645 matches
-
marcat cu [ 14C ] , aproximativ 16 % din radioactivitate a fost excretat că metaboli i ai sitagliptin . Au fost detecta i ase metaboli i , în concentra îi foarte mici , i nu este de a teptat că ace tia s contribuie la activitatea inhibitorie a DPP- 4 plasmatic manifestat de sitagliptin . Studiile in vitro au indicat faptul c principala enzim responsabil de metabolizarea limitat a sitagliptin este CYP3A4 , cu o contribu ie a CYP2C8 . Datele au ar țâț c in vitro , sitagliptin nu este
Ro_1040 () [Corola-website/Science/291799_a_293128]
-
marcat cu [ 14C ] , aproximativ 16 % din radioactivitate a fost excretat că metaboli i ai sitagliptin . Au fost detecta i ase metaboli i , în concentra îi foarte mici , i nu este de a teptat că ace tia s contribuie la activitatea inhibitorie a DPP- 4 plasmatic manifestat de sitagliptin . Studiile in vitro au indicat faptul c principala enzim responsabil de metabolizarea limitat a sitagliptin este CYP3A4 , cu o contribu ie a CYP2C8 . Datele au ar țâț c in vitro , sitagliptin nu este
Ro_1040 () [Corola-website/Science/291799_a_293128]
-
marcat cu [ 14C ] , aproximativ 16 % din radioactivitate a fost excretat că metaboli i ai sitagliptin . Au fost detecta i ase metaboli i , în concentra îi foarte mici , i nu este de a teptat că ace tia s contribuie la activitatea inhibitorie a DPP- 4 plasmatic manifestat de sitagliptin . Studiile in vitro au indicat faptul c principala enzim responsabil de metabolizarea limitat a sitagliptin este CYP3A4 , cu o contribu ie a CYP2C8 . Datele au ar țâț c in vitro , sitagliptin nu este
Ro_1040 () [Corola-website/Science/291799_a_293128]
-
reprezintă circa 42 % din concentrația plasmatică totală . M1 și M3 au un inel beta- lactonic deschis și o activitate extrem de slabă de inhibare a lipazei ( de 1000 , respectiv de 2500 ori mai slabă decât orlistatul ) . Având în vedere această activitate inhibitorie redusă și concentrațiile plasmatice mici la doze terapeutice ( în medie de 26 ng/ ml , respectiv 108 ng/ ml ) , acești metaboliți sunt considerați nesemnificativi din punct de vedere farmacologic . Studiile efectuate la subiecți normoponderali și obezi au arătat că eliminarea prin
Ro_56 () [Corola-website/Science/290816_a_292145]
-
au efectuat studii privind interacțiunile farmacocinetice . Pe baza cunoștințelor empirice despre medicamente similare , este puțin probabil să apară interacțiuni farmacocinetice semnificative clinic . Substanțele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei și pot crește riscul de hipoglicemie includ antidiabeticele orale , inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ( ECA ) , disopiramida , fibrații , fluoxetina , inhibitorii monoaminoxidazei ( IMAO ) , pentoxifilina , propoxifenul , salicilații și sulfonamidele antimicrobiene . Substanțele care pot reduce efectul de scădere a glicemiei includ glucocorticoizii , danazolul , diazoxidul , diureticele , glucagonul , izoniazida , derivații de fenotiazină , somatropina , simptomimeticele ( de
Ro_71 () [Corola-website/Science/290831_a_292160]
-
au efectuat studii privind interacțiunile farmacocinetice . Pe baza cunoștințelor empirice despre medicamente similare , este puțin probabil să apară interacțiuni farmacocinetice semnificative clinic . Substanțele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei și pot crește riscul de hipoglicemie includ antidiabeticele orale , inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ( ECA ) , disopiramida , fibrații , fluoxetina , inhibitorii monoaminoxidazei ( IMAO ) , pentoxifilina , propoxifenul , salicilații și sulfonamidele antimicrobiene . Substanțele care pot reduce efectul de scădere a glicemiei includ glucocorticoizii , danazolul , diazoxidul , diureticele , glucagonul , izoniazida , derivații de fenotiazină , somatropina , simptomimeticele ( de
Ro_71 () [Corola-website/Science/290831_a_292160]
-
