746 matches
-
am putea admite fără a admite și concluzia. Între acestea două, trecerea se face prin "demersurile argumentative" care iau aspectul unor înlănțuiri argumentative demonstrative ce corespund fie suporturilor unei reguli de inferență, fie micro-înlănțuirilor de argumente sau unor mișcări argumentative inserate unele în altele. Schema simplificată de bază corespunde celor afirmate mai devreme: Această schemă de bază nu exclude restricțiile despre care s-a vorbit mai sus. În plus, acestea trebuie să fie completate din perspectiva dialogică, a cărei importanță a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
susținerii unei inferențe de un fapt știut și recunoscut: Garantul: " Mâinile fine sunt făcute pentru a mângâia". Conectorul argumentativ DAR introduce o restricție susceptibilă de a bloca concluzia inferențială C1. Propoziția [c] poate fi descrisă ca o a două secvență inserată, aflată în poziție de restricție: Informația dată (D2) ("Spălați vasele") aduce cu sine aplicarea unui proces inferențial: [deci probabil non-C1]: Bărbații probabil nu vă vor iubi. Această concluzie non-C1 se bazează pe o regulă de inferență garantată de: deoarece spălatul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vine să lărgească evantaiul de aplicații posibile ale acestui răspuns. Întregul răspuns (P. expl. 2) dat discursului direct (introdus prin propoziția f) apare, de fapt, ca o secvență completă, inserată în mișcarea explicativă pe care tocmai am descris-o. Secvența inserată: P. expl. 0: (g), (h), (i) = avem nevoie de o mașină de spălat. P. expl. 1: De ce (j) ? P. expl. 2: Pentru că (k) P. expl. 3: Atunci concluzia (l), (m), (n) Se dă următoarea structură textuală: 4. Probleme de eterogenitate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
În locul unui Răspuns-justificare (P. Expl.29, s-a optat pentru inserarea unei secvențe narative (povestirea autobiografică pe care o analizez în Le Texte Narratif, Nathan 1985, pp. 186-200): "[...] de aceea vă voi povesti o întâmplare din copilăria mea." Funcția povestirii inserate este aceea de a servi în mod clar acestei justificări, aceea de a răspunde la o problemă, de a oferi un răspuns problemei ridicate în P. Expl. 1. Așa-zisa încheiere din povestire, care corespunde macro-propoziției P. Expl. 3, arată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mod clar acestei justificări, aceea de a răspunde la o problemă, de a oferi un răspuns problemei ridicate în P. Expl. 1. Așa-zisa încheiere din povestire, care corespunde macro-propoziției P. Expl. 3, arată o revenire la nivelul secvenței explicative inserate: " [l] Iată de ce v-am vorbit deschis." Trecerea care are loc, de la gravitate la claritate, corespunde unei concluzii-evaluare internă și intervine după o concluzie-evaluare externă: aplauze îndelungate care au izbucnit chiar la sfârșitul povestirii. Așa cum de altfel am arătat și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
poate fi închis prin formulele de mulțumire obișnuite, se datorează faptului că totuși s-a dat un răspuns care se află la finalul unei reluări de către tînără [Q-a6] a întrebării aparținînd [Q-a1] jurnalistului, de la începutul celei de-a treia secvențe inserate. În aceste condiții, răspunsul [R-a'] așteptat din partea tinerei este deplasat în secvențele 3 și 5: răspunsurile [R-a'9] și [Re'11] ce aparțin de fapt jurnalistului (urmează apoi un interviu deviat către altceva: viața privată a jurnalistului intervievat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și 5: răspunsurile [R-a'9] și [Re'11] ce aparțin de fapt jurnalistului (urmează apoi un interviu deviat către altceva: viața privată a jurnalistului intervievat). Acest exemplu ne permite să evidențiem diferitele modalități de articulare a schimburilor tranzacționale: tipul inserat despre care s-a discutat mai devreme și două forme de relații de coordonare. * Relație coordonată de schimburi, în cadrul unor intervenții succesive (fără schimbare de roluri) * Schimburi coordonate în cadrul aceleiași intervenții (alternanță de roluri) Regăsim aici principalele mari forme de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
formelor descriptive care își capătă sensul în însăși dinamica textului narativ, explicativ sau argumentativ. Regularitățile lingvistice reprezentate de propozițiile descriptive și de modul lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se găsesc inserate". În planul compoziției textuale, ne sînt prezentate și copios ilustrate și comentate operațiile de bază care generează diversele forme discursive: operația de ancorare și de afectare (denumirea obiectului descrierii la începutul secvenței descriptive, respectiv la sfîrșitul acesteia), operația de aspectualizare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai multe probleme de funcționare textuală (descriere de acțiuni, metaforizări, alegerea de planuri din texte diferite) vor fi mai apoi reexaminate din punct de vedere lingvistic. Delimitîndu-se de relația dintre secvențele descriptive și narațiunea în care acestea se regăsesc adeseori inserate și părăsind aria discursului literar, cea de-a doua parte constă într-o dublă generalizare, o deschidere către discursuri non-literare (publicitar, jurnalistic și altele) și alte genuri descriptive (portretul și descrierea acțiunilor, în special). Într-o perspectivă diferită, dar complementară
