8,706 matches
-
Ionescu și ale Evelynei Underhill, uneori fără prea multă relevanță, M. Petreu alcătuiește, cam exigent cred, imaginea umilă și demnă doar de a fi compătimită a conferențiarului universitar prins în postura unui Ťhoț de cuvinteť și a unui Ťtocilarť, un ins condamnat să memoreze fidel o cantitate mare de informație pentru a o reproduce apoi, teatral, în fața studenților". Să se fi înșelat atît de tare M. Eliade atunci cînd scria că prin filosofia lui Nae Ionescu noi am devenit "contemporanii Europei
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
unu se va intitula Miserupismul românesc. Realizări, orientări, perspective, volumul doi, Huiduiala lui Ion Iliescu la }ebea, iar volumul trei Viața și opera sublocotenentului major 2) Dan Voiculescu pe vremea când era general. Îți spun: premiul Academiei mă așteaptă... Acest ins mă plictisește tocmai când, la televiziuni, rând pe rând, se anunță împerecheri oarecum bizare pentru nespecialiști, dar absolut necesare pentru ca o specie sau alta să poată supraviețui într-un habitat geografic unde lupta pentru existență și supremație ia forme din ce în ce mai
Bocncănitul de toamnă - enigmistică electorală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12503_a_13828]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Ion Pop a debutat sub emblema unei "cumințenii" mai mult ori mai puțin autentice, deoarece sub caligrafia sîrguincioasă a insului de bibliotecă se percepea tînjirea vieții neconstrînse. Ispită laică, însă cu o intensitate similară celor ce se pot recunoaște în spațiul ascezei monahale, vitalitatea alcătuiește acum sîmburele din care, sub amenințarea bolii, irumpe o necumințenie fățișă, "în ofensivă". Inconformismul latent
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
patalamaua mult râvnită și arătând-o tuturor ca pe-un trofeu demn de capetele de mistreț al liderului lor, Năstase. Debușeul acestor pseudosavanți au fost, desigur, universitățile particulare. Cum orgoliul nu le era suficient, și-au scos diplomele la produs: inși gîngavi, ce transpirau la simplul gând că trebuie să citească o carte, au răspândit fericirea pe teritoriul patriei, ,predând" la șase-șapte ,universități" deodată, contra unor sume colosale, la care colegii lor de la ,stat" nici nu visau. Când lumea a început
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
de personaj este secretarul literar al unui teatru? El nu e nici actor, nici regizor... B.E.: Secretarul literar e, în teatru, un persoanj ambiguu și are parte de un statut Ťdramaticť. Actorul nu-l prea are la inimă pe acest ins ce n-a scris piesa, n-o pune în scenă, nu o joacă și nici nu aparține publicului, rămânând în schimb un intermediar dubios între cei ce fac spectacolul și cei ce-l receptează. Sigur, statutul secretarului literar ține și
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Ioan Lăcustă, Cristian Teodorescu) și de la volumele biografice ale lui Radu Cosașu la povestirile tinerilor Bogdan Popescu și Sorin Stoica, există atâtea mostre de proză auditivă, prinzând ca pe banda reportofonului, o dată cu modulațiile unei voci, întregul univers lăuntric al unui ins care se aude (și pe care îl vedem) vorbind. În ,romanul" lui Dan Lungu nu avem nici una, nici alta. Zvonurile substituie faptele, bârfa amestecă zvonurile până le șterge conturul, discursul înghite fabula iar vorbăria seacă, inexpresivă compromite totul. Inteligent, autorul
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
cele mai deconcertante personaje ale epocii. Este, însă, un aspect care transgresează obiectul acestor articole ce-și propun, mai ales, să evoce pelerinii sau aspiranții la pelerinajul berlinez descoperiți între scoarțele dosarelor din arhivele diplomatice germane. Pentru că au fost și inși care nu trezeau încrederea oficialităților naziste, ce le respingeau avansurile. Cum i s-a întâmplat, bunăoară, lui Tiberiu Rebreanu, devenit obiectul unui referat al luI Renthe-Fink - pomenit de Clodius - care, la 31 martie 1935, a semnalat 7): , Dintr-o sursă
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
altceva decât expresia competenței / incompetenței, civismului și responsabilității celor care-o compun. Or, cine mai știe că substantivul ,primărie" își are originea în adjectivul ,primar", adică ,lucru de primă importanță", ,primordial", ,originar"? Când primari ajung, în satele românești, mai ales inșii rezistenți la băutură, cei care în campania electorală se dovedesc capabili să închine zdravăn cu votanții, indivizii buni de gură, gata să promită orice, numai să se vadă aleși, rezultatele sunt pe măsură. În perioada inundațiilor din Banat, reporterii au
