588 matches
-
se pot scoate doi saci de grâu măcinat și că munca făcută în soldul guvernului se face pe spatele muncii plătite de contribuabil. Aceasta fu moartea Dreptului la muncă, care a apărut atât ca o himeră cât și ca o injustiție. Și totuși, Dreptul la profit, care nu este decât exagerarea Dreptului la muncă, trăiește încă și o duce bine. Nu există ceva rușinos în rolul pe care protecționistul îl joacă în societate? Acesta îi spune: Trebuie să îmi dai de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cum s-a pretins, agenții anumitor interese comerciale, ne-am fi păzit să înscriem pe drapelul nostru un cuvânt care implică un principiu. Credeți că nu am presimțit obstacolele pe care ni le-ar ridica această declarație de război la adresa injustiției? Nu știam eu foarte bine că ocolind, ascunzând, acoperind jumătate din gândirea noastră am fi ajuns mai devreme la o astfel de victorie parțială? Dar cât ar fi degajat și protejat aceste triumfuri, de altfel efemere, principiul Proprietății, pe care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
violențelor, este de crezut că ele vor atinge cu atât mai bine cu cât nu vor fi diseminate, ca astăzi, asupra unei mulțimi numeroase de obiecte străine atribuțiilor lor principale. Adversarii noștri nu vor nega că a preveni și reprima injustiția este misiunea principală a statului. De ce această artă prețioasă a prevenției și a represiunii a făcut atât de puțin progres la noi? Deoarce statul o neglijează pentru mii de alte funcțiuni cu care l-am însărcinat. De asemenea, Siguranța nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fi completă sub regimul al cărui analist m-am făcut pentru moment; siguranță în viitor, deoarece nicio utopie nu ar putea să se impună împrumutând forța publică; siguranță în prezent, deoarece această forță ar fi consacrată exclusiv combaterii și nimicirii injustiției. Aici, trebuie desigur să spun un cuvânt despre consecințele cărora le dă naștere Siguranța. Iată deci proprietatea sub diversele sale forme, funciară, mobiliară, industrială, intelectuală, manuală, complet garantată. Iat-o pusă la adăpost de atingerea răufăcătorilor și, mai important, de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
natural și dublu ameliorată, fără ca și condiția lor morală să se ridice și să se purifice. Suntem deci pe calea Egalității. Nu vorbesc doar de această egalitate în fața legii, pe care sistemul o implică în mod evident deoarece exclude orice injustiție, ci de egalitatea de fapt, fizică și morală, care rezultă din faptul că remunerația muncii crește pe măsură ce și prin însuși faptul că remunerația capitalului se diminuează. Dacă ne aruncăm ochii asupra raporturilor acestui popor cu alte națiuni, vom vedea că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar fi dezirabil să nu fi existat decât o credință, o religie, un cult în lume, cu condiția ca aceasta să fi fost adevărata credință. Intervenția statului, chiar atunci când ar lua ca pretext Fraternitatea, ar fi deci o opresiune, o injustiție, dacă pretindea că întemeiază Unitatea, căci cine ne garantează că statul, fără chiar să o știe, nu ar lucra pentru a înăbuși adevărul spre câștigul erorii? Unitatea trebuie să rezulte din asentimentul universal al convingerilor libere și din atracția naturală
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
originea, ci la sfârșitul evoluției intelectuale. Ea nu este un punct de plecare, ci o rezultantă. Legea care ar impune-o ar fi injustă, și dacă justiția nu implică în mod necesar fraternitatea, vom conveni cel puțin că fraternitatea exclude injustiția. Același lucru este valabil pentru învățământ. Cine nu va conveni că, dacă am putea să ne punem de acord asupra celui mai bun învățământ posibil, în ceea ce privește metoda și materia, învățământul unitar sau guvernamental ar fi preferabil deoarece, în acestă ipoteză
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
rămâne din această definiție? Nu rămâne decât un lucru: sacrificiul; dar sacrificiul involuntar, forțat, determinat de teama de pedeapsă. Și, în bună credință, ce este un sacrificiu de această natură, impus unuia spre câștigul altuia? Este asta fraternitate? Nu, este injustiție; trebuie spus cuvântul, este spoliere legală, cea mai rea dintre spolieri, deoarece este sistematică, permanentă și inevitabilă. Ce făcea Barbès când, în ședința din 15 mai, decreta un impozit de un miliard în favoarea claselor suferinde? El punea în practică principiul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
voi ajunge la timona lucrurilor publice, ideea dumneavoastră îmi va fi jumătate din emblemă". Iar eu îi răspund aici: "A doua jumătate a emblemei dumneavoastră o va înăbuși pe prima, căci nu veți putea face fraternitate legală fără a face injustiție legală 34." Încheind, voi spune socialiștilor: Dacă credeți că economia politică respinge asocierea, organizarea, fraternitatea, sunteți în eroare". Asocierea! Și nu știm oare că este societatea însăși perfecționându-se fără încetare? Organizarea! Și nu știm oare că ea face toată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
