1,188 matches
-
decidentul individual, care, la rândul lui, poate avea în vedere doar anumite efecte cu caracter secundar. O altă obiecție se referă la faptul că, în sfera costului, privit ca o parte a criteriului cost-eficiență, se includ doar costurile de tip inputuri (bani, resurse, timp, manoperă), necesare pentru implementarea și întreținerea unei alternative. Dar și penalizările sau pierderile care însoțesc o alternativă implementată (de exemplu, costurile de penalizare pentru lipsa unei mărfi din stoc ș.a.) sunt tot costuri de care nu trebuie
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sistemului de referință. Importanța mediului pentru sistem este legată în primul rând de faptul că înseși oportunitățile pentru sistemele date apar din mediu. Restricțiile impuse de mediu afectează un sistem, din mediu provenind, de asemenea, o bună parte a resurselor/inputurilor sistemului. În ADS este necesară o investigare complexă a mediului, sub toate aspectele și componentele sale: mediul economic, social, politic, legislativ, cultural etc. Anumite componente ale mediului au un grad mai ridicat de stabilitate (de exemplu, mediul legislativ, mediul cultural
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
să-i ofere speranța atingerii acestora, sau cel puțin plasarea sistemului într-o vecinătate a lor. Este necesar aici a defini o scală a măsurii eficacității diferitelor alternative, în sensul atingerii obiectivelor. În măsurarea eficacității unei alternative trebuie evitată utilizarea inputului pentru măsurarea outputului. De exemplu, calitatea educației școlare în diferite zone geografice nu poate fi comparată apelând numai la cheltuielile investite pe elev, ci pe baza unui sistem de indicatori educaționali în care, desigur, și inputurile menționate au un loc
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
alternative trebuie evitată utilizarea inputului pentru măsurarea outputului. De exemplu, calitatea educației școlare în diferite zone geografice nu poate fi comparată apelând numai la cheltuielile investite pe elev, ci pe baza unui sistem de indicatori educaționali în care, desigur, și inputurile menționate au un loc bine definit, dar nu unicul. Problema scalării variantelor este foarte importantă, iar dificultățile sunt legate de multidimensionalitatea acestei scalări. Ea constă în faptul că un obiectiv este în esență expresia unui ansamblu de subobiective, de multe
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
respinse sau reconsiderate, în sensul reformulării lor. Modelele folosite în predicția consecințelor pot apela la experimente care însă de multe ori se dovedesc a fi prea costisitoare. Modelele se utilizează cu succes în studiul senzitivității outputurilor la variațiile induse în inputuri, în conformitate cu un număr mare de ipoteze provenite din situații ale lumii reale. În acest sens, putem aprecia modelul ca un mijloc de investigare a realității, care facilitează cunoașterea sistemului și în acest fel este util în procesul de analiză, diagnoză
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
unui membru al comunității să-i fie mai bine și niciunuia mai rău. Există posibilitatea agregării diverselor criterii într-unul singur, de tip fracționar, în care numărătorul cuantifică sub formă multiplicativă consecințele rezultatelor (efectelor) adoptării unei variante, iar numitorul eforturile/inputurile implicate de o astfel de variantă. Metoda este discutabilă prin aceea că ea se referă la un indicator-sinteză în care numărătorul ar trebui maximizat, iar numitorul, minimizat, fapt imposibil din punctul de vedere al teoriei optimizării. Cea mai eficientă abordare
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
utilizat demers pentru clasificarea alternativelor, deoarece ține seama de doi factori esențiali ai oricărei alegeri. Cu toate acestea, în literatura de specialitate, sunt formulate și o serie de obiecții sau oricum rezerve privind acest criteriu. Costul este privit ca singur input, atunci când el se referă la bani, resurse, timp, muncă ș.a., necesare implementării unei alternative. Alte costuri conexe sau care oricum interferează cu primele, cum sunt costurile de penalizare pentru lipsa unor mărfuri din stoc, penalizări pentru întârzieri în fluxul tehnologic
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
este generatoare nu numai de produse, dar și de informații și cunoștințe folosite în scopuri interne sau cu valoare comercială, adăugându-se portofoliului de produse/servicii al unității. Schema logică a unui sistem efector (unitate industrială, de pildă) înregistrează ca inputuri: materiile prime, capitalul, resursa umană - cu grad propriu de instruire-cunoaștere, utilități, materii auxiliare, informații și cunoștințe -, ultimele având ca suport licențe, brevete, know-how, asistență de specialitate din afara unității (expertiză), programe pentru sistemele de control ale proceselor pentru metodele de analiză
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
