna Cristina. Bună ziua! Sînt Roman Brîndușa, inginera-șefă a combinatului... Aaa... tu..., surîde Cristina, trăgîndu-și sufletul. Ce s-a întîmplat? o întreabă, întorcînd privirea spre mine, închizînd ochii o dată, într-un gest de complicitate. Dacă vrei să reluăm discuția, o fac cu plăcere... Sau poate vrei să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să poți exclama în sinea ta: Ah, bărbaților, sînteți niște biete ființe de ceară!... Dar nu uita "esența lumînării spunea Saint Exupéry nu este ceara, care lasă urme, ci lumina", lucru pe care, dacă nu vrei să-l știi tu, inginera Cristina Dumitriu, ar fi trebuit să-l simtă Ina Cristian... Spune-mi, o întreb eu apăsat, cu cinism, am sau nu dreptate?... Minți! Ieși afară, afară!! explodează Cristina, ridicînd pumnii să mă lovească, dar îi prind brațele din zbor, lăsîndu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prin grătarele din lemn ale tavanului dublu este aspirat aerul încăperii. În jurul mesei stau toți șefii de secții, cîțiva ingineri de la serviciile Tehnic și Proiectare, trei din cei patru ingineri-șefi ai zonelor de producție, directorul general, secretarul de partid și inginera-șefă Roman Brîndușa. Între inginera-șefă și secretarul Comitetului P.C.R. al combinatului stă secretarul cu probleme economice, de la municipiu. Dincolo de directorul general, în partea dinspre fereastră a mesei, stă un bărbat blond, suplu, cu ochelari de vedere cu rame metalice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tavanului dublu este aspirat aerul încăperii. În jurul mesei stau toți șefii de secții, cîțiva ingineri de la serviciile Tehnic și Proiectare, trei din cei patru ingineri-șefi ai zonelor de producție, directorul general, secretarul de partid și inginera-șefă Roman Brîndușa. Între inginera-șefă și secretarul Comitetului P.C.R. al combinatului stă secretarul cu probleme economice, de la municipiu. Dincolo de directorul general, în partea dinspre fereastră a mesei, stă un bărbat blond, suplu, cu ochelari de vedere cu rame metalice, aurite, pe deasupra cărora m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Brîndușa. Sigur! confirmă Don Șef, iar Brîndușa pufnește scurt, surîzînd unui gînd care o face fericită o clipă. Cît privește cealaltă acuzație, încep eu, adresîndu-mă secretarului, puțin nedumerit de surîsul Brîndușei, vă rog să telefonați la hotel, camera 604, tovarășei inginere Cristina Dumitriu și s-o întrebați dacă într-adevăr m-am purtat vulgar cu ea, așa cum v-a informat tovarășa Roman. De asta ne arde nouă acum, tovarășe Vlădeanu?! lovește cu palma în masă Brîndușa. Peste cîteva ore, fiecare minut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tovarășe Vlădeanu?! lovește cu palma în masă Brîndușa. Peste cîteva ore, fiecare minut va însemna o pierdere de zeci de mii de lei! Aștept răspuns la întrebarea pusă de tovarășul director general. Ca să obțineți răspuns, învățați să puneți întrebări, tovarășă ingineră, chiar dacă sînteți ingineră-șefă, ori, poate, cu atît mai mult! îi spun eu. Nu uitați că sîntem, în primul rînd, oameni ai muncii în același combinat, apoi sîntem șefi și subalterni, dar, în nici un caz, nimeni nu e slugă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu palma în masă Brîndușa. Peste cîteva ore, fiecare minut va însemna o pierdere de zeci de mii de lei! Aștept răspuns la întrebarea pusă de tovarășul director general. Ca să obțineți răspuns, învățați să puneți întrebări, tovarășă ingineră, chiar dacă sînteți ingineră-șefă, ori, poate, cu atît mai mult! îi spun eu. Nu uitați că sîntem, în primul rînd, oameni ai muncii în același combinat, apoi sîntem șefi și subalterni, dar, în nici un caz, nimeni nu e slugă să suporte manifestările colerice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
printr-o privire rece și-o strîngere semnificativă din umeri. La laboratorul de analize al instalației are numai laborante tinere și frumoase, dar nu am auzit niciodată ceva urît despre el. Se spune că el salută cu același ton pe inginera-șefă ca și pe femeia de serviciu, ba chiar, glumind odată, pe cînd eram toți trei la o bere eu, Vlad și Dinu -, Vlad i-a spus : "Măi Dinule, tu parcă nici nu ești bărbat..." "Bărbat sînt, i-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și să te întorci cu cîteva idei?!... Bucuros! Ai vreo muză dată disponibilă? Mă gîndesc că ți-ai concediat muzele de cînd cu Livia... Nu, dar găsești tu. Eventual, poți apela la Brîndușa, doar e în interesul combinatului, a cărui ingineră-șefă este. Ascultă, mă! îmi strigă Vlad, izbucnind de pe scaun, luîndu-mă de piept și ridicîndu-mă în pumni. Mă ține așa cîtva timp, ridicat la vreun sfert de metru de postament și mă privește cu ochii injectați de furie, apoi îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Vlad. L-ar fi înghițit dacă ar fi putut, așa-i era de drag, dar n-a avut cum, că lucrarea ei, împreună cu toate referatele, a fost băgată în arhiva de documente secrete. Primul gînd al ei, cînd a ajuns ingineră-șefă, a fost să distrugă toată mapa în care erau lucrarea aceea și referatele anexate. Fostul director general, odată, cînd a purtat cu ea o discuție mai aprinsă, a pus-o la punct strigîndu-i: "Mai bine te-ai apuca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]