au efectuat studii privind interacțiunile farmacocinetice . Pe baza cunoștințelor empirice despre medicamente similare , este puțin probabil să apară interacțiuni farmacocinetice semnificative clinic . Substanțele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei și pot crește riscul de hipoglicemie includ antidiabeticele orale , inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ( ECA ) , disopiramida , fibrații , fluoxetina , inhibitorii monoaminoxidazei ( IMAO ) , pentoxifilina , propoxifenul , salicilații și sulfonamidele antimicrobiene . Substanțele care pot reduce efectul de scădere a glicemiei includ glucocorticoizii , danazolul , diazoxidul , diureticele , glucagonul , izoniazida , derivații de fenotiazină , somatropina , simptomimeticele ( de
Ro_71 () [Corola-website/Science/290831_a_292160]
-
au efectuat studii privind interacțiunile farmacocinetice . Pe baza cunoștințelor empirice despre medicamente similare , este puțin probabil să apară interacțiuni farmacocinetice semnificative clinic . Substanțele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei și pot crește riscul de hipoglicemie includ antidiabeticele orale , inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ( ECA ) , disopiramida , fibrații , fluoxetina , inhibitorii monoaminoxidazei ( IMAO ) , pentoxifilina , propoxifenul , salicilații și sulfonamidele antimicrobiene . Substanțele care pot reduce efectul de scădere a glicemiei includ glucocorticoizii , danazolul , diazoxidul , diureticele , glucagonul , izoniazida , derivații de fenotiazină , somatropina , simptomimeticele ( de
Ro_71 () [Corola-website/Science/290831_a_292160]
-
au efectuat studii privind interacțiunile farmacocinetice . Pe baza cunoștințelor empirice despre medicamente similare , este puțin probabil să apară interacțiuni farmacocinetice semnificative clinic . Substanțele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei și pot crește riscul de hipoglicemie includ antidiabeticele orale , inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ( ECA ) , disopiramida , fibrații , fluoxetina , inhibitorii monoaminoxidazei ( IMAO ) , pentoxifilina , propoxifenul , salicilații și sulfonamidele antimicrobiene . Substanțele care pot reduce efectul de scădere a glicemiei includ glucocorticoizii , danazolul , diazoxidul , diureticele , glucagonul , izoniazida , derivații de fenotiazină , somatropina , simptomimeticele ( de
Ro_71 () [Corola-website/Science/290831_a_292160]
-
sângele periferic ( CMSP ) , asupra liniilor celulare stabile de limfocite și monocite- macrofage sau asupra celulelor progenitoare din măduva osoasă . Nu au existat dovezi care să ateste toxicitatea mitocondrială in vitro sau in vivo . 8 Activitatea antivirală in vitro : Valorile concentrației inhibitorii 50 % ( CI50 ) pentru emtricitabină , asupra izolatelor de HIV- 1 clinice și de laborator , au fost cuprinse între 0, 0013 și 0, 5 µmol/ l . În studiile care au investigat efectele asocierii emtricitabinei cu inhibitori de protează , analogi inhibitori nucleozidici , nucleotidici
Ro_300 () [Corola-website/Science/291059_a_292388]
-
În studiile care au investigat efectele asocierii emtricitabinei cu inhibitori de protează , analogi inhibitori nucleozidici , nucleotidici și non- nucleozidici de reverstranscriptază HIV , s- au observat efecte aditive până la sinergice . La testarea activității asupra tulpinilor de VHB de laborator , valorile concentrației inhibitorii 50 % ( CI50 ) pentru emtricitabină au fost cuprinse între 0, 01 și 0, 04 µmol/ l . Rezistența : Rezistența HIV- 1 la emtricitabină apare ca rezultat al modificărilor la nivelul codonului 184 al reverstranscriptazei HIV , care au drept consecință înlocuirea metioninei cu
Ro_300 () [Corola-website/Science/291059_a_292388]
-