acestora. Practic, pe piață, acțiunea firmelor nu era cu nimic diferită de cea a indivizilor, firma maximizând, conform teoriei neoclasice, funcția unică de producție, deci interesele deținătorilor de capital, ale proprietarilor. La fel cum indivizii au interese și resurse, reprezentând input-urile, și manifestă anumite comportamente economice ca output-uri, și pentru firme sunt relevante datele de intrare și cele de ieșire. Nu Însă și procesele interne prin care se obțin acestea output-uri. De altfel, acest model neoclasic mai poartă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comportamente economice ca output-uri, și pentru firme sunt relevante datele de intrare și cele de ieșire. Nu Însă și procesele interne prin care se obțin acestea output-uri. De altfel, acest model neoclasic mai poartă și denumirea de modelul Input - Output sau abordarea organizației ca mașină (tehnologie) productivă. Odată cu dezvoltarea teoriilor behavioriste, procesele interne ale firmei (structura de guvernare a organizației, revendicările asupra organizației, raporturile de putere, normele etc.) devin esențiale În explicarea comportamentului, Îndeosebi a performanțelor economice ale firmelor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comportament care nu mai este maximizator. Teoria admite astfel că managementul nu este o funcție firească, logică, lipsită de probleme, ci că, dimpotrivă, se exercită cu un anumit cost pentru firmă. Maximizarea profitului ia În calcul și costul managementului ca input organizațional. Totuși, organizarea internă a firmelor, structura acestora și problematizarea comportamentului lor sunt În continuare ignorate. Aceste teorii consideră interesele divergente ale unei singure categorii de actori, managerii; aceste interese divergente sunt cuantificabile În ceea ce se cheamă „costurile agentului”; ele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și, În consecință, prevalentă În capitalism. Această structură de guvernare generează cooperare reducând atractivitatea și astfel incidența comportamentelor oportuniste atât ex-ante, cât și ex-post. Să considerăm, de exemplu, situația În care un contractant a făcut o investiție specifică pentru prelucrarea input-ului oferit de contractor. Contractorul se află astfel Într-o situație de putere asimetrică (imbalanced power) față de contractant. Oportunitatea și interesul contractorului de a exploata ( de a obține rente nejustificate) situația de dependență În care se află contractantul scad atunci când
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
afectați și pot, la rândul lor afecta În mod direct organizația, În timp ce secundarii sunt afectați și acționează mai degrabă prin reprezentanți sau „agenți”. Thomas Donaldson și Lee Preston (1995) compară teoria „investitorilor” cu modelul economic neoclasic al organizației de tip input - output (sau modelul organizației ca și „cutie neagră”): acționarii, angajații și furnizorii de materii prime furnizează resurse (input-uri) În schimbul cărora primesc prețul „competitiv” (pe care le-ar fi obținut prin cea mai bună utilizare alternativă a resurselor - input-urilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
degrabă prin reprezentanți sau „agenți”. Thomas Donaldson și Lee Preston (1995) compară teoria „investitorilor” cu modelul economic neoclasic al organizației de tip input - output (sau modelul organizației ca și „cutie neagră”): acționarii, angajații și furnizorii de materii prime furnizează resurse (input-uri) În schimbul cărora primesc prețul „competitiv” (pe care le-ar fi obținut prin cea mai bună utilizare alternativă a resurselor - input-urilor). Clienții sunt cei care captează beneficiile - renta de consumator - rezultate În urma competiției. Procesele interne ale organizației sunt nesemnificative
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tip input - output (sau modelul organizației ca și „cutie neagră”): acționarii, angajații și furnizorii de materii prime furnizează resurse (input-uri) În schimbul cărora primesc prețul „competitiv” (pe care le-ar fi obținut prin cea mai bună utilizare alternativă a resurselor - input-urilor). Clienții sunt cei care captează beneficiile - renta de consumator - rezultate În urma competiției. Procesele interne ale organizației sunt nesemnificative fiind considerate neproblematice, odată ce se bazează pe raporturile de echilibru ale pieței; de aceea modelul consideră organizația aidoma unei „cutii negre
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ale loialității și În virtutea acesteia au dreptul la reprezentare În conducerea organizației. Interesele lor devin constitutive În aceeași măsură ca și cele ale deținătorilor de capital, deaorece, fără investiția lor, organizația nu s-ar fi construit sau dezvoltat. Spre deosebire de modelul input - ouput, toți actorii constitutivi participă la investiție, iar această participare asigură stabilitatea resurselor (de orice natură, inclusiv a clienților), ceea ce asigură un grad de stabilitate organizației. Organizația devine un proces politic, nu doar economic, În care, participând la decizie, Într-
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