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
-și singuri dreptate, că dacă apelează la justiție... -În acest caz, zice Haralampy făcând-o pe deșteptul, ori se cercetează cu vinovatul în libertate până când acesta fuge din țară, ori este arestat, iar avocatul și medicul probează cu documente că insul suferă de claustrofobie, că are pietre la fiere și rinichi, că are treisprezece copii minori și că nu mai are mult de trăit având probleme și cu materia cenușie... POȘTA ,CRONICII" Reporteră Pro Tv: Liniștiți-vă: în ziua de 13
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
a fost Alex.Leo Șerban. Jocul se numește Chestionarul lui Proust. Pentru că și Cronicarul este uneori un ,om grav, grav, grav", ține să precizeze că Marcel Proust nu este inventatorul chestionarului care-i poartă azi numele, ci a fost primul ins celebru care s-a ostenit să răspundă la el, lucru pentru care posteritatea, pour une fois recunoscătoare, i-a atribuit o paternitate altfel discutabilă. Au răspuns la chestionar 29 de post-proustieni, redactorii Dilemei, colaboratorii apropiați și iubitorii lui Proust, jocul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
ireductibilă: maiestatea. În ciuda celor scrise mai sus, nu pot să nu reacționez, plin de indignare, la acțiunea vicioasă, iresponsabilă și trădând, la rându-i, o enormă cupiditate, a lui Paul Lambrino, autointitulat Paul de România. Din câte se spune, acest ins e primul caz semnalat în istorie în care un regim de esență comunistă a acceptat să-l avanseze, cum se spune în armată, ,la excepțional" pe un vlăstar al casei regale. Nu intru în chițibușăraiele dinastiei de Hohenzollern, la felul
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
văd imediat opulența occidentală (filmată cu o cameră ascunsă), trecând granița fraudulos și instalându-se ocrotitor până prin cele mai tainice locuri ale plaiului străbun; în același timp, văd imagini tv cu oameni abia ținându-se să nu plângă de fericire, inși acuzați iremediabil și vehement de corupție și arestați/eliberați sărutând din târnațele vilelor mâna justiției în semn de plecare din țară pentru a fi dați în urmărire generală... Tot cam pe-atunci îmi sună în urechi și ordinul Domnului Președinte
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
o fi el de iubitor de frumos, e un leneș, un superficial împăcat cu soarta, lipsit de noroc și un veșnic perdant. În fond, tânărul țăran Serafim Ponoară din Povestea cu cocoșul roșu e un prost (sau un nătâng, un ins anapoda, un sucit), din categoria lui Dănilă Prepeleac. Nu-i reproșez scriitorului această viziune nefavorabilă (cum au făcut comisarii ideologici la apariția cărții), căci și prostia omenească e o temă ca oricare altele. Dar mijloacele sale sunt prea precare, umorul
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
dar puerilă, perspectiva vițelului asupra realității rurale. Proprietarul își înscrie vițelul în registrul agricol, îi dă un nume, Apis-Bălan, se pregătește să-i facă asigurare, îl duce în cireada satului. La antipodul lui Serafim Ponoară se află văcarul, Anghel Farfurel, ins descurcăreț, pragmatic, dotat cu ceas, brichetă-revolver și motoretă, comunicând cu sătenii prin intermediul postului de radio local. E puțin prea deștept pentru un văcar, dar e un personaj pitoresc: țiganul e, din câte se pare, copilul din flori al preotului și
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
unicele admise în vechiul DOOM). Se admit (ba chiar se recomandă) accentele trŕfic, ŕntic, nu doar trafěc, antěc. Se recomandă mânăstire (dar se admite și mănăstire; în vechea ediție era invers). Se abolește un semn distinctiv al intelectualului cult față de insul incult: forma recomandată de persoana I singular a verbului a continua este de acum înainte (eu) continui, nu (eu) continuu: s-a preferat o formă mai frecventă în uz și care avea un oarecare suport analogic; de fapt, verbul a
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
niciodată nu-și poate percepe scrisul: cu detașare, chiar cu relaxare. Moartea, pusă între ghilimele, e o simplă trecere către viața de apoi, fără lestul dezagreabil și impredictibil al trupului. Singura instituție pe care ar vrea s-o înființeze acest ins anti-instituțional și nonconformist prin excelență s-ar numi nu altfel decât - fără vacanțe și fără repetenți. O școală absolvită strălucit de Mihai Eminescu la 39 de ani. Iar de Cristian Popescu, la 35.