funcționarul mi-ar fi luat partea mie, mi-aș da seama de dreptul său; el ar deriva din dreptul meu, căci apărarea legitimă este de bună seamă un drept. Dar unde a căutat acesta dreptul de a ajuta minerul în injustiția sa? Aflu atunci că funcționarul și-a schimbat rolul. El nu mai este un simplu muritor învestit cu drepturi ce-i sunt delegate de către alți oameni care, prin urmare, le posedă. Nu. El este un om superior umanității, căutându-și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe baza de nezdruncinat a solidarității intereselor internaționale, această Ligă a libertății împotriva restricției, a justiției împotriva forței, a suscitat un veritabil entuziasm. Cuprinse de o lădudabilă emulație, departamentele meridionale, care suportau de ani buni cea mai mare parte a injustițiilor și a inegalităților regimului protector, s-au gândit la rândul lor să rearboreze drapelul libertății comerțului. Bastiat, care privea cu o satisfacție profundă cum se dezvolta această mișcare liberală al cărei principal promotor a fost, s-a grăbit să le
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
status quo-ului, iar novatorii cărora le răsturna planurile himerice nu ratau nicio ocazie de a o acuza că este "fără măruntaie". Bastiat a pus acest reproș la inimă și și-a folosit toată verva spiritului și căldura sufletului să demonstreze injustiția acestei acuzații. Pentru a atesta faptul că economia politică nu apăra status quo-ul, a cerut, în nume propriu, o mare și fecundă reformă; pentru a o justifica în fața reproșului că îi lipsese măruntaiele, s-a ridicat, tot în nume propriu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să nu fie încercat; chiar și în cazul Rusiei, schemele profund defectuoase de privatizare care au fost instituite au reprezentat o îmbunătățire comparativ cu tirania partidului unic care le-a precedat și care s-a prăbușit ca urmare a propriilor injustiții și ineficiențe. Doar "privatizare", în absența unui sistem legal funcțional, nu înseamnă același lucru cu a crea o piață. Piețele au ca fundament domnia legii; privatizările eșuate nu sunt eșecuri ale pieței, ci eșecuri ale statului în a crea temeliile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
descoperit că Iahve este nedrept, că el este chiar răufăcător. El se lasă convins de diavol: acceptă să-l tortureze pe Iov, la sugestia lui Satan. În atotputernicia sa, Iahve nu ia în seamă suferința umană. De altfel, urme ale injustiției lui Iahve persistă și în alte scrieri ebraice..." Și acum vine răspunsul, cu totul extraordinar, al lui Eliade, unul filozofic, care are superioritatea de a scoate problema din termenii minor-psihologizanți în care e pusă ea la Jung: "- S-ar putea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mare nu-i pune margini; folositor, dacă în margini legiuite el caută a-și realiza prin muncă aspirațiile sale și, precum soarele este tatăl luminei și al umbrei, tot așa individualismul este tatăl înflorirei și al decăderei, justiției și a injustiției, binelui și răului. Față cu această iluzie a inteligenței și a inimei individuale, care e cauza ca om pe om se esploatează, om pe om se nimicește, față cu acest bellum omnium contra omnes, un ochi mai limpede zice: Stăi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
footnote> Din acest model, pot rezulta o serie de comportamente, cum ar fi: izolarea, retragerea În familie sau Într-un cerc de cunoscuți, tendințe spre protecționism, pasivitate, dar și, uneori, reacții violente contra a ceea ce se consideră a fi o injustiție. 2) În special În anii ’60 s-a format o nouă mentalitate, denumită „Munca-Datorie”, generată după reconstrucția postbelică și expansiunea industrială ce a Început să apară. „Această nouă economie, din ce În ce mai diversificată, fundamentată pe o stimulare progresivă a ofertei, a generat
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
așa a vrut istoria, poate citi și în original cărți scrise în limba lui Pușkin și Fadeev. Cel puțin așa a fost până acum. Estomparea, replierea - sperăm temporară - a traducătorilor basarabeni, nu ne îndreptățește să ignorăm, fără a comite o injustiție flagrantă, câteva nume care își merită cu adevărat acest titlu. Mă gândesc, în primul rând, la Igor Crețu, Al. Cosmescu, Vladimir Beșleagă, Aureliu Busuioc, Vasile Vasilache, Valentina Buzilă, Nina Ischimji, Gheorghe Chiriță, Victor Vasilache ș. a., care au realizat traduceri excelente
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