definește structura produsului final al muncii și lucrătorii sunt solicitați să o realizeze - instituționalizarea produsului final de-a lungul unor linii raționale - nevoile pentru anumite produse nu sunt realități În sine, ci, la rândul lor, construcții sociale; e) standardizarea calificărilor (input-urilor) celor care participă Într-un proces de muncă comun pentru a fi compatibili și complementari - instituționalizarea profesiilor, calificărilor, certificărilor. Coordonarea nu este Însă un rezultat al presiunilor către eficiență, ci, În primul rând, rezultatul instituirii mecanismelor de legitimare a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contractorii români și contractanții externi, dar și pe acelea dintre contractori români aflați Într-o potențială competiție. O astfel de concepție stabilizează relațiile privind furnizările de comenzi de lucru, acestea fiind percepute ca resurse strategice. Piața forței de muncă și input-ul de resurse umane este privit ca o resursă mult mai puțin importantă, ceea ce face ca fluctuația forței de muncă să fie Însemnată. Consecvent acestei logici răspândite la nivelul câmpului, ce impune controlul relațiilor de afaceri, relaționarea Între parteneri se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a externalităților. Ori de câte ori observăm o preferință strictă a unui individ pe alternativele care variază doar în privința comportamentelor altor indivizi, putem deduce existența unei externalități<footnote O externalitate apare, în termenii lui Holtermann, „ori de câte ori un output al unui agent economic este input în consumul sau producția unui alt agent și dacă toate inputurile și outputurile apar în toți vectorii de activitate, iar compensațiile sunt absente” [Holtermann, 1972, p. 79]. footnote>. Problema nu ar trebui să fie surprinzătoare, de vreme ce, încă în (1962), Buchanan
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativele care variază doar în privința comportamentelor altor indivizi, putem deduce existența unei externalități<footnote O externalitate apare, în termenii lui Holtermann, „ori de câte ori un output al unui agent economic este input în consumul sau producția unui alt agent și dacă toate inputurile și outputurile apar în toți vectorii de activitate, iar compensațiile sunt absente” [Holtermann, 1972, p. 79]. footnote>. Problema nu ar trebui să fie surprinzătoare, de vreme ce, încă în (1962), Buchanan și Tullock demonstrau că decizia colectivă care nu este produsă printr-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Bodily Sensations and Panic Self-Efficacy", Cognitive Therapy and Research, vol. 29, nr. 2, Kluwer Academic Publishers-Plenum Publishers, New York, Aprilie 2005, pp. 187-200. Castonguay, L. G., "Support in psychotherapy: A common factor in need of empirical data, conceptual clarification, and clinica input", Journal of Psychotherapy Integration, 7, 1997, pp. 99-103. Clark, D.A. & Purdon, C., "New perspectives for a cognitive theory of obsesions", Australian Psychologist, 28, 1993, pp. 161-167. Clark, D.M., "A cognitive model of panic attacks", în S. Rachman & J. D. Maser
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
politicii internaționale: structura este definită de distribuția puterii; actorii reacționează în conformitate cu poziția lor în cadrul acesteia; acțiunea lor tinde inevitabil să restabilească balanța puterii. Aceasta este, din toate punctele de vedere, o teorie behavioralistă clasică, în care stimulul diferențelor de putere (input) determină reacțiile de echilibrare (output). Statele sînt reduse la rolul de elemente intermediare (throughput) și cercetate numai atunci cînd comportamentul lor pare să contrazică așteptările teoriei. Teoria lui Waltz nu aduce, de altfel, ceva nou. Ea este o versiune automatistă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru o țară de a-și depăși starea de înapoiere, accentul cade pe structura economică și politică internă (Evans 1979). În general, îndrumările pentru aceste țări - dacă există vreuna - sînt de tip neomercantilist, adică să se încerce folosirea selectivă a input-urilor externe necesare, fără a deveni în același timp prea expuse influențelor lor competitive (Senghaas 1988: 142). Cu toate acestea, această abordare nu oferă o teorie satisfăcătoare asupra modului în care survine subdezvoltarea sau în care ea poate fi depășită
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o selecție din variatele piețe și oportunități tehnologice și deciziile luate să fie potrivite cu strategia de ansamblu a firmei și să fie construite pe zone stabilite de competență tehnică și de marketing. Scopul acestei faze este de a transforma inputurile într-un concept de inovație. Trei inputuri alimentează această fază. Primul este fluxul de semnale despre posibilele oportunități tehnologice și de piață disponibile întreprinderii. Al doilea input privește baza tehnologică actuală a firmei - competențele ei distinctive.<footnote Hamel, G., Prahalad
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
tehnologice și deciziile luate să fie potrivite cu strategia de ansamblu a firmei și să fie construite pe zone stabilite de competență tehnică și de marketing. Scopul acestei faze este de a transforma inputurile într-un concept de inovație. Trei inputuri alimentează această fază. Primul este fluxul de semnale despre posibilele oportunități tehnologice și de piață disponibile întreprinderii. Al doilea input privește baza tehnologică actuală a firmei - competențele ei distinctive.<footnote Hamel, G., Prahalad, C., Competing for the future, Harvard Business
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]