din sângele periferic ( CMSP ) , asupra liniilor celulare stabile de limfocite și monocite- macrofage sau asupra celulelor progenitoare din măduva osoasă . Nu au existat dovezi care să ateste toxicitatea mitocondrială in vitro sau in vivo . Activitatea antivirală in vitro : Valorile concentrației inhibitorii 50 % ( CI50 ) pentru emtricitabină , asupra izolatelor de HIV- 1 clinice și de laborator , au fost cuprinse între 0, 0013 și 0, 5 µmol/ l . În studiile care au investigat efectele asocierii emtricitabinei cu inhibitori de protează , analogi inhibitori nucleozidici , nucleotidici
Ro_300 () [Corola-website/Science/291059_a_292388]
-
În studiile care au investigat efectele asocierii emtricitabinei cu inhibitori de protează , analogi inhibitori nucleozidici , nucleotidici și non- nucleozidici de reverstranscriptază HIV , s- au observat efecte aditive până la sinergice . La testarea activității asupra tulpinilor de VHB de laborator , valorile concentrației inhibitorii 50 % ( CI50 ) pentru emtricitabină au fost cuprinse între 0, 01 și 0, 04 µmol/ l . Rezistența : Rezistența HIV- 1 la emtricitabină apare ca rezultat al modificărilor la nivelul codonului 184 al reverstranscriptazei HIV , care au drept consecință înlocuirea metioninei cu
Ro_300 () [Corola-website/Science/291059_a_292388]
-
terminal al unei celule nervoase intră în contact cu terminația dendritică a unui alt neuron. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule. Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii. În creierul uman există un număr imens de neuroni,formând un număr imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 16-18 miliarde(deși unii specialiști susțin existenta a 40 de miliarde,sau și mai exagerat,100 de miliarde) are în medie
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
pe piață a existat , de asemenea , 1 caz de tumoră pulmonară primară la pacienții tratați cu Exubera . riz de țigarete . Printre substanțele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei și crește riscul de hipoglicemie se te numără antidiabeticele orale , inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ( ECA ) , inhibitorii monoaminooxidazei ( IMAO ) , beta- blocantele neselective , salicilații și antibioticele din Administrarea de salbutamol înainte de inițierea tratamentului cu EXUBERA poate conduce la ai creșterea absorbției de insulină ( vezi pct . 5. 2 ) . m Administrarea de fluticazonă
Ro_344 () [Corola-website/Science/291103_a_292432]
-
pe piață a existat , de asemenea , 1 caz de tumoră pulmonară primară la pacienții tratați cu Exubera . riz de țigarete . Printre substanțele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei și crește riscul de hipoglicemie se te numără antidiabeticele orale , inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ( ECA ) , inhibitorii monoaminooxidazei ( IMAO ) , beta- blocantele neselective , salicilații și antibioticele din Administrarea de salbutamol înainte de inițierea tratamentului cu EXUBERA poate conduce la ai creșterea absorbției de insulină ( vezi pct . 5. 2 ) . m Administrarea de fluticazonă
Ro_344 () [Corola-website/Science/291103_a_292432]
-
efecte , în funcție de situație . În fiecare dintre aceste cazuri , poate fi nevoie de ajustarea dozelor de insulină , pentru evitarea creșterilor sau scăderilor prea accentuate ale valorii zahărului din sânge . Medicamentele care pot să scadă valoarea zahărului din sânge sunt : antidiabeticele orale , inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ( ECA ) ( utilizați în tratamentul anumitor boli de inimă , in analgezic și pentru reducerea febrei ) și antibioticele din familia sulfonamidelor . tratamentul bolilor inflamatorii , cu excepția administrării locale ) , danazolul ( utilizat în tratamentul anumitor tulburări hormonale la femei ) , contraceptivele
Ro_344 () [Corola-website/Science/291103_a_292432]
-
rtL180M și rtM204V ) a fost de 0, 026 μM ( interval 0, 010- 0, 059 μM ) . Virusurile recombinante care codifică substituții de rezistență la adefovir la nivelul rtN236T sau rtA181V au rămas pe deplin sensibile la entecavir . O analiză a activității inhibitorii la entecavir față de o varietate de tulpini HIV- 1 izolate clinic și de laborator , utilizând o varietate de celule și de condiții de testare a găsit valori ale CE 50 cu limite de la 0 , 026 până la > 10 µM ; cea