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
Universității. Ce-am avea de făcut în următoare perioadă e, înaintea unui proces al comunismului, așa cum am sugerat într-un articol anterior, un proces al prostiei omenești. Cum e posibil să crezi cu atâta patimă în minciunile sfruntate ale unor inși pe chipurile cărora se citește lăcomia, setea de putere, ticăloșia? Cum e posibil să te lași iluzionat până la orbire, să vezi ,steaguri verzi legionare" pe clădirea Ministerului de Interne când propriii ochi îți indicau că pe acolo bântuia doar duhul
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
împins la soluția extremă de a lua animalul în spate. Și atunci gura lumii, în inocența ei, râde de el, fără să se simtă cu nimic vinovată. Retorica negativă exclude propria vinovăție. Pe de altă parte când e vorba de inși sau fapte categoric negative apar tergiversările, acuzele se sting, judecata negativă moare în fașă, iar verdictul negativ se amână sine die. Retorica negativă preferă oamenii pozitivi. Mai nou am văzut că acest tip de retorică a nu-ului pătrunde și
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
care e capabil criticul, iar nu să dea lecții autorului. Or, în diverse cronichete apar tot mai des aprecieri de tipul: X n-ar trebui să..., Y nu a scris despre..., Z nu aplică metoda... Altfel spus, diverși critici autoproclamați, inși care în loc să citească și să înțeleagă ce-a vrut autorul, vor altă carte, și anume una exact așa cum ar fi scris-o ei dacă ar fi fost în locul autorului, înlocuiesc cronica la opul cu pricina prin observații inteligente despre cum
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
12 ani, dar... am obosit. Nu mă mândresc cu asta și nici nu caut scuze. Ca mine fac anual câteva mii (mă tem că zeci de mii) de tineri. Majoritatea absolvenți de facultate, majoritatea cu studii mai utile decât Literele, inși care - ca și mine - n-au vrut altceva decât să rămână aici, alături de prietenii și părinții lor, să facă bine ceea ce se pricepeau și să trăiască de pe urma priceperii lor." (p. 28) Pe această linie, a tonului direct și a unui
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
mele, pe care aș fi putut să le aduc americanilor... Dar, în acel caz, dată fiind starea de inferioritate în care sociologul se punea el însuși, părând a suferi foarte, de acest lucru, m-am văzut obligat să ridic moralul insului care și-așa își bătea singur cuie în talpă... Că ei, americanii, - se vaietă el - se găseau în situația Imperiului român... în plină decădere și care... Halal! mă gândeam, decădere! Or, cum ar fi zis Ițic, bunul meu coleg de
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
aceste prefaceri și din lectura epistolelor primite. , Fiecare opt zile e un altul", conchidea cel care contempla rapida translație. Care era sensul acestei remarci? însemna ea un verdict negativ sau o aprobare? în mod curios nu a fost o respingere, insul cumpănit și reținut s-a lăsat fermecat de cel intrat vijelios pe scenă, și-a depășit alergiile, l-a îmbrățișat. A fost o confruntare între două temperamente inegale, ambii trecuseră prin experiențe acute, de o durată însă diferită, unul ajunsese
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
ratat, fiindcă a luat orice drum care i s-a deschis drept al lui. Pentru că s-a ferit de explicații, de răspunsuri pe care și le dau oameni cu gustul importanței. Ce fac ei are o morală, o sclifoseală de inși ocupați și selectivi. Ce face el, în schimb, e o aventură, un fel de-a scuti pentru sine o libertate mare și goală dar, totuși, libertate: "...După ce mi-a istorisit întîmplarea cu femeia blondă, într-adevăr miraculoasă, Tv. mi-a
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
și pulberea de osîrdie și victorie". Sîntem tentați a ilustra o asemenea opinie prin chiar destinul eseistului, supus decepțiilor și prigoanei pe aproape întregul parcurs al dramaticei sale biografii, "invincibil" prin operă, dar deposedat de roadele "victoriei". Destin al unui ins care a suportat "patru" arestări burghezo-moșierești din timpul dictaturilor fasciste, pentru pledoariile proferate în apărarea proletarilor", precum și "cinci ani de pușcărie oferiți de Teohari în schimbul gratuităților (...) la curțile marțiale, în favoarea opoziției național-țărăniste". Cu toate acestea dispoziția sa declarată nu e
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
oameni sănătoși: se însoară devreme, mănîncă de dimineață, se scoală cu noaptea-n cap. Trebăluiesc mereu. Nu tîndălesc. N-ai să-i găsești pe Tîndală și Păcală prin regiune". Această robustețe alutană îl face pe Pandrea a se simți un ins exponențial, împrejurare ce-i acordă dreptul a cenzura comportarea deviată prin individualism exacerbat, vicios, a altora. Nu fără pitorești, surprinzătoare efecte. Titu Maiorescu e înfățișat nu altminteri decît ca "un Don Juan byronian fără scrupule", un erotoman care ar fi
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]