scriptic) devine semnificativ (adică purtător de valoare estetică) prin Însăși simpla sa existență! Magia „profunzimilor ultime” În ce privește intimul, a vedea În acesta doar mesajul (altfel spus, calea, direcția, ruta) și a nu descifra și un conținut pare, din nou, o injustiție, ale cărei consecințe practice pot fi extrem de ușor cuantificate. De altfel, propoziția imediat următoare demonstrează discutabilul mecanism al deducțiilor lui Pierre Reboul: dacă indicibilul este echivalat cu Însăși substanța sa (care nu poate fi comunicată! - avertizează logica rebouliană), Înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
realitatea dictaturii, exprimată nu în termenii politologiei, ci ai religiei, mai apropiați lui ("El se credea Dumnezeu"). Justifica astfel și sfârșitul tragic al președintelui. De remarcat, în plus, faptul că același copil nu reușea să dea un nume terorii și injustiției, pe care totuși le remarcase: "pe vremea lui nu erai îndreptățit, dacă făceai ceva care îl afecta pe el îți confisca tot". Aceeași idee apărea în termeni la fel de surprinzători, personalizând viciile sistemului ("nu-i plăcea să fie contrazis") și atingând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din anii 1946-1947, comparabilă cu aceea din Ucraina anilor '30. Nu numai că sovieticii nu s-au străduit să reducă proporțiile acestei drame naționale, dar au cerut populației să livreze și mai multe produse din Moldova spre restul Uniunii 82. Injustiția și brutalitatea instalării regimului comunist în Moldova întrec, de departe, toate relatările citate anterior, trezind resentimente de neșters. Manualul amintea frecvent de un adevărat tribut pe care Moldova l-a plătit mereu imperiului sovietic 83, indiferent dacă au fost anii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și modalități clasice de lucru în clasă, fiind și recunoscută rezistența manifestată aici. De altfel, există deja abordări diferite ale leadershipului, după accentul pus pe unul sau altul dintre aspectele sale (Gunter, 2001): • abordarea critică (relevă rolul liderilor emancipați împotriva injustiției, opresiunilor structurilor formale de putere, în școală sau în clasă), • abordarea umanistă (evidențiază rolul experiențelor câștigate anterior în definirea managerilor și a liderilor, în școală sau în clasă), • abordarea instrumentală (arată rolul leadershipului efectiv, al strategiilor utilizate pentru realizarea obiectivelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
titular. Muzică: Dimitri Șostacovici. Traducerea piesei: Boris Posternak. Despre Regele Lear Koznîțev declară: "Filmul este de fapt tabloul unui anumit tip de civilizație și al pieirii ei. Este dacă vreți o amplă dezbatere despre putere într-o societate bazată pe injustiție și inegalitate... Regele lui Shakespeare, cu toată soarta lui nenorocita, nu poate fi detașat de durerile celor mulți, de simbolicul semn al suferinței care leagă unul pe altul pe principalele personaje ale tragediei... Mare este greșeală regelui, într-adevăr, cînd
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
etică, de revoltă socială): Or, avem impresia, dimpotrivă, că rana deschisă de moartea ființei iubite l-a făcut pe poet sensibil la durerea semenilor și, neacceptând absurditatea acestei morți, el a ajuns să se revolte și împotriva absurdităților cetății și injustițiilor ei"339. Concluzia finală poziționează volumul printre operele ce merită citite, mai ales că oglindesc o altă etapă din creația poetului. Nu tot ce înseamnă creație lirică beneficiază de laude. Poezia, asemănător prozei, teatrului, criticii, trece prin furcile caudine specifice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
țăranilor localnici, din cele mai grele pe atunci, și ambianța de entuziasm față de ideile care animau tineretul intelectual din vechiul centru de cultură al Botoșanilor, unde elevul Panaite Zosin urma cursul liceal, au contribuit la profilarea sa psihologică sensibilă față de injustiția socială. Exmatriculat pentru manifestări politice extremiste, tânărul elev, fugit din țară, și-a terminat liceul la Bruxelles, revenind apoi, pentru bacalaureat, la București (Liceul "Matei Basarab"). Între 1895 și 1900, îl găsim student al Facultății de Medicină din București, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
disciplinele predate de respectivii profesori. Supraevaluarea induce o deformare a imaginii despre sine, o egolatrie destructurantă și deviantă, o convingere că totul se poate obține ușor, cu eforturi minime și cu efecte maxime. În plus, ea introduce un act de injustiție ce perturbă întregul proces educațional (aspectele relaționale, statutare, valorice care întrețin o dinamică normală a clasei de elevi). Problema care se pune este nu de a renunța la subiectivitate, ci la subiectivism, respectiv la o relativizare nețărmurită a actului valorizării
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]