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
0 , 026 până la > 10 µM ; cea mai mică valoare pentru CE 50 a fost observată în cadrul testelor în care s - au utilizat niveluri descrescătoare virale . În culturile celulare , entecavirul selectat pentru substituția M184I la concentrații micromolare , a confirmat presiunea inhibitorie a concentrațiilor mari de entecavir . Variantele de HIV conținând substituția M184V au prezentat pierderea sensibilității la entecavir ( vezi pct . 4. 4 ) . În cadrul testărilor pe culturi celulare privind asocierile utilizate în tratamentul VHB , abacavirul , didanozina , lamivudina , stavudina , tenofovirul sau zidovudina , într-
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
rtL180M și rtM204V ) a fost de 0, 026 μM ( interval 0, 010- 0, 059 μM ) . Virusurile recombinante care codifică substituții de rezistență la adefovir la nivelul rtN236T sau rtA181V au rămas pe deplin sensibile la entecavir . O analiză a activității inhibitorii la entecavir față de o varietate de tulpini HIV- 1 izolate clinic și de laborator , utilizând o varietate de celule și de condiții de testare a găsit valori ale CE 50 cu limite de la 0 , 026 până la > 10 µM ; cea
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
0 , 026 până la > 10 µM ; cea mai mică valoare pentru CE 50 a fost observată în cadrul testelor în care s - au utilizat niveluri descrescătoare virale . În culturile celulare , entecavirul selectat pentru substituția M184I la concentrații micromolare , a confirmat presiunea inhibitorie a concentrațiilor mari de entecavir . Variantele de HIV conținând substituția M184V au prezentat pierderea sensibilității la entecavir ( vezi pct . 4. 4 ) . În cadrul testărilor pe culturi celulare privind asocierile utilizate în tratamentul VHB , abacavirul , didanozina , lamivudina , stavudina , tenofovirul sau zidovudina , într-
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
rtL180M și rtM204V ) a fost de 0, 026 μM ( interval 0, 010- 0, 059 μM ) . Virusurile recombinante care codifică substituții de rezistență la adefovir la nivelul rtN236T sau rtA181V au rămas pe deplin sensibile la entecavir . O analiză a activității inhibitorii la entecavir față de o varietate de tulpini HIV- 1 izolate clinic și de laborator , utilizând o varietate de celule și de condiții de testare a găsit valori ale CE 50 cu limite de la 0 , 026 până la > 10 µM ; cea
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
de la 0 , 026 până la > 10 µM ; cea mai mică valoare pentru CE50 a fost observată în cadrul testelor în care s - au utilizat niveluri descrescătoare virale . În culturile celulare , entecavirul selectat pentru substituția M184I la concentrații micromolare , a confirmat presiunea inhibitorie a concentrațiilor mari de entecavir . Variantele de HIV conținând substituția M184V au prezentat pierderea sensibilității la entecavir ( vezi pct . 4. 4 ) . 40 În cadrul testărilor pe culturi celulare privind asocierile utilizate în tratamentul VHB , abacavirul , didanozina , lamivudina , stavudina , tenofovirul sau zidovudina
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
de ordinul 2, apoi urmează cele de ordinul 3, etc. . Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
orală a unei doze de sitagliptin marcat cu [ 14C ] , aproximativ 16 % din radioactivitate a fost excretată ca metaboliți ai sitagliptinului . Au fost detectați șase metaboliți , în concentrații foarte mici , și nu este de așteptat ca aceștia să contribuie la activitatea inhibitorie a DPP- 4 plasmatic manifestată de sitagliptin . Studiile in vitro au indicat faptul că principala enzimă responsabilă de metabolizarea limitată a sitagliptinului este CYP3A4 , cu o contribuție a CYP2C8 . Datele in vitro au arătat că sitagliptinul nu este un inhibitor
Ro_1124 () [Corola-website/Science/291883_a_293212]