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ ETEROGENĂ cu cele două noi situații: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA În acest caz, secvențe de diferite tipuri alternează; fie o relație de INSERȚIE între secvența inserantă și secvența inserată. Ceea ce numim, încă din Antichitate, exemplum narativ, corespunde structurii: [secv. argumentativă (secv. narativă) secv. argumentativă]. Prezența unei descrieri într-un roman corespunde ea însăși unei structuri de tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de o zecime de milimetru. Este format din fibre radiale și circulare întinse pe un cadru osos, deschis în partea de sus de segmentul lui Rivinius, ceea ce îi conferă aspectul de semilună. La fiecare din capetele acestei semiluni se află inserate ligamentele timpanomaleolare ce se orientează unul în direcția celuilalt, fixîndu-se pe apofiza externă a ciocănelului. Astfel, timpanul este despărțit în două, membrana timpanică propriu-zisă, bombată spre interior, și membrana flaccidă a lui Shrapnell, bombată spre exterior. Perpendicular pe axa celor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
istoriei bisericii baptiste din Cuvin este afilierea bisericii la diferite comunități în diverse perioade. Din 1908 - 1922 este cunoscut faptul că biserica din Cuvin a aparținut comunității Șiria, conform unui tabel de încasare a sumelor de bani din această perioadă inserat în istoricul bisericii Șiria. Tot aceeași sursă menționează și faptul că această comunitate a fost condusă de Gheorghe Vărșăndan.În 22 Februarie 1922 se înființează comunitatea de Arad într-o adunare generală a Comunității Bisericești Oradea. La 19 iulie s-
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
nivelul fetei, cât și să "citească" reacțiile apărute. Concret, un neuroanatomist activă intenționat mușchiul prin înțeparea fetelor celor doi specialiști, inserând acul într-un mușchi sau altul, atunci când Ekman și Friesen nu erau foarte siguri de rezultatul obținut. Cu acul inserat, mușchiul era activat voluntar, iar activitatea electrică a locului în care era plasat acul verifica dacă era într-adevăr vorba despre mușchiul avut în vedere; când erau siguri că mușchiul activat era cel intenționat, isi fotografiau chipul. Cu timpul însă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
un loc, excedat de atâta frumusețe: "Știu că e de rigoare să admiri toate acestea, să treci în extaz pe dinaintea unor frescuri șterse". De aceea, secvențele "revizuite" sunt scoase cu precădere din alt gen de notații, de factură narativă, "realistă", inserate preponderent în memorialul "italian" (vezi mai cu seamă "paginile florentine"). După excursia prin natură și instructivul itinerariu artistic, călătorul simte nevoia să se relaxeze într-un mod cât mai confortabil, ca un burghez ce știe să prețuiască și plăcerile spiritului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca o tendință de depășire a limitelor fizice și spirituale, ca o transcendere către o lume superioară celei efemere. Semnificând o replică la un nivel mai redus a actului primordial al facerii lumii, după unii autori, procesul creației artistice are inserată în codul său genetic tendința naturală de orientare către supranatural, către și dincolo de marginile cunoscute ale lumii, refăcând ritualul ciclic de reîntoarcere la originea sa divină. De aceea, sinceritatea actului creator poate fi asemănată cu un fenomen de exaltare religioasă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ceea ce spune nu este o povestire. Totuși, voi folosi acest simbol, întrucît el precizează că personajul este un vorbitor, asemeni naratorului. Ceea ce spune naratorul reprezintă o altă chestiune, la care voi reveni în subsecțiunea "Relații între textul primar și textul inserat" din acest capitol. Prin urmare, NP2 se referă la un personaj "citat" de naratorul din prim plan, indiferent dacă vorbitorul este un NE1 sau un NP1. NP2 este vorbitorul din planul secund. Dar cum rămîne cu acea expresie din fragmentele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acea voce a lui Steyn! șuieră Ottilia printre dinți. f.II Of, acea voce a lui Steyn! Am înțeles cum de Ottilia nu o mai putea suporta. În f.I, NP1 dă cuvîntul lui NE2 (Ottilia). Astfel avem o propoziție inserată obișnuită, cum s-ar găsi în orice text narativ. Continuarea frazei emotive în f.II concordă cu interpretarea fragmentului f) de deasupra, unde am presupus că NE (p) [EF] era de partea Ottiliei. Cuvintele din expresia emotivă sînt atribuite Naratorului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
era un tempo acceptat. Și cînd astfel de descrieri duceau la întreruperi excesiv de lungi ale fabulei, prezența lor era justificată prin conectarea la viziunea unui spectator. Această ultimă soluție a fost adoptată sistematic de romancierii post-naturaliști. De cîte ori trebuia inserată o descriere mai lungă, ei se asigurau că nu se vede cusătura. În romanele lui Zola, aceasta ia următoarea formă. Un actor se uită la un obiect, și ceea ce vede acolo este descris. Se sugera, astfel, trecerea unei anumite cantități
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pot totuși insera, doar în asociație cu intervenții de adiție osoasă. Valoarea și răspândirea implanturilor endoosoase este unanim recunoscută, dar există studii care arată că acestea nu pot fi inserate la edentații total din clasa D sau pot fi greu inserate, în aceste condiții. Se mai poate apela la implanturile subperiostale, intra-corticale sau transosoase, de care clasificarea mai sus amintită nu ține cont. Edentații total sunt un grup de pacienți mai aparte din punct de vedere al rezervei osoase. Atrofia
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
După execuția forării primare, va fi verificat partalelismul cu un cui de paralelism realizat din oțel inoxidabil. Paralelismul se verifică introducând cuiul în orificiul frezat anterior, axul cuiului fiind comparat cu axul dinților vecini sau cu axul unui implant deja inserat. După verificarea paralelismului, se procedează la lărgirea neoalveolei primare, operație ce se va realiza cu ajutorul burghiului elicoidal, dar cu un diametru al părții active mai mare decât anteriorul. Alezarea se realizează cu un burghiu special, de forma unei spade, prevăzut
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
în zona frontală (1.1, 1.2. 2.2) a fost necesară aplicarea de BIO-OSS cu granule de 0,25- 1 mm, grefă ce va reuși la rându-i să măreasca patul osos ce va susține ulterior cele patru implanturi inserate. Implanturi și proteze mobilizabile în edentațiile subtotale Conceptul de sprijin mixt (dento-implantar) al PPM sau supraprotezelor este astăzi o realitate clinică (Hopp, Lehman, Mengel, Richter, Wenz etc). Suplimentarea stâlpilor naturali cu implanturi are următoarele obiective: -transformarea unui sprijin punctiform în
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
de iertare. Faptul că la rădăcina oricărei atitudini corupte există o oboseală față de transcendență însemnă, deci, că „în fața lui Dumnezeu care nu obosește să ierte, coruptul se prezintă autosuficient în expresia mântuirii sale”. În plus, coruptul este în așa măsură inserat în autosuficiența sa, căci are bani, bogății, case, lux, putere de șantaj, etc., că în cele din urmă nici nu-și dă seama de „starea sa de corupție”. Coruptul se fixează pe lucruri, nu înțelege milostivirea și pietatea; nu se
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
de rând rămâne când i-a trecut ziua sau i s-a terminat săptămâna, o vociferare fără caz și o insultă fără conținut: o ploaie de semne de exclamație"80. Vorbim de o secvență cu caracter didactic, teoretic, așadar descriptiv, inserată ca argument pro-domo în textul polemic explicit a cărei funcție pragmatică este evidentă: atrage atenția lectorului (ca instanță evaluativă) asupra perspectivei axiologice pe care locutorul și-o asumă liber și deschis. Prin urmare, polemistul căutând puncte vulnerabile în discursul adversarului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
recurge, într-o manieră laconică, la simpla prezență a ghilimelelor descalificante (Marc Angenot) sau a particulei sic!, pentru a arăta că orice comentariu e de prisos, fie, în sfârșit, că glosează ironic sau malițios în marginea ideii sau cuvântului advers inserat, citarea polemică presupune ruptura fragmentului, deci o decontextualizare forțată și introducerea lui "într-un nou context a cărui logică îi este ostilă și îi schimbă perspectiva, îi răstoarnă intențiile"299. Astfel, când Arghezi reproduce un pasaj prin care Iorga îl
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
concepție saturniană a ireversibilei degradări și naivitatea euforică a primăverii perpetue. În realitate, spectacolul imaginii ne aruncă în trei durate, în același timp eterogene și simultane: timpul din afara timpului al emoției; timpul mediu al ciclului de imagini în care este inserată una sau alta; timpul linear și lung al lui sapiens, singurul animal care lasă urme. Planul "individului"; secvența "istoriei"; filmul "speciei". Acestea sunt cele trei momente care trebuie înlănțuite, încastrate. Nu orice ființă vie poartă în ea cele trei timpuri
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]